2ra-1241/15 — Încasarea datoriei

Dosarul nr. 2ra-1241/15 Instanţa de fond: Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău – G. Pavliuc Instanţa de apel: CA Chișinău – V. Pruteanu, L. Popova, A. Gavrilița ÎNCHEIERE 20 mai 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova, Judecători: Dumitru Mardari, Maria Ghervas, examinând chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului declarat de către Alla Rusu în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Sociatatea pe Acțiuni ”Apă-Canal Chișinău” împotriva Allei Rusu cu privire la încasarea datoriei, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 11 februarie 2015, prin care a fost admis apelul declarat de către Societatea pe Acțiuni ”Apă-Canal”, s-a casat hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 23 aprilie 2014 și s-a emis o nouă hotărîre, prin care acțiunea a fost admisă, CONSTATĂ : La 25 iunie 2013 SA ”Apă-Canal Chișinău” s-a adresat în instanța de judecată împotriva Allei Rusu privind încasarea datoriei pentru serviciile prestate în sumă de 3708,70 lei și cheltuielile de judecată. În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că în baza contractului nr.849933 din 27 martie 2006 a furnizat pîrîtei servicii de alimentare cu apă și recepționarea apelor uzate. La 13 ianuarie 2011 reprezentantul furnizorului a efectuat un control privind cercetarea stării contorului și a folosirii apei la adresa mun. Chișinău, str. Codrilor, 10. Urmare a verificării s-a depistat că contorul este dezghețat, fiind întocmit un act în acest sens.

Ulteriror, la 15 februarie 2011 a mai fost efectuat un control la locul de consum al pîrîtei, în care s-a stabilit că sigiliul contorului nr.8390601 este deteriorat. Fiindcă Alla Rusu a admis abateri în evidența consumului de apă furnizat și/sau volumul apelor uzate evacuate prevăzute de pct.9.4.1 lit.h) al Regulamentului de organizare și furnizare a serviciilor publice de alimentare cu apă și de canalizare din mun. Chișinău, aprobat prin decizia Consiliului mun. Chișinău nr.5/4 din 25 martie 2008, a fost obligată să achite costul surplusului de apă în mărime de 3 708,70 lei. Din motiv că pîrîta nu a achitat datoria calculată, SA ”Apă-Canal Chișinău” s- a adresat în instanța de judecată pentru a fi încasată în mod forțat.

1 Prin hotărîrea judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 23 aprilie 2014 acțiunea SA ”Apă-Canal Chișinău” a fost admisă parțial. S-a încasat de la Alla Rusu în beneficiul SA ”Apă-Canal Chișinău” suma de 749,23 lei cu titlu de datorie și 22,47 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. În rest acțiunea a fost respinsă. Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, SA ”Apă-Canal Chișinău” la 24 aprilie 2014 a contestat-o cu apel, solicitînd casarea acesteia cu remiterea cauzei la rejudecare. Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 11 februarie 2015 a admis apelul declarat de SA ”Apă-Canal Chișinău”, a casat hotărîrea judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 23 aprilie 2014 și a emis o nouă hotărîre, prin care acțiunea a fost admisă integral.

S-a încasat de la Alla Rusu în beneficiul SA ”Apă-Canal Chișinău” datoria pentru serviciile prestate în mărime de 3708,70 lei și cheltuielile de judecată privind achitarea taxei de stat în primă instanță și în instanța de apel în sumă de 472,50 lei. În motivarea soluției sale, instanța de apel a reținut că urmare a admiterii abaterilor de la evidența volumului de apă furnizat și/sau volumul apelor uzate evacuate Comisia pentru examinarea încălcărilor în evidența serviciilor de alimentare cu apă și evacuarea apelor uzate a SA ”Apă-Canal Chișinău” la 18 martie 2011 a stabilit o datorie a Allei Rusu față de furnizor în mărime de 3708,70 lei. Alla Rusu nu a contestat în termenul și ordinea prevăzută de lege actul, prin care i s-a constatat datoria în sumă de 3708,70 lei și nici factura de plată, emisă în baza acestui act, ceea ce și a și condiționat adoptarea hotărîrii de încasare forțată a datoriei.

La 31 martie 2015 Alla Rusu a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd casarea acesteia cu menținerea hotărîrii primei instanțe. În motivarea recursului recurentul a indicat că instanța de apel a interpretat eronat normele de drept material. În conformitate cu art. 434 CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. Curtea de Apel Chișinău la 02 martie 2015 a expediat în adresa Allei Rusu copia deciziei motivate din 11 februarie 2015. Cererea de recurs depusă la 31 martie 2015 se consideră a fi depusă în termen.

Analizînd materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ ajunge la concluzia că recursul declarat de către Alla Rusu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel. Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În speţă, Colegiul menţionează că recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea 2 eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Dispoziţiile art. 432 alin. (2), (3) CPC au caracter de concretizare a motivului de recurs, determinând cazurile concrete în prezenţa cărora se consideră că normele de drept material şi procedural au fost încălcate sau eronat aplicate.

Recursul exercitat conform secţiunii a 2-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. Alin. (4) al aceluiași articol stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Prin urmare, reieşind din prevederile art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Examinând argumentele cererii de recurs prin prisma normelor legale ce reglementează relaţiile dintre părţi, ținând cont de actele anexate la dosar, se constată că recursul înaintat Alla Rusu împotriva deciziei instanţei de apel nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC al RM. Potrivit celor expuse, în temeiul art. 432, 433, 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie DISPUNE : Se consideră inadmisibil recursul, declarat de către Alla Rusu împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 februarie 2015, în pricină civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către depusă de către Sociatatea pe Acțiuni ”Apă- Canal Chișinău” împotriva Allei Rusu cu privire la încasarea datoriei, Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Preşedintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova Judecători: Dumitru Mardari Maria Ghervas 3