2ra-1137/15 — Încasarea despăgubirii

prima instanţă: V. Braşoveanu dosarul nr. 2ra-1137/2015 instanţa de apel: M. Ciugureanu, E. Clim, B. Bîrca DECIZIE 27 mai 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Vladimir Timofti, Iuliana Oprea, Ion Druţă, Galina Stratulat examinînd recursul declarat de Societatea pe Acţiuni „Moldasig”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Luncaş împotriva Societăţii pe Acţiuni „Moldasig”, intervenient accesoriu Vladimir Rusnac cu privire la încasarea despăgubirilor de asigurare şi a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 21 ianuarie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de Societatea pe Acţiuni „Moldasig”, cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 11 iunie 2014, c o n s t a t ă La 17 iulie 2013, Nicolae Luncaş a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva SA „Moldasig” cu privire la încasarea despăgubirilor de asigurare în mărime de 70 238,54 lei şi a cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii, reclamantul a invocat faptul că, este proprietarul motocicletei de model Yamaha XT 600, n/î C AF 560, iar la 05 iulie 2012, a avut loc un accident rutier în care autoturismul de model Honda Acord cu n/î C RU 700, asigurat fiind Rusnac Vladimir, poliţă de asigurare seria AG nr. 0361023 eliberată de SA „Moldasig” la 08 octombrie 2011, a tamponat motocicleta de model Yamaha XT 600, n/î AF 560, în urma căruia reclamantul a fost internat în spital cu vătămări grave.

Totodată, susţine reclamantul că la locul accidentului rutier au fost chemaţi colaboratorii de poliţie, care au întocmit actele de rigoare. Ulterior, de către colaboratorii Procuraturii mun. Chişinău a fost finalizat dosarul penal, prin care vinovat de comiterea accidentului rutier a fost recunoscut Rusnac Vladimir, care se afla la volanul autoturismului de model Honda Acord cu n/î C RU 700, conform ordonanţei procurorului privind încetarea cauzei penale din 12 decembrie 2012), care a şi achita amenda în mărime de 1 000 lei. Prin urmare, de către Nicolae Luncaş a fost depusă o cerere de despăgubire în adresa SA „Moldasig”, în urma căreia a fost deschis dosarul de daune cu nr. D/RCA/13-279.

Menţionează reclamantul că ulterior s-a adresat la SRL „Exauto-Plus” SRL, care a efectuat un raport de evaluare a pagubei cu nr. 208/02A prin care s-a constatat că valoarea prejudiciului cauzat proprietarului motocicletei marca Yamaha XT 600, nr/î C AF 560 constituie suma de 70 238,54 lei. La efectuarea expertizei au fost citaţi prin telegramă şi reprezentanţii pîrîtului. Mai menţionează reclamantul că, la 01 aprilie 2013, a recepţionat o scrisoare de la compania SA „Moldasig” prin care a fost informat despre refuzul de la plata despăgubirilor din considerentele că persoana vinovată de producerea accidentului Vladimir Rusnac a achitat integral despăgubirile pentru reparaţia autoturismului.

Ulterior, de către Nicolae Luncaş a fost depusă o cerere la compania SA „Moldasig” prin care a solicitat reexaminarea dosarului de daune nr. DRCA-13- 279 şi achitarea despăgubirilor pentru daunele cauzate proprietăţii, pe motiv că suma achitată de către Vladimir Rusnac în urma înţelegerii cu reclamantul a fost plata pentru paguba pricinuită sănătăţii şi anume cheltuielile suportate de către reclamant, acesta fiind internat în spital pe o perioadă de o lună şi jumătate cu fracturi grave. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 11 iunie 2014 acţiunea a fost admisă parţial. S-a încasat din contul SA „Moldasig” în beneficiul lui Nicolae Luncaş despăgubirea de asigurare în mărime de 44 566,33 lei şi cheltuielile de judecată constituite din taxa de stat în sumă de 1 336,98 lei, iar în total suma de 45 903,31 lei.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 21 ianuarie 2015 a fost respins apelul declarat de către SA „Moldasig”, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 11 iunie 2014. La 16 martie 2015 SA „Moldasig” a depus recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri de respingere integrală a acţiunii. Recurentul în motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanţei de apel, pe care o consideră neîntemeiată şi ilegală din motiv că la pronunţarea deciziei nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, concluziile expuse în decizie sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, au fost încălcate şi aplicate eronat normele de drept material şi procedural.

Se mai invocă în recurs că, la soluţionarea litigiilor legate de recuperarea despăgubirilor în cazul vătămării corporale sau deces se va ţine cont de faptul că legea stabileşte limitele răspunderii asigurătorului. În cazul în care mărimea despăgubirilor depăşeşte limitele răspunderii asigurătorului, diferenţa urmează a fi achitată de către persoana vinovată în comiterea accidentului rutier, în baza art. 1398 Cod civil, sau de posesorul izvorului de pericol sporit, în baza art. 1410 Cod civil, după caz. Menţionează recurentul, că instanţele ierarhic inferioare greşit interpretează şi apreciază probele prezentate, ca urmare conform actelor prezentate cît şi recipisei eliberate de Nicolae Luncaş, unde este stipulat că, confirmă faptul că pretenţii de ordin material faţă de Vladimir Rusnac nu are.

Prejudiciul de către Vladimir Rusnac i-a fost restituit. Suma care a fost achitată 2 de Vladimir Rusnac este de 2 500 Euro, prin urmare intimatul va beneficia de o îmbogăţire fără justă cauză. Mai mult ca atît, intimatul Nicolae Luncaş nu a prezentat nici o probă care să confirme cheltuielile pentru tratament medical în mărime de 2 500 Euro, sumă care în opinia SA „Moldasig” este una exagerată. La stabilirea mărimii despăgubirii de asigurare în legătură cu cheltuielile de spitalizare a persoanei păgubite, instanţele de judecată urmează să aprecieze sumele respective, ţinînd cont de necesitatea şi caracterul rezonabil al lor, cheltuieli necesare şi nu luxoase, cu excluderea exagerărilor în acest sens.

Indică SA „Moldasig” că la judecarea cauzelor ce ţin de repararea prejudiciului cauzat prin vătămare corporală în rezultatul unui accident rutier, se va avea în vedere că dreptul persoanei păgubite de a cere repararea daunei cauzate este prevăzut de art. 616 alin. (2) şi art. 1398 alin. (1), art. 1422 Cod civil, iar daunele pentru care se acordă despăgubiri de asigurare şi mărimea acestora sunt reglementate în art. 14, 25, 40 alin. (6) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule nr. 414- XVI din 22 decembrie 2006. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins, cu menţinerea deciziei instanţei de apel din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. Din materialele cauzei se atestă că, a avut loc accidentul rutier în care autoturismul de model Honda Acord cu n/î C RU 700, asigurat fiind Rusnac Vladimir, poliţă de asigurare seria AG nr. 0361023 eliberată de SA „Moldasig” la 08 octombrie 2011, a tamponat motocicleta de model Yamaha XT 600, n/î AF 560, în urma căruia motocicleta a fost deteriorată, iar Nicolae Luncaş a fost internat în spital cu traume cauzate în rezultatul tamponării. Tot actele cauzei denotă că, Vladimir Rusnac, care se afla la volanul autoturismului de model Honda Acord cu n/î C RU 700, a fost recunoscut vinovat de comiterea accidentului rutier şi a achitat o amendă în mărime de 1 000 lei.

Ca urmare, Nicolae Luncaş a înaintat o cerere de despăgubire în adresa SA „Moldasig” în urma căreia a fost deschis dosarul de daune cu nr. D/RCA/13-279, iar la 01 aprilie 2013, intimatul a recepţionat o scrisoare de refuz de la SA „Moldasig”. Înaintând acţiunea în judecată împotriva SA „Moldasig”, Nicolae Luncaş a solicitat încasarea de la SA „Moldasig” a despăgubirilor de asigurare în mărime de 70 238,54 lei şi a cheltuielilor de judecată. Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanţă justificat şi amplu argumentat s-a pronunţat asupra tuturor aspectelor importante pentru soluţionarea pricinii şi temeinic a ajuns la concluzia admiterii parţiale a acţiunii, soluţie care a fost menţinută şi de instanţa de apel.

În susţinerea opiniei enunţate instanţa de recurs reţine prevederile art. 1301 Cod civil, conform căruia prin contract de asigurare, asiguratul se obligă să 3 plătească asigurătorului prima de asigurare, iar acesta se obligă să plătească, la producerea riscului asigurat, asiguratului sau unui terţ (beneficiarului asigurării) suma asigurată ori despăgubirea, în limitele şi în termenele convenite. La fel, instanţa de recurs reţine şi prevederile art. 1315 alin. (1) lit. b) Cod civil, care statuează că asigurătorul este obligat să efectueze plata, la apariţia dreptului asiguratului sau a beneficiarului asigurării de a încasa suma asigurată sau despăgubirea de asigurare, în termenul stabilit în condiţiile de asigurare.

Conform art. 1410 alin. (1) şi alin. (2) Cod Civil, persoanele a căror activitate este legată de un izvor de pericol sporit pentru lumea înconjurătoare (exploatarea vehiculelor, a instalaţiilor, mecanismelor, folosirea energiei electrice, a substanţelor explozibile, efectuarea lucrărilor de construcţii etc.) au obligaţia să repare prejudiciul cauzat de izvorul de pericol sporit dacă nu demonstrează că prejudiciul se datorează unei forţe majore (cu excepţia cazurilor în care dauna a survenit ca urmare a exploatării navelor aeriene) sau din intenţia persoanei vătămate. Obligaţia de reparare a prejudiciului revine persoanei care posedă izvorul de pericol sporit în baza dreptului de proprietate ori în alt temei legal sau persoanei care şi-a asumat paza izvorului de pericol sporit.

Astfel, în speţa dată intervenientul accesoriu Vladimir Rusnac, posesorul izvorului de pericol sporit fiind recunoscut vinovat de comiterea accidentului rutier şi stabilindu-se cu certitudine că acesta fiind proprietarul automobilului de model Honda Acord, cu n/î C RU 700, la momentul producerii accidentului respectiv, avea încheiat contractul de asigurare obligatorie a răspunderii civile a conducătorului auto cu SA „Moldasig”, instanţa de recurs reține că instanțele inferioare au aplicat corect prevederile legale enumerate supra, legal şi întemeiat au concluzionat că reieşind din circumstanţele cauzei recurentul SA „Moldasig” este responsabil pentru repararea prejudiciului cauzat de către asiguratul său, recunoscut culpabil în producerea accidentului rutier.

Totodată, instanţa de recurs ţine să menţioneze că, potrivit art. 16 alin. (1) al Legii cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule nr. 414-XVI din 22 decembrie 2006, în cazul asigurării de răspundere civilă, asigurătorul se obligă să plătească o despăgubire pentru prejudiciul de care asiguratul răspunde în temeiul legii faţă de terţe persoane păgubite şi pentru cheltuielile suportate de asigurat în proces civil.

Potrivit art. 15 alin. (1), (2) şi (4) al Legii cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule nr. 414- XVI din 22 decembrie 2006, asigurătorul acordă despăgubiri dacă prejudiciile s- au produs din culpa asiguratului sau a utilizatorului de autovehicul, precum şi în cazul în care, la data accidentului: a) utilizatorul nu este inclus în contractul de asigurare încheiat între posesor şi asigurător; b) utilizatorul sau asiguratul nu posedă permis de conducere de categoria respectivă; c) utilizatorul sau asiguratul nu a respectat obligaţiile tehnice legale cu privire la starea şi siguranţa autovehiculului. În caz de vătămare corporală sau deces, despăgubirile de asigurare se acordă atît pentru persoanele aflate în afara autovehiculului care a produs accidentul, cît şi pentru persoanele aflate în acel autovehicul, cu excepţia utilizatorului său.

La avarierea sau distrugerea de bunuri, despăgubirea de asigurare se acordă pentru bunurile aflate în afara autovehiculului care a produs 4 accidentul, cu excepţia celor specificate la art. 16, iar pentru bunurile aflate în acel autovehicul, numai dacă ele nu erau transportate în baza unui raport contractual încheiat cu posesorul sau cu utilizatorul autovehiculului, precum şi dacă nu aparţineau posesorului sau utilizatorului răspunzător de accident.

Mai mult ca atît, conform art. 23 alin. (1) al Legii cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule nr. 414- XVI din 22 decembrie 2006, despăgubirea pentru avarierea sau distrugerea autovehiculului nu poate depăşi nici una din următoarele valori: a) valoarea pagubei real suportate; b) diferenţa dintre valoarea autovehiculului de la data producerii accidentului şi valoarea rămasă conform actului de reevaluare încheiat de către o unitate de specialitate; c) limita despăgubirii prevăzută de prezenta lege, iar conform alin. (2) al aceluiaşi articol, valoarea pagubei pricinuite autovehiculului este egală costului reparaţiei părţilor componente sau a pieselor avariate ori costului de înlocuire a acestora, inclusiv cheltuielile pentru materiale, pentru lucrările de demontare şi montare aferente reparaţiilor şi înlocuirilor necesare, stabilite la preţurile practicate de unităţile de specialitate.

Reieşind din constatările descrise, instanţa de recurs reţine drept corectă concluzia instanţei de apel cu referire la faptul că, conform actului de examinare a mijlocului de transport auto nr. 208/02A şi raportului de evaluare a pagubei nr. 208/02A întocmit de către SRL „Exauto-Plus”, suma prejudiciului material cauzat prin deteriorarea motocicletei de model Yamaha XT 600 cu n/î C AF 560, cu aplicarea coeficientului de uzură constituie 70 238,54 lei (f.d. 13-20), însă costul mediu de piaţă din RM, al unei astfel de motociclete, conform datelor de pe piaţa auto, presa economică actuală şi a datelor din reţeaua de internet, constituie 44 566,33 lei.

Prin urmare, argumentul recurentului cu referire la faptul că, intimatul Nicolae Luncaş nu a prezentat nici o probă care să confirme cheltuielile pentru tratament medical în mărime de 2 500 euro, sumă care în opinia SA „Moldasig” este una exagerată, nu poate fi reţinut la caz, deoarece, SA „Moldasig” nu a prezentat nici o probă care ar confirma faptul că suma achitată de Vladimir Rusnac ar fi fost achitată atît pentru cheltuielile de tratament, cît şi pentru prejudiciul material cauzat prin tamponare mijlocului de transport. În împrejurările menţionate, sunt apreciate critic susţinerile recurentului precum că instanţele de judecată nu au constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele ce au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, nefiind dovedite circumstanţele considerate de instanţă ca stabilite, iar concluziile instanţei expuse în hotărâre, sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, deoarece acestea contravin constatărilor relatate.

În conexiunea celor relatate, instanţa de recurs, prin prisma jurisprudenţei CEDO şi anume cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995, unde Curtea a menţionat că „... art. 6 § 1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes”, consideră necesar de a respinge şi alte argumente invocate în recursuri. 5 Faţă de cele ce preced şi având în vedere faptul că decizia instanţei de apel este întemeiată, iar temeiurile invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi a menţine decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se respinge recursul declarat de către Societatea pe Acţiuni „Moldasig”. Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 21 ianuarie 2015 şi hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 11 iunie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Luncaş împotriva Societăţii pe Acţiuni „Moldasig”, intervenient accesoriu Vladimir Rusnac cu privire la încasarea despăgubirilor de asigurare şi a cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Vladimir Timofti Iuliana Oprea Ion Druţă Galina Stratulat 6