2ra-107/15 — Declararea nulităţii certificatului de moştenitor testamentar, constatarea faptului acceptării succesiunii şi compensarea cheltuielilor de judecată

prima instanţă: Gh.Liulca dosarul nr.2ra-107/15 instanţa de apel: N.Chircu, S.Melnic, I.Talpa DECIZIE 11 februarie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru, Iurie Bejenaru Oleg Sternioală, Valentina Clevadî examinînd recursul declarat de către Bejenari Clavdia, Boţoroga Valentina şi Lesnic Parascovia prin intermediul reprezentantului Ţmocno Ina, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Bejenari Clavdia, Boţoroga Valentina şi Lesnic Parascovia împotriva Nataliei Bejenari privind declararea nulităţii certificatului de moştenitor testamentar, constatarea faptului acceptării succesiunii şi compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 04 septembrie 2014 prin care a fost respins apelul declarat de Bejenari Clavdia, Boţoroga Valentina şi Lesnic Parascovia, cu menţinerea hotărârii Judecătoriei Soroca din 21 noiembrie 2013, c o n s t a t ă La 07 septembrie 2011, Bejenari Clavdia, Boţoroga Valentina şi Lesnic Parascovia au depus cerere de chemare în judecată împotriva Nataliei Bejenari privind declararea nulităţii certificatului de moştenitor testamentar, constatarea faptului acceptării succesiunii şi compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii reclamantele au indicat că, în familia părinţilor săi Bejenari Feodor şi Lidia au fost patru copii: Clavdia, Valentina, Parascovia şi Anatolii. Părinţii nu au divorţat şi permanent au locuit în gospodăria din satul Zastînca, raionul Soroca. La 13 ianuarie 2001 a decedat tatăl Bejenari Feodor, iar la 30 ianuarie 2004 a decedat şi mama Bejenari Lidia. 1 Menţionează că în timpul vieţii părinţilor fiicele Bejenari Clavdia şi Lesnic Parascovia au plecat din casa părintească, iar Boţoroga Valentina a rămas să locuiască împreună cu părinţii, unde locuieşte şi în prezent. Indică că tatăl lor Bejenari Feodor a testat toată averea fiului Bejenari Anatolii, iar după decesul tatălui în baza testamentului, notarul Radu Marco i-a eliberat certificatul de moştenitor testamentar nr.409, înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Soroca la 25 februarie 2003. La 10 martie 2011 fratele Bejenari Anatolii a decedat.

Susţin, că doar după decesul fratelui au aflat despre existenţa certificatului de moştenitor testamentar, precum şi despre faptul că toată averea părinţilor a fost testată doar acestuia. În prezent soţia fratelui Bejenari Natalia pretinde la toată averea succesorală, iar ele au fost dezmoştenite, cu toate că averea a aparţinut ambilor părinţi. Consideră că testamentul menţionat este ilegal parţial, deoarece tatăl Bejenari Feodor nu putea testa toată averea indicată în certificatul de moştenitor testamentar, inclusiv casa de locuit, cu suprafaţa totală de 43,4 m.p., amplasată pe terenul aferent, cu suprafaţa de 0,30 ha din satul Zastînca, raionul Soroca, acestea constituind bunuri dobândite în timpul căsătoriei din care ½ cotă-parte i-a aparţinut mamei Bejenari Lidia.

Au mai indicat, că după decesul părinţilor sora Boţoroga Valentina a continuat să locuiască în imobil, intrând în posesia patrimoniului succesoral ce aparţinea mamei sale, astfel acceptînd sucesiunea prin intrarea în posesia patrimoniului succesoral. La fel, susţin că casa părintească este unicul loc de trai al Valentinei Boţoroga, împreună cu familia sa compusă din patru persoane, iar pentru ele aceasta reprezintă o valoare atît materială, cît şi spirituală. Prin cererea de chemare în judecată şi cererea de concretizare a pretenţiilor din 19 decembrie 2012, reclamantele Bejenari Clavdia, Boţoroga Valentina şi Lesnic Parascovia au solicitat: declararea nulităţii certificatului de moştenitor testamentar nr.409 din 20 februarie 2003, eliberat de biroul notarului Radu Marco; constatarea faptului acceptării de către Boţoroga Valentina a patrimoniului succesoral după decesul mamei Bejenari Lidia şi încasarea cheltuielilor de judecată (f.d.1-3, 237 Vol.I).

Prin hotărârea Judecătoriei Soroca din 21 noiembrie 2013 acţiunea depusă de Bejenari Clavdia, Boţoroga Valentina şi Lesnic Parascovia împotriva Nataliei Bejenari privind declararea nulităţii certificatului de moştenitor testamentar şi constatarea faptului acceptării succesiunii a fost respinsă. 2 Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 04 septembrie 2014 a fost respins apelul declarat de către Bejenari Clavdia, Boţoroga Valentina şi Lesnic Parascovia, cu menţinerea hotărîrii primei instanţe. La 20 noiembrie 2014 Bejenari Clavdia, Boţoroga Valentina şi Lesnic Parascovia au declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a acţiunii.

În susţinerea recursului s-a indicat că, circumstanţele importante ale pricinii nu au fost constatate şi elucidate pe deplin, au fost încălcate şi aplicate eronat normele de drept material. În acest sens susţine că, prin probele administrate în pricină se confirmă că la data eliberării certificatului de moştenitor testamentar nr.409 din 20 februarie 2003 bunurile imobile - casa de locuit, cu suprafaţa totală de 43,4 m.p., amplasată pe terenul aferent, cu suprafaţa de 0,30 ha, din satul Zastînca, raionul Soroca, precum şi terenurile agricole cu nr. cadastral 7866103.132 şi 7866106.069 au aparţinut părinţilor lor Bejenari Feodor şi Lidia în proprietate comună în devălmăşie. La fel, indică că Boţoroga Valentina după decesul părinţilor a locuit în casa părintească, fapt confirmat şi prin Registrul de evidenţă nr.2, 4, în care aceasta este indicată că face parte din gospodăria din satul Zastînca, raionul Soroca.

Menţionează, că prin atribuirea întregului bun fratelui decedat Bejenari Anatolii, Boţoroga Valentina a fost lipsită de dreptul de a moşteni averea succesorală, după decesul mamei sale, în urma acceptării succesiunii prin intrarea în posesiunea unei părţi din patrimoniu, fiindu-i încălcat şi dreptul de proprietate garantat de art.46 din Consitituţia Republicii Moldova şi art. 1 Protocol adiţional nr.1 la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. În conformitate cu art. 434 al. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă că copia deciziei motivate a instanţei de apel a fost recepţionată de către recurente la 03 octombrie 2014 şi 06 octombrie 2014 (f.d.195, 197, 201). Astfel, recurentele s-au conformat prevederilor legale şi recursul se consideră depus în termen.

Judecînd recursul declarat de către Bejenari Clavdia, Boţoroga Valentina şi Lesnic Parascovia împotriva deciziei date în apel, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depusă de Bejenari Natalia, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Bejenari Clavdia, Boţoroga Valentina şi Lesnic Parascovia, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre. 3 Conform art. 21 Codul familiei, în redacţia din 26 decembrie 1969, bunurile, dobândite de soţi în timpul căsătoriei, sînt proprietate comună devălmaşă a lor.

Soţii au drepturi egale de posesiune, folosinţă şi dispoziţie asupra acestor bunuri. Soţii se bucură de drepturi egale asupra bunurilor şi în cazul când unul dintre ei se ocupă de gospodăria casnică, de îngrijirea copiilor sau, din alte motive temeinice, n-a avut un câştig de sine stătător. Potrivit art. 20 alin. (5) din Codul familiei, sunt proprietate în devălmăşie a soţilor bunurile care au fost dobîndite din ziua încheierii căsătoriei pînă în ziua încetării acesteia. Conform art.561 şi 568 alin. (1) din Codul civil, în redacţia din anul 1964, succesiunea se înfăptuieşte în virtutea legii (succesiune legală) şi prin testament (succesiune testamentară).

Orice cetăţan poate lăsa prin testament toate bunurile sale sau o parte din ele (inclusiv mobilierul obişnuit din casă şi obiectele de uz casnic) uneia sau mai multor persoane, atît celor care fac parte, cît şi celor care nu fac parte din cercul moştenitorilor legali, precum şi statului sau diferitelor organizaţii de stat, cooperatiste şi obşteşti. Conform art. 1449 alin. (1) Cod civil, testamentul este un act juridic solemn, unilateral, revocabil şi personal prin care testatorul dispune cu titlu gratuit, pentru momentul încetării sale din viaţă, de toate bunurile sale sau de o parte din ele. Conform art.1556 din Codul civil, persoanele recunoscute ca moştenitori pot cere notarului de la locul deschiderii succesiunii eliberarea certificatului de moştenitor.

Din materialele dosarului s-a constatat că, potrivit certificatului de deces nr. DC- V 0083487 Bejenari Feodor a decedat la 13 ianuarie 2001, iar la 30 ianuarie 2004 a decedat soţia lui, Bejenari Lidia (f.d.89 Vol.I). Din căsătorie soţii Bejenari Feodor şi Bejenari Lidia au avut patru copii: fiicele Bejenari Clavdia, Boţoroga Valentina, Lesnic Parascovia şi fiul Bejenari Anatolii. Prin testamentul nr. 370 din 12 martie 1999, Bejenari Feodor a testat toată averea sa, inclusiv casa de locuit din comuna Zastînca, judeţul Soroca fiului Bejenari Anatol (f.d. 80 Vol.I).

La 20 februarie 2003 biroul notarului Radu Marco a eliberat lui Bejenari Anatolie certificatul de moştenitor testamentar nr.409, prin care se atestă, că în conformitate cu testamentul autentificat de notarul Radu Marco, moştenitor al bunurilor succesorale ale lui Bejenari Feodor, decedat la 13 ianuarie 2001, este fiul Bejenari Anatolii, iar bunul succesoral constă din: casa de locuit lit. „A” situată în comuna Zastînca judeţul Soroca, cu suprafaţa totală 43,4 m.p., inclusiv suprafaţa locativă de 30,4 m.p., cu două odăi, lit. „a” anexă cu V-47 m3, pridvor, buc., lit. „1”bucătărie de vară cu V-70 m3, lit. „2” coteţ cu V- 5 m3, lit. „3” grajd de porci cu V-8 m3, lit. „4” beci cu suprafaţa 7,3 m.p., lit. „5” closet 4 buc., lit.„I” gard cu suprafaţa 33,8 m.p., lit.„II” poartă buc., amplasată pe terenul aferent, cu suprafaţa de 0,300 ha, ce aparţinea defunctului în temeiul adeverinţei Primăriei com.

Zastînca, judeţul Soroca şi titlului provizoriu privind dreptul de proprietate, posesiune şi beneficiere funciară nr.59, eliberat de Primăria com.Zastînca, judeţul Soroca la 26 noiembrie 2001; terenul agricol, cu suprafaţa de 0,5501 ha, situat în extravilanul com. Zastînca, judeţul Soroca, nr. cadastral 7866103.132, în baza titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren nr.7866103132 din 27 decembrie 2001; terenul agricol, cu suprafaţa de 0,9503 ha, situat în extravilanul com. Zastînca, judeţul Soroca, nr. cadastral 7866106.069, în baza titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren nr.7866106069 din 27 decembrie 2001 (f.d.4 Vol.I). Potrivit art.art. 216, 217 alin. (1) şi (3) din Codul civil, actul juridic este nul în temeiurile prevăzute de prezentul cod (nulitate absolută).

Actul juridic poate fi declarat nul, în temeiurile prevăzute de prezentul cod, de către instanţa de judecată sau prin acordul părţilor (nulitate relativă). Nulitatea absolută a actului juridic poate fi invocată de orice persoană care are un interes născut şi actual, iar instanţa de judecată o invocă din oficiu. Acţiunea în constatare a nulităţii absolute este imprescriptibilă. Conform art. 220 alin. (1) Codul civil, actul juridic sau clauza care contravine normelor imperative, este nulă dacă legea nu prevede altfel.

Prin circumstanţele de fapt constatate în prezentul caz şi reglementările legale expuse mai sus, s-a confirmat cu certitudine că bunurile imobile situate în com.Zastînca, judeţul Soroca şi anume: casa de locuit lit. „A”, cu suprafaţa totală de 43,4 m.p., şi construcţiile accesorii amplasate pe lotul de pămînt aferent, cu suprafaţa de 0,300 ha; terenul agricol, cu suprafaţa de 0,5501 ha, nr. cadastral 7866103.132 şi terenul agricol, cu suprafaţa de 0,9503 ha, nr. cadastral 7866106.069, constituia proprietate comună în devălmăşie a soţilor Bejenari Feodor şi Bejenari Lidia. Astfel, soţul Bejenari Feodor era în drept să dispună doar de ½ cotă-parte din bunuri, inclusiv să le testeze fiului Bejenari Anatolii, iar asupra cea dea doua cotă- parte dreptul de a dispune aparţinea soţiei – mamei lor Bejenari Lidia, care la momentul decesului acestuia era în viaţă.

Prin urmare, Colegiul consideră că nu este întemeiată concluzia primei instanţe cu referire la faptul prin declaraţia din 20 februarie 2003, autentificată notarial, Bejenari Lidia a renunţat la cota-parte din averea succesorală rămasă după decesul soţului Bejenari Feodor, decedat la 13 ianuarie 2001, în folosul fiului Bejenari Anatolie, deoarece printr-o astfel de declaraţie Bejenari Lidia a renunţat la dreptul la succesiune după decesul soţului şi nu la dreptul său de proprietate asupra ½ cotă- parte din bunurile imobile proprietate comună în devălmăşie. 5 Totodată, întru argumentarea concluziei Colegiul remarcă că conform art. 1 Protocol adiţional nr.1 la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, art. 46 alin. (1) al Constituţiei R.M., art. 315 alin. (1) Cod Civil şi art. 16 al Legii cu privire la proprietate, dreptul de proprietate este garantat.

Nimeni nu poate fi expropriat decît pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire. Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Proprietarul are drept de posesiune, de folosinţă şi de dispoziţie asupra bunului. Deasemenea, Colegiul reţine că conform art. art. 1432 alin. (3) şi 1500 din Codul civil, moştenirea are loc conform testamentului şi în temeiul legii (succesiune legală). În cazul succesiunii legale, moştenitori cu drept de cotă egală sunt de clasa I – descendenţii (fiii şi fiicele celui ce a lăsat moştenirea, la fel şi cei născuţi vii după decesul lui, precum şi cei înfiaţi), soţul supravieţuitor şi ascendenţii privilegiaţi (părinţii, înfietorii) celui ce a lăsat moştenirea.

Potrivit art. 1516 din Codul civil, succesiunea este acceptată de succesor indiferent de faptul dacă este testamentar sau succesor legal. Succesiunea se consideră acceptată cînd moştenitorul depune la notarul de la locul deschiderii succesiunii o declaraţie de acceptare a succesiunii sau intră în posesiunea patrimoniului succesoral. Dacă succesorul a intrat în posesiunea unei părţi din patrimoniu, se consideră că a acceptat întregul patrimoniu, oriunde s-ar afla şi din ce ar consta. Prin declaraţiile părţilor şi actele pricinii s-a stabilit că, moştenitori legali de clasa I ai defunctei Bejenari Lidia, decedată la 30 ianuarie 2004, sunt copii: fiicele Bejenari Clavdia, Boţoroga Valentina şi Lesnic Parascovia, şi fiul Bejenari Anatolie.

După decesul mamei Boţoroga Valentina a rămas să locuiască în imobilul din satul Zastînca, raionul Soroca, intrând în posesia patrimoniului succesoral. La fel, şi Bejenari Anatolie a acceptat succesiunea după decesul mamei sale prin intrarea în posesiunea patrimoniului succesoral. Potrivit certificatului de deces seria DC-IV nr.0837468 din 11 martie 2011 Bejenari Anatolii a decedat la 10 martie 2011 (f.d.63 Vol.I).

Din cele expuse, analizînd probele acumulate în cauză şi ţinînd cont de prevederile normelor de drept enunţate, Colegiul consideră că în situaţia în care s-a stabilit că după decesul mamei Bejenari Lidia succesiunea a fost acceptată doar de fiica Boţoroga Valentina şi fiul Bejenari Anatolie, este întemeiată cerinţa reclamantei Boţoroga Valentina şi este necesar de a constata faptul acceptării succesiunii de către Boţoroga Valentina după decesul mamei Bejenari Lidia asupra 1/4 cotă-parte ideală din bunurile imobile din satul Zastînca, raionul Soroca, şi anume: casa de locuit lit. „A”, cu suprafaţa totală de 43,4 m.p., şi construcţiile accesorii amplasate pe lotul de pămînt aferent, cu suprafaţa de 0,300 ha; terenul agricol, cu suprafaţa de 0,5501 ha, 6 nr. cadastral 7866103.132 şi terenul agricol, cu suprafaţa de 0,9503 ha, nr. cadastral 7866106.069.

Prin urmare, Bejenari Anatolie, în calitate de moştenitor testamentar, după decesul tatălui Bejenari Fiodor a moştenit ½ cotă-parte din bunurile imobile indicate în certificatul de moştenitor testamentar nr.409 din 20 februarie 2003, iar după decesul mamei Bejenari Lidia, în calitate de moştenitor legal prin intrarea în posesiunea patrimoniului succesoral, a acceptat succesiunea asupra ¼ cotă-parte, iar în total îi revine ¾ cote-părţi din averea succesorală.

Afirmaţiile intimatei Bejenari Natalia expuse întru susţinerea poziţiei că recurenta Boţoroga Valentina a locuit în casa din satul Zastînca, raionul Soroca doar cu permisiunea ei pe perioada cît îşi va construe propria casă, nu a depus la notar de la locul deschiderii succesiunii timp de 6 luni o declaraţie de acceptare a succesiunii şi nu a achitat impozitele necesare, nu pot fi reţinute, deoarece recurenta a acceptat succesiunea după decesul mamei Bejenari Lidia prin intrarea în posesia imobilului succesoral, fapt confirmat şi prin explicaţiile intimatei (f.d.35 Vol.I), iar dacă succesorul a intrat în posesiunea unei părţi din patrimoniu, se consideră că a acceptat întregul patrimoniu, oriunde s-ar afla şi din ce ar consta.

În acelaşi timp, Colegiul consideră necesar de a declara nul certificatul de moştenitor testamentar nr.409 din 20 februarie 2003 prin care a fost atestat Bejenari Anatolie moştenitor testamentar al averii lui Bejenari Feodor, decedat la 13 ianuarie 2001, din satul Zastînca, raionul Soroca, constituită din: casa de locuit lit. „A” situată în comuna Zastînca judeţul Soroca, cu suprafaţa totală 43,4 m.p., inclusiv suprafaţa locativă de 30,4 m.p., cu două odăi, lit. „a” anexă cu V-47 m3, pridvor, buc., lit.„1”bucătărie de vară cu V-70 m3, lit. „2” coteţ cu V- 5 m3, lit. „3” grajd de porci cu V-8 m3, lit. „4” beci cu suprafaţa 7,3 m.p., lit. „5” closet buc., lit.„I” gard cu suprafaţa 33,8 m.p., lit.„II” poartă buc., amplasată pe terenul aferent, cu suprafaţa de 0,300 ha; terenul agricol, cu suprafaţa de 0,5501 ha, nr. cadastral 7866103.132, şi terenul agricol, cu suprafaţa de 0,9503 ha, nr. cadastral 7866106.069, în partea a 1/4 cotă- parte din bunurile testate.

În conformitate cu prevederile art. 94 CPC, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere părţii care a avut cîştig de cauză cheltuielile de judecată. Raportînd aceste prevederi legale la pretenţiile invocate, actele cauzei şi soluţia instanţei de recurs dată, Colegiul consideră necesar de a încasa de la Bejenari Natalia în beneficiul Clavdiei Bejenari, Boţoroga Valentina şi Lesnic Parascovia a cheltuielilor pentru taxa de stat în instanţa de apel în mărime de 75 lei şi pentru taxa de stat în instanţa de recurs în mărime de 150 lei.

Avînd în vedere circumstanţele stabilite, precum şi faptul că instanţele judecătoreşti au stabilit circumstanţele importante pentru soluţionarea cauzei, însă au 7 aplicat eronat norma de drept material şi nu este necesară verificarea suplimentară a cărorva dovezi, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi hotărîrea instanţei de fond, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acţiunii înaintată de Bejenari Clavdia, Boţoroga Valentina şi Lesnic Parascovia împotriva Nataliei Bejenari privind declararea nulităţii certificatului de moştenitor testamentar, constatarea faptului acceptării succesiunii şi compensarea cheltuielilor de judecată.

În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se admite recursul declarat de către Bejenari Clavdia, Boţoroga Valentina şi Lesnic Parascovia.

Se casează decizia Curţii de Apel Bălţi din 04 septembrie 2014 şi hotărârea Judecătoriei Soroca din 21 noiembrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Bejenari Clavdia, Boţoroga Valentina şi Lesnic Parascovia împotriva Nataliei Bejenari privind declararea nulităţii certificatului de moştenitor testamentar, constatarea faptului acceptării succesiunii şi compensarea cheltuielilor de judecată, şi se emite o nouă hotărâre prin care: Se admite acţiunea depusă de Bejenari Clavdia, Boţoroga Valentina şi Lesnic Parascovia împotriva Nataliei Bejenari privind declararea nulităţii certificatului de moştenitor testamentar, constatarea faptului acceptării succesiunii şi compensarea cheltuielilor de judecată.

Se constată faptul acceptării succesiunii de către Boţoroga Valentina după decesul mamei Bejenari Lidia, la 30 ianuarie 2004, asupra 1/4 cotă-parte ideală din bunurile imobile din satul Zastînca, raionul Soroca, şi anume: casa de locuit lit. „A” situată în comuna Zastînca judeţul Soroca, cu suprafaţa totală 43,4 m.p., inclusiv suprafaţa locativă de 30,4 m.p., cu două odăi, lit. „a” anexă cu V-47 m3, pridvor, buc., lit. „1”bucătărie de vară cu V-70 m3, lit. „2” coteţ cu V- 5 m3, lit. „3” grajd de porci cu V-8 m3, lit. „4” beci cu suprafaţa 7,3 m.p., lit. „5” closet buc., lit.„I” gard cu suprafaţa 33,8 m.p., lit. „II” poartă buc., amplasată pe terenul aferent, cu suprafaţa de 0,300 ha; terenul agricol, cu suprafaţa de 0,5501 ha, nr. cadastral 7866103.132, şi terenul agricol, cu suprafaţa de 0,9503 ha, nr. cadastral 7866106.069.

Se declară nul certificatul de moştenitor testamentar nr.409 din 20 februarie 2003 prin care a fost atestat Bejenari Anatolie moştenitor testamentar al averii lui Bejenari Feodor, decedat la 13 ianuarie 2001, din satul Zastînca, raionul Soroca, constituită din: casa de locuit lit. „A” situată în comuna Zastînca judeţul Soroca, cu suprafaţa 8 totală 43,4 m.p., inclusiv suprafaţa locativă de 30,4 m.p., cu două odăi, lit. „a” anexă cu V-47 m3, pridvor, buc., lit. „1”bucătărie de vară cu V-70 m3, lit. „2” coteţ cu V- 5 m3, lit. „3” grajd de porci cu V-8 m3, lit. „4” beci cu suprafaţa 7,3 m.p., lit. „5” closet buc., lit.„I” gard cu suprafaţa 33,8 m.p., lit.„II” poartă buc., amplasată pe terenul aferent, cu suprafaţa de 0,300 ha; terenul agricol, cu suprafaţa de 0,5501 ha, nr. cadastral 7866103.132, şi terenul agricol, cu suprafaţa de 0,9503 ha, nr. cadastral 7866106.069, în partea a 1/4 cotă-parte din bunurile testate.

Se încasează de la Bejenari Natalia în beneficiul Clavdiei Bejenari, Boţoroga Valentina şi Lesnic Parascovia suma de 225 (două sute douăzeci şi cinci) lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru Iurie Bejenaru Oleg Sternioală Valentina Clevadî 9