2ra-3174/13 — Declararea nulităţii testamentului

Judecătoria Criuleni Dosarul nr. 2ra-3174/13 Judecător: V.Ursu Curtea de Apel Chişinău Judecători: N.Vascan, E.Clim, Iu.Cotruţă Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 13 noiembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii: Nicolae Clima, Andrei Harghel Ion Corolevschi, Iuliana Oprea judecînd recursul declarat de avocatul Crîşmari Natalia în interesele lui Buzgan Andrei, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Buzgan Andrei către Buzgan Iovu privind declararea nulităţii testamentului, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15 mai 2013, CONSTATĂ : La 30 mai 2011 Buzgan Andrei a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva lui Buzgan Iovu cu privire la declararea nulităţii testamentului.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat, că Buzgan Maria, născută la 10 iulie 1930, a decedat la 29 ianuarie 2011 în satul Răculeşti, raionul Criuleni. Fiind în viaţă, aceasta i-a testat averea lui, semnînd testamentul din 06 martie 2008, autentificat de notarul privat Petru Chirtoacă. Faptul dat a fost adus la cunoştinţa rudelor de gradul I, inclusiv pîrîtului. Pe toată perioada de la semnarea testamentului şi pînă la deces reclamantul o întreţinea permanent pe mama sa Buzgan Maria, care locuia la fiul ei Buzgan Semion. La 20 octombrie 2010, prin înşelăciune, Buzgan Iovu ducînd în eroare rudele că doreşte să plece cu Buzgan Maria la medic, a transportat-o la Criuleni, la notarul public Petru Chirtoacă, unde a fost întocmit încă un testament în favoarea pîrîtului.

Menţionează, că Buzgan Maria era bolnavă, era la o vîrstă înaintată şi ultimii ani nu semna documente. La primirea pensiei deseori în locul defunctei semna fratele Buzgan Semion sau soţia acestuia, care deseori o reprezentau pe Buzgan Maria. Consideră, că testamentul a fost întocmit cu încălcarea exprimării voinţei Mariei Buzgan de a testa averea pîrîtului Buzgan Iovu şi testamentul întocmit contrar legii urmează a fi declarat nul. Consideră, că Buzgan Maria nu a dorit să testeze averea lui Buzgan Iovu, deoarece se temea de el. Buzgan Iovu permanent o bătea şi o ameninţa cu moartea, dar datorită faptului, că în preajma Mariei Buzgan se aflau rude apropiate, acestea o apărau de acţiunile violente ale pîrîtului.

Susţine că în ultima perioadă a vieţii, Maria Buzgan nu vorbea, nu mergea, nu analiza adecvat împrejurările şi nu-şi manifesta voinţa. Menţionează, că testamentul nu a fost semnat personal de testatoarea Buzgan Maria, aceasta fiind o încălcare a cerinţelor procedurii de semnare a actelor notariale. 1 Cere reclamantul Buzgan Andrei să fie declarat nul testamentul din 20 octombrie 2010, întocmit de Buzgan Măria şi înregistrat în Registrul notarial cu nr. 6791 de notarul public Petru Chirtoacă.

Prin hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 31 octombrie 2012, acţiunea a fost admisă integral, fiind declarată nulitatea testamentului din 20.10.2010 prin care Buzgan Maria a testat toată averea sa fiului său Buzgan Iovu, autentificat de notarul public Petru Chirtoacă, înregistrat cu nr. 6791. Nefiind de acord cu hotărîrea instanţei de fond, Buzgan Iovu a declarat apel împotriva, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii Judecătoriei Criuleni din 31 octombrie 2012 şi emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea înaintată să fie respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 mai 2013, a fost admis apelul declarat de Buzgan Iovu, a fost casată hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 31 octombrie 2012, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care acţiunea a fost respinsă ca neîntemeată.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului. În suportul concluziei sale au fost invocate prevederile art. 220 alin. (1), 1460, 1469 alin. (1) şi (4) CC şi art. 44 alin. (3) al Legii cu privire la notariat, menţionînd că instanţa de fond eronat a constatat că testatorul nu şi-a exprimat voinţa la întocmirea actului juridic litigios. Considerînd ilegală decizia instanţei de apel, la 24.07.2013, avocata Crîşmari Natalia în interesele lui Buzgan Andrei a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15.05.2013 şi menţinerea hotărîrii Judecătoriei Criuleni din 31.10.2012.

În argumentarea recursului recurentul a invocat aplicarea eronată a normelor de drept material, interpretarea eronată a legii, precum şi că concluziile instanţei de apel expuse în hotărîre sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii. Susţine recurentul că notarul a încălcat prevederile art. 1460 CC, deoarece era obligat să stabilească şi să indice cauza adevărată a imposbilităţii semnării testamentului de către Buzgan Maria. Indică că instanţa de fond corect a stabilit lipsa de voinţă a testatorului de a testa averea sa feciorului Buzgan Iovu, iar instanţa de apel nu a dat apreciere declaraţiilor martorului Iliaşenco Alexei, precum şi a martorilor Doiboi Serghei şi Stratulat Vadim. Mai invocă recurentul că s-a încălcat grav secretul testamentului, deoarece acesta a fost întocmit, citit şi semnat în prezenţa persoanei interesate Iovu Buzgan.

Potrivit art. 440 alin. (2) CPC, recursul înaintat de avocata Crîşmari Natalia în interesele lui Buzgan Andrei a fost considerat admisibil şi transmis spre examinare într-un complet din 5 judecători. Potrivit art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în instanţa de apel şi verificînd, în limitele invocate în recurs, legalitatea deciziei atacate, Colegiul conchide temeinicia lui, pornind de la următoarele. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanţei de apel şi să menţină hotărîrea primei instanţe.

Colegiul susţine ca fiind legală şi întemeiată soluţia dată de prima instanţă. 2 Soluţia dată de instanţa de apel este ilegală, deoarece decurge din interpretarea greşită a circumstanţelor cauzei şi, ca urmare, aplicarea eronată a normelor de drept material aplicabile la soluţionarea litigiului. Potrivit materialelor cauzei, Colegiul constată cu certitudine că, Buzgan Maria, născută la 10 iulie 1930, la 06 martie 2008 a dispus prin testament, că toată averea sa, care la ziua decesului îi va aparţine, unde nu s-ar fi aflat şi din ce n-ar fi alcătuită, o testează fiului Buzgan Andrei Vasile, născut la 28 octombrie 1952. Testamentul a fost semnat personal de testatorul Buzgan Maria, autentificat de notarul privat Chirtoacă Petru la 06 martie 2008, înregistrat cu nr. 2-1/1254 (f.d.

10). La 20 octombrie 2010, notarul public Chirtoacă Petru a autentificat un nou testament prin care testatorul Buzgan Maria, născută la 10 iulie 1930, a dispus, că toată averea sa, care la ziua decesului îi va aparţine, unde nu s-ar fi aflat şi din ce n-ar fi alcătuită, o testează fiului Buzgan Iovu, născut la 19 mai 1966. Testamentul a fost semnat de către Iliaşenco Alexei în prezenţa martorilor Stratulat Vadim şi Doiboi Serghei din motiv, că testatoarea este analfabetă (f.d. 45). Din considerentele că cel de-al doilea testament a fost întocmit cu încălcarea exprimării voinţei, Buzgan Andrei l-a contestat în instanţa de judecată. Instanţa de fond a admis integral acţiunea, din motiv că testatoarea nu şi-a dat consimţămîntul la semnarea testamentului.

Instanţa de apel a casat această soluţie şi a emis o hotărîre nouă de respingere a acţiunii, motivînd prin aceea că, notarul a respectat cerinţele stipulate în art. 1460-1461 CC, iar în testament este indicat că Buzgan Maria a cerut personal întocmirea testamentului cu semnăturile martorilor. Colegiul consideră soluţia dată de instanţa de apel ilegală, deoarece decurge din interpretarea greşită a circumstanţelor cauzei şi, ca urmare, aplicarea eronată a normelor de drept material aplicabile la soluţionarea litigiului. La caz, recurentul a solicitat declararea nulităţii absolute a actului juridc – testamentul din 20.10.2010, din motiv că contravine legii – încălcarea exprimării voinţei. În conformitate cu prevederile art. 1449 alin. (1) CC, testamentul este un act juridic solemn, unilateral, revocabil şi personal prin care testatorul dispune cu titlu gratuit, pentru momentul încetării sale din viaţă, de toate bunurile sale sau de o parte din ele.

Potrivit art. 1460 CC, dacă testatorul, dintr-o anumită cauză, nu poate semna personal testamentul, la rugămintea şi în prezenţa lui, precum şi în prezenţa a cel puţin 2 martori şi a notarului, poate semna o altă persoană. În acest caz, trebuie indicată cauza care l-a împiedicat pe testator să semneze personal. Martorii de asemenea semnează în testament. Potrivit art. 1461 CC, testamentul persoanei analfabete sau cu deficienţe fizice se întocmeşte în mod obligatoriu în prezenţa a 2 martori şi a unei persoane care poate comunica cu testatorul, confirmînd prin semnătură manifestarea lui de voinţă. În conformitate cu prevederile art. 1465 lit. a) CC, testatorul poate modifica sau revoca testamentul în orice moment prin întocmirea unui nou testament, care revocă în mod direct, total sau parţial, testamentul anterior ce contravine noului testament.

Astfel, după cum s-a constatat mai sus, de către acelaşi testator (Buzgan Maria) au fost întcmite în 2008 şi respectiv 2010 două testamente, prin care iniţial 3 testa averea sa unui fecior (Buzgan Andrei), iar ulteruior altui fecior (Buzgan Iovu). Diferenţa între aceste două testamente este că cel din 2008 a fost semnat personal de Buzgan Maria, iar cel din 2010 a fost semnat de o altă persoană, Ialiaşenco Alexei, din motiv că testatoarea este analfabetă. În acest sens, Colegiul susţine concluzia instanţei de fond, potrivit căreia, testamentul autentificat de notarul public Chirtoacă Petru la 20 octombrie 2010, înregistrat cu numărul 6791 a fost încheiat contrar legii.

Astfel, din declaraţiile persoanei care a semnat testamentul, Iliaşenco Alexei, rezultă că, în anul 2010, Buzgan Iovu l-a rugat să meargă la notar să fie martor la semnarea unui act prin care Buzgan Maria îi transmite toată averea lui Buzgan Iovu cu condiţia, că va avea grijă de fiica bolnavă Buzgan Maria. La notar a mers împreună cu Buzgan Maria, Stratulat Vadim şi Doiboi Serghei cu microbuzul lui Buzgan Iovu. În drum spre notar Buzgan Maria nu a vorbit nici cu el şi nici cu ceilalţi martori. Notarul a întrebat-o pe Buzgan Maria, dacă doreşte să-i testeze toată averea lui Buzgan Iovu şi ea a căzut de acord, cu condiţia că ultimul va avea grijă de fiica ei bolnavă, Maria. Dînsul şi ceilalţi au semnat ca martori, că Buzgan Maria îi permite lui Buzgan Iovu să locuiască în casa ei.

Nu a văzut ca notarul să-i propună Mariei Buzgan să semneze. Buzgan Maria personal nu l-a rugat să semneze în locul ei, a semnat în calitate de martor, în locul Mariei Buzgan nu a semnat nimic. Cînd a semnat testamentul, Buzgan Maria era alături de notar (f.d. 72). Declaraţii similare au dat şi martorii Stratulat Vadim şi Doiboi Serghei (f.d. 65, 69). În acelaşi timp, instanţa de recurs constată că, testatoarea Buzgan Maria a fost cărturară, deoarece anterior, la 06 martie 2008, a dispus prin testament în privinţa averii sale, semnîndu-l personal în faţa aceluiaşi notar, Chirtoacă Petru. În acest sens, Colegiul reţine şi faptul că din însăşi explicaţiile intimatului Buzgan Iovu rezultă, că defuncta Buzgan Maria personal primea pensia, precum şi semna personal (f.d.

28 verso). În contextul dat, instanţa de recurs susţine aprecierile critice ale instanţei de fond vis-a-vis de explicaţiile notarului public Chirtoacă Petru, precum că testatorul Buzgan Maria era analfabetă, deoarece nu putea să semneze pe foaia care i-a dat-o şi a considerat că ea nu poate scrie şi citi nu din motiv de sănătate, ci din cauza că a uitat literele. Or, odată ce persoana este cărturară, imposibilitatea de a semna poate fi generată de alte cauze pe care notarul trebuie să le stabilească şi să indice expres în girul de autentificare motivul imposibilităţii semnării personale de către testator a actului juridic autentic. La caz, Colegiul conchide, că notarul public Chirtoacă Petru eronat a indicat în girul de autentificare motivul semnării testamentului de către altă persoană, precum că testatorul Buzgan Maria este analfabetă.

Mai mult, în situaţia în care testatorul ar fi fost analfabetă, testamentul trebuia să fie semnat de către o altă persoană, care poate comunica cu testatorul, confirmînd prin semnătură manifestarea lui de voinţă. Or, după cum s-a constatat mai sus din declaraţiile martorilor, Iliaşenco Alexei nu a comunicat cu testatorul Buzgan Maria şi nu a confirmat manifestarea de voinţă a ultimei la semnarea testamentului. Mai mult, Iliaşenco Alexei nici nu a realizat că a semnat testamentul în locul lui Buzgan Mariala, crezînd că a semnat doar ca martor, menţionînd în acest sens 4 că asemnat acel testament nu la rugămintea testatorului Buzgan Maria, ci pentru că „aşa a zis notarul”.

În circumstanţele descrise, Colegiul constată cu certitudine că testatorului Buzgan Maria nu şi-a dat consimţământul la semnarea testamentului de către o altă persoană, autentificat de notarul public Chirtoacă Petru la 20 octombrie 2010, înregistrat cu numărul 6791. Or, consimţămîntul este condiţia de valabilitate a actului juridic, manifestată prin exteriorizarea voinţei persoanei de a încheia un act juridic. Potrivit art. 1469 alin. (1) şi (4) CC, testamentul este nul dacă sînt prezente condiţiile de nulitate a actelor juridice. Testamentul este declarat nul de către instanţa de judecată. În acest sens, instanţa de fond corect a ajuns la concluzia, că la autentificarea actului juridic contestat au fost încălcate normele imperative speciale citate care indică expres condiţiile de semnare a testamentului de către un terţ.

Drept urmare, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ consideră că argumentele aduse de avocata Crîşmari Natalia în interesele lui Buzgan Andrei şi-au găsit confirmare în cadrul examinării prezentului recurs. Ţinînd cont de faptul că prima instanţă a constatat şi a elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea fondului cauzei, corect a aplicat legea materială, adoptînd o hotărîre legală şi întemeiată, iar instanţa de apel a adoptat o hotărîre ce reiese din aprecierea eronată a circumstanţelor cauzei, ce a dus la interpretarea şi aplicarea eronată a legii materiale, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat, de a casa decizia instanţei de apel, cu menţinerea hotărîrii primei instanţe.

În legătură cu cele relatate, conform art. 445 alin. (1) lit.f) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se admite recursul declarat de avocatul Crîşmari Natalia în interesele lui Buzgan Andrei. Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 mai 2013 şi se menţine hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 31 octombrie 2012, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Buzgan Andrei către Buzgan Iovu privind declararea nulităţii testamentului. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Nicolae Clima Andrei Harghel Ion Corolevschi Iuliana Oprea 5