3ra-684/15 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: N. Mazur dosarul nr. 3ra-684/15 instanţa de apel: V. Pruteanu I. Cimpoi, A. Minciuna ÎNCHEIERE 21 mai 2015 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul - Valeriu Doagă Judecătorii - Sveatoslav Moldovan, Galina Stratulat examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de reprezentantul societăţii comerciale “CAŞALOT” societate cu răspundere limitată, Grossu Octavian, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de societatea comercială “CAŞALOT” societate cu răspundere limitată împotriva Primăriei mun. Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 08 decembrie 2014 c o n s t a t ă La data de 06 mai 2014 societatea comercială “CAŞALOT” societate cu răspundere limitată (S.C.

“CAŞALOT” S.R.L.) a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun. Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii a menţionat că, la 15 iulie 2013 Primăria mun. Chişinău, Direcţia Generală arhitectură, urbanism şi relaţii funciare a emis pe numele S.C. “CAŞALOT” S.R.L. autorizaţia de construire şi amplasare a publicităţii exterioare, număr de înregistrare DGAURF-REC-A-00088881-04 valabilă pînă la data de 21 mai 2014. Susţine că, necătînd la faptul că termenul autorizaţiei de construire nu a expirat, la 20 martie 2014 Primăria mun. Chişinău a adoptat dispoziţia nr. 167-d cu privire la anularea autorizaţiei de construire şi amplasare a publicităţii exterioare cu numărul de înregistrare DGAURF-REC-A-0008881-04 şi demontarea dispozitivului publicitar.

Solicită anularea dispoziţiei nr. 167-d din 20 martie 2014 emisă de Primarul mun. Chişinău cu privire la anularea autorizaţiei de construire şi amplasare a publicităţii exterioare şi demontarea dispozitivului publicitar şi suspendarea executării dispoziţiei 1 nominalizate. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 26 iunie 2014 s-a admis acţiunea şi s-a anulat dispoziţia Primăriei mun. Chişinău nr. 167-d din 20 martie 2014 “despre anularea autorizaţiei de construire şi amplasare a publicităţii exterioare şi demontarea dispozitivului publicitar”. În motivarea soluţiei prima instanţă a constatat că, Primăria mun. Chişinău nu a motivat temeiurile anulării autorizaţiei de construire şi amplasare a publicităţii exterioare şi nu a prezentat probe care ar confirma necesitatea anulării autorizaţiei menţionate pînă la expirarea termenului de valabilitate a acesteia.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 08 decembrie 2014 s-a admis apelul declarat de Primarul General al mun. Chişinău, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 26 iunie 2014 şi s-a emis o nouă hotărîre de respingere a acţiunii ca neîntemeiată. Instanţa de apel a concluzionat că, actul administrativ contestat a fost emis în mod legal, iar panoul publicitar amplasat de S.C. “CAŞALOT” S.R.L. la intersecţia bd. Dacia- bd. Decebal nu se încadrează în aspectul arhitectural, precum şi creează vizibilitate redusă la trafic, pereclitînd astfel siguranţa circulaţiei în zona drumului public.

La data de 16 martie 2015 reprezentantul societăţii comerciale “CAŞALOT” societate cu răspundere limitată, Grossu Octavian a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 08 decembrie 2014, solicitînd primirea spre examinare a recursului, admiterea recursului şi casarea deciziei instanţei de apel cu menţinerea hotărîrii primei instanţe, dispunerea suspendării executării deciziei Curţii de Apel Chişinău din 08 decembrie 2015. În motivarea recursului a invocat că, instanţa de apel nu a luat în considerare circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii, iar autorizaţia de construire şi amplasare a publicităţii exterioare nr. DGAURF-REC-A-0008881-04 din 15 iulie 2013 a fost eliberată în mod legal şi nu există nici un temei pentru anularea acesteia.

Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 03 aprilie 2015 s-a respins demersul înaintat de S.C. “CAŞALOT” S.R.L. cu privire la suspendarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 08 decembrie 2014. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

2 (3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. În conformitate cu art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că, recurentul a luat cunoştinţă de decizia recurată la data de 15 ianuarie 2015, iar recursul a fost depus la 16 martie 2015 prin urmare recursul este considerat ca fiind depus în termen. Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul declarat nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate.

Argumentele invocate în recurs precum că, instanţa de apel nu a luat în considerare circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii poartă un caracter declarativ şi nu pot fi reţinute. Afirmaţiile recurentului cu privire la legalitatea autorizaţiei de construire şi amplasare a publicităţii exterioare nr. DGAURF-REC-A-0008881-04 din 15 iulie 2013 a constituit obiect de examinare în instanţele inferioare şi nu mai pot fi reiterate. 3 De asemenea completul constată că, recursul declarat de reprezentantul societăţii comerciale “CAŞALOT” societate cu răspundere limitată, Grossu Octavian nu corespunde exigenţelor legale prevăzute la art. 437 din Codul de procedură civilă. Astfel, instanţa de recurs notează, că recurentul nu a invocat niciun argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel.

În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că “... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Colegiul concluzionează că, din conţinutul cererii de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de reprezentantul societăţii comerciale “CAŞALOT” societate cu răspundere limitată, Grossu Octavian ca inadmisibil. În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de reprezentantul societăţii comerciale “CAŞALOT” societate cu răspundere limitată, Grossu Octavian se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat 4