2ra-2387/14 — Declararea nulităţii actului juridic

prima instanţă: I. Naşco dosarul nr. 2ra-2387/14 instanţa de apel: M. Antonov, Gr. Druguş, S. Vrabii DECIZIE 08 octombrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul : Svetlana Filincova Judecătorii:Dumitru Mardari, Elena Covalenco, Petru Moraru, Iurie Bejenaru, examinînd cererea de recurs declarată de Muncevschi Victor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Muncevschii Victor împotriva lui Cîrlig Iacov cu privire la declararea nulităţii actului juridic, împotriva deciziei Curţii de Apel Bender din 15 aprilie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Muncevschii Victor, fiind menţinută fără modificări hotărîrea Judecătoriei Căuşeni din 22 octombrie 2013, prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă La 03 noiembrie 2011, reclamantul Muncevschii Victor s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către Cîrlig Iacov solicitînd anularea testamentului din 03.07.2007, notarial autentificat, prin care Muncevscaia Maria a testat toată averea sa după deces lui Cîrlig Iacob.

În motivarea cerinţei sale, reclamantul Muncevschii Victor a menţionat că, la 12 iulie 2011 a decedat mama sa Muncevscaia Maria, iar după decesul acesteia a aflat că dînsa, în timpul vieţii a testat toată averea lui Cîrlig Iacob, întocmind în acest sens un testament la 03 iulie 2007, care a fost autentificat notarial. Consideră că testamentul dat nu a fost semnat de mama sa – defuncta Muncevscaia Maria, deoarece doar reclamantul a avut grijă de ea şi ultima permanent îi spunea că anume el v-a moşteni toată averea după decesul ei. Cere reclamantul Muncevschii Victor, anularea testamentului din 03.07.2007, autentificat notarial, prin care Muncevscaia Maria a testat toată averea sa, după deces, lui Cîrlig Iacob.

Prin hotărîrea Judecătoriei Căuşeni din 22 octombrie 2013 acţiunea înaintată de Muncevschii Victor a fost respinsă (f.d. 168-173). 1 La 11.11.2013 Muncevschii Victor a depus apel împotriva hotărîrii primei instanţe, cerînd admiterea apelului, casarea hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri cu privire la admiterea integrală a acţiunii. Prin decizia Curţii de Apel Bender din 15 aprilie 2014, apelul declarat de Muncevschii Victor a fost respins, fiind menţinută fără modificări hotărîrea Judecătoriei Căuşeni din 22 octombrie 2013 (f.d. 215-218). La 12 iunie 2014 Muncevschii Victor, în termen, a contestat cu recurs decizia Curţii de Apel Bender din 15 aprilie 2014, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîi de admitere a acţiunii.

În motivarea recursului recurentul a indicat următoarele încălcări: - Prin derogare de la art. 130 CPC, atît instanţa de fond , cît şi instanţa de apel nu s-au călăuzit de prevederile acestui articol la emiterea hotărîrii, şi anume nu au dat apreciere probelor în ansamblul şi interconexiunea lor, de oarece s-au limitat la aprecierea fiecărui raport de expertiză în parte, pe cînd erau obligaţi să le dea apreciere în ansamblul lor, iar în ansamblul lor, rapoartele dau un răspuns indubitabil că semnătura de pe testament nu aparţine testatoarei Muncevscaia Maria. La 15 iulie 2014 şi 17 iulie 2014 Cîrşlig Iacob prin intermediul cancelariei a depus referinţe, în care a invocat dezacordul cu recursul declarat de Muncevschii Victor, solicitînd respingerea acestuia, cu menţinerea hotărîrii contestate.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanţei de apel, şi remiterea cauzei la rejudecare în instanţa de apel, în alt complet de judecători, din următoarele motive. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Muncevschii Victor s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către Cîrlig Iacov solicitînd anularea testamentului din 03.07.2007, notarial autentificat, prin care Muncevscaia Maria a testat toată averea sa după deces lui Cîrlig Iacob.

Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză prima instanţă a ajuns la concluzia netemeiniciei acţiunii şi respingerii acesteia. Judecând apelul declarat de către Muncevschii Victor, instanţa de apel a găsit drept corectă soluţia primei instanţe, a respins apelul lui Muncevschii Victor, fiind menţinută hotărîrea primei instanţe. La caz, instanţa de recurs constată, însă, că contrar prevederilor art. 239 CPC şi 2 art. 241 alin. (5) CPC, decizia instanţei de apel este una nemotivată, iar concluziile instanţei de apel sunt expuse într-o formă evazivă, incertă, neavînd putere de convingere, fără a fi dată o apreciere cuvenită pretenţiilor formulate în prezentul litigiu în raport cu materialul probator reţinut de prima instanţă, precum normele de drept ce reglementează acest aspect.

Or, analiza pe care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt şi de drept, care i-au format convingerea în sensul unei anumite soluţii trebuie să fie clară şi simplă, precisă, conchisă şi fermă, să aibă putere de convingere. Colegiul Civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că soluţia dată de instanţa de apel, este una prematură, fără o analiză multiaspectuală, fiind aplicate eronat normelor de drept material, din care considerente se impune necesitatea casării acesteia. Pornind de la faptul că, Muncevschii Victor a contestat valabilitatea testamentului sub aspectul apartenenţei semnăturii testatorului, la demersul acestuia, instanţa de judecată a dispus efectuarea expertizei grafoscopice.

Astfel, potrivit raportului de expertiză grafoscopică nr. 1002 din 10 mai 2012 executată de expertul CNEJ R. Antoci (f. d. 39-44), nu a fost posibil de stabilit dacă cele două semnături din numele lui Muncevscaia Maria plasate la rubrică din ambele exemplare ale testamentului nr. 2981 din 03.07.2007, au fost executate de către Muncevscaia Maria sau de altă persoană. Fiind neclară veridicitatea semnăturii Mariei Muncevschi, în cadrul examinării cauzei, instanţa de fond prin încheierea din 10 septembrie 2012 a dispus efectuarea colegială a expertizei grafologice (f.d.55-57). Potrivit raportului de expertiză nr.2433 din 06 decembrie 2012 (f.d.65-70), experţii au constatat că, semnăturile din numele Mariei Muncevscaia în testament şi Registrul actelor notariale au fost executate nu de către Muncevscaia Maria, dar de către o altă persoană prin imitarea semnăturii autentice ale Mariei Muncevscaia.

Deoarece raportul de expertiză colegială a trezit dubii referitor la temeinicia şi veridicitatea acestuia, fiind contradictoriu cu concluziile potrivit raportului precedent, instanţa de judecată, prin încheierea din 12.02.2013 a dispus, în temeiul şi condiţiile art. 159 al. (2, 3) CPC, efectuarea expertizei repetate în comisie de experţi, ultimii avînd pentru soluţionare aceiaşi întrebare, dacă semnătura din numele Mariei Muncevscaia în testament autentificat notarial la 03.07.2007 a fost executată de ultima sau de altă persoană. Potrivit raportului de expertiză nr. 748 din 30.04.2013 (f. d. 112-117) experţii judiciari nu au formulat un răspuns cert la întrebarea pusă pentru soluţionare, doar o concluzie probabilă că, semnăturile Mariei Muncevscaia din actul juridic litigios, probabil nu au fost executate de către însăşi Muncevscaia Maria, dar de o altă persoană prin imitaţia semnăturii acesteia.

3 Astfel, instanţa de recurs reţine că, din materialele cauzei se atestă că, au fost numite trei expertize prin încheierile din 17 ianuarie 2012 (f.d.16-17), 10 septembrie 2012 (f.d.55-57) şi din 12 februarie 2013 (f.d.82-84). În speţă, aceste trei rapoarte de expertiză cuprind concluzii diferite, şi ca consecinţă determină şi soluţii contradictorii, prin urmare, Colegiul conchide că pentru justa soluţionare a litigiului, important este aprecierea corectă a acestor înscrisuri sub aspectul admisibilităţii ca mijloc de probă.

Totodată, instanţa de recurs ajunge la concluzia că instanţa de apel preamatur a constatat concluziile experţilor ca fiind incerte şi îndoielnice, fără a se expune asupra temeinicii sau netemeinicii rapoartelor de expertiză, în colaborare cu alte probe din dosar, punînd la baza soluţiei sale doar declaraţiile martorilor prezentate de Cîrlig Iacov (f.d.136, 142-154, fără a da o apreciere clară a declaraţiilor martorilor prezentaţi de Muncevschi Victor. (f.d.138-140). Avînd ca obiect declararea nulităţii actului juridic, instanţa de apel nu şi-a motivat soluţia prin prisma art. 130 alin. (1) – (3) CPC care stipulează că, instanţa judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare şi nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul şi interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

Mai mult, instanţa de recurs consideră că, instanţa de apel contrar prevederilor art. 373 CPC, nu a dat o apreciere cuvenită rapoartelor de expertiză, deoarece raportul de expertiză în speţa dată urmează a fi privit în cumul cu alte probe ca un suport probator în vederea admiterii sau respingerii acţiunii. Astfel, prin neexaminarea tuturor circumstanţelor cauzei, a probelor administrate, părţile sunt lipsite de dreptul la un proces echitabil prevăzut în art. 6 pct.1 Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, care asigură respectarea principiilor fundamentale ale oricărui proces. În concluzie şi în sensul art. 6 alin. (1) al Convenţiei, instanţa de recurs ţine să menţioneze că instanţele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate motivele pe care-şi întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale să precizeze noţiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse aprecierii.

De asemenea, noţiunea de proces echitabil impune ca instanţa de judecată să nu-şi motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele esenţiale care-i sunt supuse aprecierii şi să nu se mulţumească de a proba pur şi simplu concluziile uneia dintre părţi. În cauză, însă, se constată că soluţia instanţei de apel nu conţine o argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării şi adoptării soluţiei la care s-a ajuns, astfel instanţa de recurs fiind în imposibilitatea să exercite controlul 4 judiciar asupra unei asemenea soluţii şi să verifice temeinicia şi legalitatea hotărârii atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

Distinct de cele relatate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul, a casa integral decizia instanţei de apel şi de a restitui pricina spre rejudecare în Curtea de Apel Chişinău, deoarece conform art. IV din Legea nr. 177 din 25 iulie 2014 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, Curtea de Apel Bender şi-a încetat activitatea, iar cauzele civile aflate la examinare la Curtea de Apel Bender au fost transmise spre examinare Curţii de Apel Chişinău. La rejudecarea pricinii, instanţa de apel urmează să ţină cont de cele menţionate, pentru stabilirea tuturor circumstanţelor şi aspectele cauzei, şi reexaminînd pricina să emită o hotărîre legală şi întemeiată, respectînd dreptul părţilor la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, decide: Se admite recursul declarat de către Muncevschi Victor. Se casează decizia Curţii de Apel Bender din 15 aprilie 2014 ,în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Muncevschii Victor împotriva lui Cîrlig Iacov cu privire la declararea nulităţii actului juridic, cu remiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău în alt complet de judecată Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Mardari Elena Covalenco Petru Moraru Iurie Bejenaru 5