2ra-1331/15 — Privind declararea nulităţii certificatului de moştenitor testamentar

Dosarul nr. 2ra-1331/15 Instanţa de fond: Judecătoria Soroca – Gh. Liulca Instanţa de apel: CA Bălţi – N. Chircu, S. Melnic, I. Talpa DECIZIE 27 mai 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova, Judecători: Iuliana Oprea, Elena Covalenco, Dumitru Mardari, Maria Ghervas, examinînd recursul, declarat de Clavdia Bejenari, Valentina Boţoroga şi Parascovia Lesnic în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Clavdia Bejenari, Valentina Boţoroga şi Parascovia Lesnic împotriva Nataliei Bejenari privind declararea nulităţii certificatului de moştenitor testamentar şi constatarea faptului acceptării succesiunii, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 04 septembrie 2014, prin care s-a respins cererea de apel declarată de Clavdia Bejenari, Valentina Boţoroga şi Parascovia Lesnic, s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Soroca din 21 noiembrie 2013, CONSTATĂ : La 07 septembrie 2011 Clavdia Bejenari, Valentina Boţoroga şi Parascovia Lesnic au înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Nataliei Bejenari privind declararea nulităţii certificatului de moştenitor testamentar şi constatarea faptului acceptării succesiunii.

1 În motivarea acţiunii reclamanţii au indicat că în familia părinţilor lor Bejenari Feodor şi Lidia au fost patru copii, Clavdia, Valentina, Parascovia şi Anatolii. Părinţii nu au divorţat şi permanent au locuit în gospodăria din satul Zastînca, r-nul Soroca. La 13 ianuarie 2001 a decedat tatăl Feodor Bejenari, iar la 30 ianuarie 2004 a decedat mama Lidia Bejenari. Au menţionat că în timpul vieţii părinţilor lor, Clavdia Bejenari şi Parascovia Lesnic au plecat din casa părintească, iar Valentina Boţoroga a rămas să locuiască împreună cu părinţii, unde locuieşte pînă în prezent. Clavdia Bejenari, Valentina Boţoroga şi Parascovia Lesnic au invocat că tatăl lor Feodor Bejenari a testat averea sa fiului Anatolii Bejenari, care la 10 martie 2011 a decedat.

Reclamanţii susţin că după decesul fratelui au aflat despre faptul că toată averea părinţilor inclusiv a mamei a fost testată de către Feodor Bejenari doar lui Anatolii Bejenari. În prezent soţia fratelui Natalia Bejenari pretinde la toată averea succesorală, care a aparţinut ambilor părinţi, ele fiind ilegal dezmoştenite. Consideră că testamentul lăsat de Feodor Bejenari fiului Anatolii Bejenari este ilegal parţial, deoarece tatăl Feodor Bejenari nu putea testa toată averea indicată în certificatul de moştenitor testamentar, inclusiv casa de locuit cu suprafaţa totală de 43,4 m.p., amplasată pe terenul aferent cu suprafaţa de 0,30 ha din s. Zastînca, r-nul Soroca, acestea constituind bunuri dobîndite în timpul căsătoriei, din care ½ cotă – parte i-a aparţinut mamei lor Lidia Bejenari.

După decesul părinţilor Valentina Boţoroga a continuat să locuiască în imobilul, ce a aparţinut ambilor părinţi, acceptînd succesiunea legală prin intrarea în posesia patrimoniului succesoral. Casa părintească este unicul loc de trai al Valentinei Boţoroga împreună cu familia sa compusă din patru persoane. Clavdia Bejenari, Valentina Boţoroga şi Parascovia Lesnic au depus cerere de concretizare a pretenţiilor, prin care au solicitat declararea nulităţii certificatului de moştenitor testamentar nr. 409 din 20 februarie 2003, constatarea faptului acceptării de către Valentina Boţoroga a patrimoniului succesoral după decesul mamei Lidia Bejenari (f.d. 237 vol. I). Prin hotărîrea Judecătoriei Soroca din 21 noiembrie 2013 s-a respins cererea de chemare în judecată înaintată de Clavdia Bejenari, Valentina Boţoroga şi Parascovia Lesnic.

În motivarea hotărîrii instanţa de fond a reţinut că în argumentarea cerinţei de declarare a nulităţii certificatului de moştenitor testamentar, reclamantele nu au invocat careva temeiuri potrivit cărora actul în cauză ar fi nul sau anulabil. Unicul temei de nulitate invocat este că testamentul nu ar fi fost semnat de testator, deşi autenticitatea acestuia nu se contestă. De asemenea nu s-au prezentat probe, ce ar confirma nulitatea certificatului de moştenitor testamentar din 20 februarie 2003, ca fiind întocmit cu încălcarea condiţiilor de fond sau de formă (f.d. 98, 104 – 106 vol. II). 2 La 24 decembrie 2012 Clavdia Bejenari, Valentina Boţoroga şi Parascovia Lesnic au înaintat cerere de apel, solicitînd casarea hotărîrii Judecătoriei Soroca din 21 noiembrie 2013 (f.d.

112 – 113 vol. II). Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 04 septembrie 2014 s-a respins apelul declarat de Clavdia Bejenari, Valentina Boţoroga şi Parascovia Lesnic, s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Soroca din 21 noiembrie 2013 (f.d. 186 – 191 vol. II). La 20 noiembrie 2014 Clavdia Bejenari, Valentina Boţoroga şi Parascovia Lesnic au înaintat cerere de recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 04 septembrie 2014, solicitînd casarea acesteia cu remiterea cauzei la rejudecare în instanţa de apel (f.d. 204 – 206 vol. II).

Prin decizia Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie din 11 februarie 2015 s-a admis recursul declarat de Clavdia Bejenari, Valentina Boţoroga şi Parascovia Lesnic, s-a casat decizia instanţei de apel din 04 septembrie 2014 şi hotărîrea instanţei de fond din 21 noiembrie 2013, cu adoptarea unei noi hotărîri prin care s-a admis acţiunea înaintată de Clavdia Bejenari, Valentina Boţoroga şi Parascovia Lesnic. S-a constatat faptul acceptării succesiunii de către Boţoroga Valentina după decesul mamei Bejenari Lidia, la 30 ianuarie 2004, asupra ¼ cotă-parte ideală din bunurile imobile din s. Zastînca, r-nul Soroca, şi anume: casa de locuit lit. „A” situată în com.

Zastînca jud. Soroca, cu suprafaţa totală 43,4 m.p., inclusiv suprafaţa locativă de 30,4 m.p., cu două odăi, lit. „a” anexă cu V-47 m3 , pridvor, buc., lit. „1”bucătărie de vară cu V-70 m3 , lit. „2” coteţ cu V- 5 m3 , lit. „3” grajd de porci cu V-8 m3 , lit. „4” beci cu suprafaţa 7,3 m.p., lit. „5” closet buc., lit.„I” gard cu suprafaţa 33,8 m.p., lit. „II” poartă buc., amplasată pe terenul aferent, cu suprafaţa de 0,300 ha; terenul agricol, cu suprafaţa de 0,5501 ha, nr. cadastral 7866103.132, şi terenul agricol, cu suprafaţa de 0,9503 ha, nr. cadastral 7866106.069. S-a declarat nul certificatul de moştenitor testamentar nr.409 din 20 februarie 2003 prin care a fost atestat Bejenari Anatolie moştenitor testamentar al averii lui Bejenari Feodor, decedat la 13 ianuarie 2001, din s. Zastînca, r-nul Soroca, constituită din: casa de locuit lit. „A” situată în com.

Zastînca jud. Soroca, cu suprafaţa totală 43,4 m.p., inclusiv suprafaţa locativă de 30,4 m.p., cu două odăi, lit. „a” anexă cu V-47 m3 , pridvor, buc., lit. „1” bucătărie de vară cu V-70 m3 , lit. „2” coteţ cu V- 5 m 3 , lit. „3” grajd de porci cu V-8 m3 , lit. „4” beci cu suprafaţa 7,3 m.p., lit. „5” closet buc., lit.„I” gard cu suprafaţa 33,8 m.p., lit.„II” poartă buc., amplasată pe terenul aferent, cu suprafaţa de 0,300 ha; terenul agricol, cu suprafaţa de 0,5501 ha, nr. cadastral 7866103.132, şi terenul agricol, cu suprafaţa de 0,9503 ha, nr. cadastral 7866106.069, în partea a ¼ cotă-parte din bunurile testate. S-a încasat de la Natalia Bejenari în beneficiul Clavdiei Bejenari, Valentina Boţoroga şi Parascovia Lesnic suma de 225 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată (f.d.

214 – 222 vol. II). La 25 februarie 2015 şi 05 martie 2015 Radu Tonofa, Natalia Bejenari şi Oxana Corovlean au înaintat cerere de revizuire împotriva deciziei Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie din 11 februarie 2015, solicitînd casarea acesteia, cu emiterea unei noi deciziei prin care să fie respins 3 recursul declarat de Clavdia Bejenari, Valentina Boţoroga şi Parascovia Lesnic şi menţinute decizia instanţei de apel din 04 septembrie 2014 şi hotărîrea instanţei de fond din 21 noiembrie 2013 (f.d. 2 vol. III), pe motiv că soluţia adoptată de instanţa de recurs a adus atingere drepturilor lor fără a fi implicaţi în proces.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie prin încheierea din 22 aprilie 2015 a admis cererile de revizuire, declarate de Radu Tonofa, Natalia Bejenari şi Oxana Corovlean, a casat decizia Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie din 11 februarie 2015, cu dispunerea rejudecării recursului declarat de către Clavdia Bejenari, Valentina Boţoroga şi Parascovia Lesnic (f.d. 24 – 29 vol. III). Rejudecînd recursul, examinînd materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în cererea de recurs a Clavdiei Bejenari, Valentinei Boţoroga şi Parascoviei Lesnic, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie conchide că recursul declarat urmează a fi admis din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c1) CPC instanţa, după ce judecă recursul, este în drept, să admită recursul şi să caseze integral decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, trimiţînd pricina spre rejudecare în prima instanţă doar în cazul în care a constatat încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural specificate la art. 432 alin.(3) lit. f) şi anume instanţa a soluţionat problema drepturilor unor personae, care nu au fost implicate în proces. Din actele cauzei rezultă că în familia lui Bejenari Feodor şi Lidia s-au născut patru copii, Clavdia, Valentina, Parascovia şi Anatolii. În timpul vieţii părinţilor lor, Clavdia Bejenari şi Parascovia Lesnic au plecat din casa părintească, iar Valentina Boţoroga şi Anatolii Bejenari au rămas să locuiască împreună cu părinţii.

La 13 ianuarie 2001 a decedat tatăl Feodor Bejenari, iar la 30 ianuarie 2004 a decedat mama Lidia Bejenari. În timpul vieţii, tatăl Feodor Bejenari a testat averea sa fiului Anatolii Bejenari, care în baza testamentului a acceptat succesiunea conform certificatului de moştenitor legal nr. 409 din 20 februarie 2003. Anatolii Bejenari a înstrăinat în anul 2004 o parte din bunurile imobile moştenite. Astfel prin contractul de vînzare – cumpărare nr. 371 din 16 februarie 2004 a înstrăinat terenul agricol cu suprafaţa de 0,9503 ha, nr. cadastral 7866106069 lui Mihalschi Boris, care la rîndul său prin contractul de vînzare – cumpărare nr. 9912 din 16 octombrie 2013 l-a înstrăinat Oxanei Corovlean.

Tot el, Anatolii Bejenari prin contractul de vînzare – cumpărare nr. 2632 din 18 octombrie 2004 a înstrăinat terenul cu suprafaţa de 0,5501 ha nr. cadastral 7866103132 lui Mihail Mişanin, care ulterior l-a înstrăinat lui Radu Tonofa prin contractul de vînzare – cumpărare nr. 1810 din 14 mai 2008. La 10 martie 2011 Anatolii Bejenari a decedat, succesor legal devenind soţia acestuia Natalia Bejenari. 4 Între Natalia Bejenari, Clavdia Bejenari, Valentina Boţoroga şi Parascovia Lesnic a apărut un conflict cu privire la averea care a aparţinut defunctei Lidiei Bejenari. Clavdia Bejenari, Valentina Boţoroga şi Parascovia Lesnic, pretinzînd la averea succesorală, rămasă după decesul mamei lor Lidia Bejenari, de fapt, pretind şi la terenurile, care actualmente aparţin altor proprietari Oxanei Corovlean şi Radu Tonofa.

Astfel, instanţa de recurs relevă o primă întrebare care se impune a fi elucidată neapărat la rejudecarea pricinii şi care vizează stabilirea componenţei participanţilor la proces conform art. 183 CPC. În conformitate cu art.183 alin.(2) lit. c) şi art.185 alin. (1) lit. c) CPC pregătirea pentru dezbatere judiciară este obligatorie pentru orice pricină civilă şi are ca scop stabilirea componenţei participanţilor la proces şi implicarea în proces a altor persoane. Judecătorul, în faza de pregătire a pricinii pentru dezbaterii judiciare, îndeplineşte următoarele acte: soluţionează problema intervenirii în proces a coreclamanţilor, copîrîţilor şi intervenienţilor, le explică drepturile şi obligaţiile procedurale.

În acest sens, încă în faza pregătirii pricinii pentru dezbaterile judiciare actele judecătorului vor fi îndreptate la soluţionarea problemei intervenirii în proces a coreclamanţilor, copîrîţilor, intevenienţilor. Astfel, cu raportare la obiectul dedus judecăţii, instanţa de recurs consideră că, la examinarea prezentei pricini este necesară atragerea în proces a proprietarilor actuali ai terenurilor. Art. 65 alin. (1) şi (2) CPC stipulează că orice persoană interesată poate interveni într-un proces ce se desfăşoară între alte persoane. Intervenţia este în interesul propriu cînd intervenientul invocă un drept al său asupra obiectului litigiului. Intervenientul principal poate interveni în proces pînă la începerea dezbaterii pricinii în fond în primă instanţă, înaintînd acţiunea către una sau către ambele părţi în modul prevăzut de prezentul cod.

Intervenientul principal are drepturi şi obligaţii de reclamant. Instanţa de recurs reiterează că, dreptul de acces la un tribunal constituie un element inerent tuturor garanţiilor procedurale prevăzute în Convenţie (CEDO, hot. Campbell şi Fell vs. Marea Britanie din 25.02.1982). Or, din moment ce drepturile fundamentale trebuie garantate într-o manieră concretă şi reală, dar nu iluzorie şi teoretică, imposibilitatea concretă de sesizare a unei instanţe de către persoana interesată constituie o încălcare a dreptului acesteia de acces la justiţie (CEDO, hot. Airey vs. Irlanda din 09.10.1979).

În cursul examinării litigiului urmează a se da apreciere şi altor circumstanţe ale pricinii, în partea ce ţine de fondul cauzei, în măsura în care ele sunt confirmate prin probe şi relevante pentru soluţionarea corectă a litigiului şi anume urmează de a fi stabilit cui a aparţinut întreaga avere testată de Feodor Bejenari, care sînt actele de dispoziţie asupra averii care a aparţinut ca proprietate în devălmăşie defunctei Lidia Bejenari, cine a moştenit averea ei şi în ce mod, căror persoane înstrăinată şi care parte din bunul imobil a fost înstrăinat, cu ulterioara atragere a acestor persoane în instanţa de judecată. 5 Totodată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit consideră imposibilă corectarea erorii admise în condiţiile procedurii prevăzute de către legislaţia procesuală, motiv pentru care cauza urmează a fi restituită spre rejudecare, în instanţa de fond.

La rejudecarea pricinii, instanţa de fond urmează să ţină cont de cele indicate, să verifice şi alte circumstanţe ce prezintă importanţă pentru soluţionarea corectă a litigiului, să aprecieze sub toate aspectele, complet şi obiectiv, conform exigenţelor art. 130 CPC, probele administrate pe dosar, şi în dependenţă de situaţia stabilită, în raport cu normele de drept material care reglementează relaţiile civile, să adopte o hotărîre legală şi întemeiată. Reieşind din cele expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. c) CPC Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie DECIDE: Se admite recursul declarat de către Clavdia Bejenari, Valentina Boţoroga şi Parascovia Lesnic.

Se casează decizia Curţii de Apel Bălţi din 04 septembrie 2014 şi hotărîrea Judecătoriei Soroca din 21 noiembrie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Clavdia Bejenari, Valentina Boţoroga şi Parascovia Lesnic împotriva Nataliei Bejenari privind declararea nulităţii certificatului de moştenitor testamentar şi constatarea faptului acceptării succesiunii, cu remiterea cauzei la rejudecare la Judecătoria Soroca în alt complet de judecată. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iuliana Oprea Elena Covalenco Dumitru Mardari Maria Ghervas 6