2ra-1211/14 — Anularea testamentului

prima instanţă: I.Ţonov dosarul nr.2ra-1211/14 instanţa de apel: M.Antonov, G.Druguş, S.Vrabii DECIZIE 14 mai 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Ion Guzun Iuliana Oprea, Valentina Clevadî examinînd recursul declarat de Bucuci Oxana prin intermediul reprezentantului Furtună Viorel, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Bucuci Oxana împotriva lui Bucuci Nicolai, intervenient accesoriu notarul public Culava Diana privind anularea testamentului, împotriva deciziei Curţii de Apel Bender din 26 noiembrie 2013 prin care s-a respins apelul declarat de Bucuci Oxana şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Căuşeni din 02 septembrie 2013, c o n s t a t ă La 17 mai 2012 Bucuci Oxana s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Bucuci Nicolai, intervenient accesoriu notarul public Culava Diana privind anularea testamentului.

În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că, tatăl ei - Bucuci Iacob, la 19.05.2011 a întocmit un testament, înregistrat la notar cu nr. 2170, prin care i-a testat toată averea ce-i va aparţine în ziua încetării lui din viaţă, inclusiv, apartamentul nr. 5 situat în mun. Chişinău str. Liviu Deleanu nr. 5, bloc.3 şi averea din apartament. După decesul lui Bucuci Iacob, a aflat că la 07.10.2011 acesta a întocmit un alt testament, înregistrat la notarul public Culava Diana sub nr. 6313 prin care a testat apartamentul nr. 5 din str. Liviu Deleanu nr. 5 bloc 3 mun. Chişinău lui Bucuci Nicolae. Consideră reclamanta că al doilea testament urmează a fi declarat nul.

În acest sens indică că, Bucuci Iacob nefiind proprietar a testat un bun care nu-i aparţine cu 1 drept de proprietate, dreptul de proprietate asupra apartamentului nefiind înregistrat la Organul Cadastral Teritorial, prin urmare, dispoziţia testamentară în a cărei bază are loc chemarea la moştenire a unui bun care nu face parte din patrimoniul succesoral este nulă, însă deoarece prin dispoziţiile testamentului nr. 6313 a fost indicat doar apartamentul care nu a fost înregistrat în Registrul bunurilor imobile, testatorul nu poate fi considerat ca proprietar al apartamentului, iar întregul testament poate fi considerat nul. Mai menţionează reclamanta că testamentul sau dispoziţia testamentară prin care testatorul testează bunurile ce aparţin altei persoane este nul, deoarece în acest caz se prezumă că testatorul a fost în eroare asupra obiectului actului juridic, crezînd că este proprietarul bunului testat.

Nulitatea dispoziţiei testamentare survine dacă la data deschiderii moştenirii, testatorul nu are nici un drept actual sau viitor asupra bunului, obiect al testamentului. Însă, apartamentul pe care-l deţinea tatăl ei cu drept de posesie şi folosinţă nu este individualizat şi reprezintă o cotă-parte de la o cooperativă, o parte din banii achitaţi de către tatăl ei fiind puşi la dispoziţie de către ea şi mătuşa ei, cu condiţia că apartamentul va fi înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial pe numele ei. De asemenea susţine că la o examinare vizuală a ambelor testamente este evidentă diferenţa între cele două semnături. Mai mult, tatăl ei scria în grafie chirilică, iar în ultimul testament este făcută inscripţia în română, faptele date trezînd suspiciuni că semnătura ar putea fi falsificată.

Indică că la momentul aplicării semnăturii, tatăl ei putea fi într-o stare de profundă tulburare mintală, într-o stare de un real dezechilibru psiho-emoţional cauzat de îndelungatul său tratament neurologic, suficient de grav pentru a-l priva de facultăţile sale de discernămînt, indicînd o anume labilitate psihologică şi emoţională, iar ca urmare putea fi manipulat şi influenţat să comită o asemenea eroare. În perioada anilor 1997-2011, tatăl ei - Bucuci Iacob, a suferit un insult cerebral şi două infarcturi, drept consecinţă ajungînd invalid de gradul II fiind supus unui tratament neurologic şi cardiologie continuu pe toată această perioadă de timp, tratament care se efectuează cu substanţe chimice cu efect psihotropic, capabil să influenţeze negativ asupra psihicului.

Mai indică că, Bucuci Iacob era şi insulino-dependent de gradul II, iar în ultima vreme îi spunea tot mai des că are stări depresive de paranoia, că îl urmăreşte cineva, auzea voci, avea insomnie şi insuportabile dureri de cap, stări de nervozitate, halucinaţii, aceste efecte fiind una din consecinţele substanţelor cu efect psihotropic. Consideră că numirea unei expertize grafologice ar putea înlătura dubiile cu privire la autenticitatea semnăturii, iar o expertiză psihiatrică post-mortem, în baza actelor existente, ar putea să stabilească dacă în urma administrării acestor medicamente, Bucuci Iacob ar fi putut avea stări de dezechilibru psiho-emoţional 2 capabile să-i influenţeze discernămîntul, necesar în exprimarea voinţei la momentul încheierii testamentului şi dacă a avut capacitatea de a discerne în momentul semnării testamentului.

Cere reclamanta, recunoaşterea şi declararea nulităţii testamentului înregistrat cu nr. 6313 la 07.10.2011 de către notarul public Culava Diana cu sediul în mun. Chişinău, str. Onisifor Ghibu 7/3. Prin hotărîrea Judecătoriei Căuşeni din 02 septembrie 2013 acţiunea depusă de către Bucuci Oxana a fost respinsă. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, Bucuci Oxana a contestat-o cu apel. Prin decizia Curţii de Apel Bender din 26 noiembrie 2013 s-a respins apelul declarat de Bucuci Oxana şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Căuşeni din 02 septembrie 2013. La 13 decembrie 2014 Bucuci Oxana prin intermediul reprezentantului Furtună Viorel, în interiorul termenului stabilit de lege a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi remiterea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel.

În susţinerea recursului s-a invocat ilegalitatea şi netemeinicia deciziei contestate prin faptul că nu au fost constatate şi elucidate pe deplin toate circumstanţele pentru soluţionarea pricinii şi au fost încălcate normele de drept material şi procedural. În acest sens, susţine că pe parcursul întregului proces instanţa de judecată a refuzat neîntemeiat numirea unei expertize psihiatrice post-mortem, precum şi numirea unei expertize grafoscopice repetate, încălcînd în acest sens dreptul la judecarea pricinii în mod echitabil. Verificînd legalitatea hotărîrii atacate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Bucuci Oxana prin intermediul reprezentantului Furtună Viorel, a casa decizia instanţei de apel şi a restitui pricina spre rejudecare în instanţa de apel din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Conform art. 119 alin. (1) CPC, probele se adună şi se prezintă de către părţi şi de alţi participanţi la proces. Dacă în procesul de adunare a probelor apar dificultăţi, instanţa poate contribui, la solicitarea părţilor şi altor participanţi la proces, la adunarea şi prezentarea probelor necesare. 3 Conform art. 122 alin. (1) CPC, circumstanţele care, conform legii, trebuie confirmate prin anumite mijloace de probaţiune nu pot fi dovedite cu nici un fel de alte mijloace probante.

Potrivit art. 148 alin. (1) CPC, pentru elucidarea unor aspecte din domeniul ştiinţei, artei, tehnicii, meşteşugurilor artizanale şi din alte domenii, apărute în proces, care cer cunoştinţe speciale, instanţa dispune efectuarea unei expertize, la cererea părţii sau a unui alt participant la proces, iar în cazurile prevăzute de lege, din oficiu. Materialele pricinii atestă că pe parcursul judecării cauzei în prima instanţă, la 08 octombrie 2012 recurenta Bucuci Oxana a depus un demers privind numirea unei expertize grafologice în vederea stabilirii autenticităţii semnăturii aplicate pe testamentul din 07.10.2011 cu nr. 6313 în comparaţie cu semnătura aplicată pe testamentul din 19.05.2011 cu nr. 2170. Demersul dat a fost admis prin încheierea Judecătoriei Căuşeni din 09 octombrie 2012, fiind încredinţată efectuarea expertizei Centrului Naţional de Expertize Judiciare de pe lîngă Ministerul Justiţiei.

Conform raportului de expertiză nr. 005849 din 16 octombrie 2012 efectuat de către expertul judiciar Cazacu Emilia al Centrului Naţional de Expertize Judiciare s-a constatat că semnăturile din numele lui Bucuci Iacob din actele în litigiu au fost executate de către însuşi Bucuci Iacob. Asupra raportului de expertiză nominalizat, Bucuci Oxana a depus obiecţii, iar prin cererea din 11 iunie 2013 a solicitat ordonarea efectuării unei expertize grafologice suplimentare. Prin încheierea Judecătoriei Căuşeni din 11 iunie 2013 a fost respinsă cererea Oxanei Bucuci privind efectuarea unei expertize grafologice suplimentare. Tot, la 11 iunie 2013 Bucuci Oxana a depus o cerere privind efectuarea expertizei psihiatrice post-mortem în privinţa defunctului Bucuci Iacob.

Prin încheierea Judecătoriei Căuşeni din 11 iunie 2013 cererea Oxanei Bucuci privind efectuarea unei expertize psihiatrice post-mortem a fost respinsă. De asemenea, Colegiul constată că, şi în instanţa de apel Bucuci Oxana a depus cerere privind numirea unei expertize grafologice repetate, precum şi o cerere de numire a expertizei psihiatrice post-mortem, însă prin încheierea Curţii de Apel Bender din 26 noiembrie 2013 s-au respins demersurile înaintate ca neîntemeiate. În conformitate cu art. 158 alin. (5) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să obiecteze împotriva raportului de expertiză şi împotriva altor probleme ce ţin de acesta.

Iar, potrivit art. 159 alin. (2) CPC, în cazul nu este de acord cu raportul de expertiză din motivul neîntemeierii sau veridicităţii lui îndoielnice, cînd concluziile mai multor experţi sînt contradictorii, iar aceste deficienţe nu pot fi înlăturate prin 4 audierea expertului, ori cînd, la efectuarea expertizei, normele procedurale sînt încălcate, instanţa judecătorească poate dispune efectuarea unei expertize repetate.

Reieşind din circumstanţele enunţate coroborate la normele legale citate supra, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recurenta Bucuci Oxana beneficiază de dreptul procedural garantat de a solicita efectuarea unei expertize grafologice repetate, în condiţiile în care dînsa în continuu are suspiciuni asupra autenticităţii semnăturii defunctului Bucuci Iacob aplicată pe testamentul din 07.10.2011 cu nr. 6313, şi obiectează împotriva raportului de expertiză perfectat anterior la 16 octombrie 2012, considerîndu-l neîntemeiat, incomplet, de o veridicitate îndoielnic şi care nu cuprinde descrierea amplă a investigaţiilor şi concluziilor lui.

Cît priveşte numirea unei expertize psihiatrice post-mortem, Colegiul conchide că instanţa de apel urma să se conducă de prevederile art. 150 CPC, care prevăd expres că după desemnarea expertului, instanţa judecătorească convoacă o şedinţă cu participarea părţilor şi a expertului, în cadrul căreia se stabileşte legătura dintre expert şi părţi, etapa la care părţile pot fi admise să participe la investigaţiile expertului, se aduce la cunoştinţa părţilor şi expertului obiectul expertizei şi întrebările la care expertul urmează să ofere răspunsuri şi li se explică faptul că au dreptul de a face observaţii cu privire la aceste întrebări şi de a cere modificarea sau completarea lor. Dacă expertul poate să îşi exprime de îndată opinia, acesta este ascultat chiar în şedinţă, iar afirmaţiile sale se consemnează într-un proces-verbal întocmit în condiţiile art.220.

Contrar celor menţionate, instanţa de apel nu a efectuat acţiunile premergătoare expertize, iar în final decizia contestată nu poate fi menţinută ca întemeiată. În astfel de circumstanţe, instanţa de recurs consideră că Curtea de Apel Bender a omis să acorde unei părţi în proces dreptul de a invoca probe adiacente sub forma prezentării unui raport de expertiză repetat, sau a unei expertize psihiatrice post- mortem, în consecinţă încălcînd dreptul recurentei la egalitatea armelor şi la un proces echitabil garantat de art. 6 paragraf 1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Or, potrivit jurisprudenţei pertinente a Curţii Europene a Drepturilor Omului, principiul egalităţii armelor într-un proces civil presupune că fiecare parte urmează să dispună de o posibilitate rezonabilă de a-şi prezenta cauza, inclusiv suportul probatoriu, în condiţii care să nu o plaseze în dezavantaj considerabil faţă de partea opusă.

Colegiul consideră că în cazul din speţă este justificată reexaminarea cauzei, or în viziunea Colegiului sînt prezente circumstanţe esenţiale şi imperative ce vizează încalcarea drepturilor fundamentale ale Oxanei Bucuci garantate de articolul 6§1 din Convenţie. 5 Astfel, reieşind din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că instanţa de apel a încălcat normele de drept procedural şi nu a elucidat circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii întru aplicarea corectă a normei de drept ce guvernează rezolvarea prezentului litigiu şi deoarece eroarea judiciară în cauză nu poate fi corectată de către instanţa de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi de a restitui pricina spre rejudecare în Curtea de Apel Bender.

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit.c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se admite recursul declarat de către Bucuci Oxana prin intermediul reprezentantului Furtună Viorel. Se casează decizia Curţii de Apel Bender din 26 noiembrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Bucuci Oxana împotriva lui Bucuci Nicolai, intervenient accesoriu notarul public Culava Diana privind anularea testamentului, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Bender, în alt complet de judecători. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Guzun Iuliana Oprea Valentina Clevadî 6