- Dosarul nr.
- 2ra-982/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 6 mai 2015
- Părțile
- Savina-Grosu Angela vs SA Moldasig
- Pe scurt
- Temeiurile declararii recursului
2ra-982/15 — Repararea prejudiciului
Dosarul nr. 2ra-982/15 Prima instanță: Judecătoria Centru mun. Chișinău (jud. L. Vasilevici) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, I. Secrieru, Iu. Cotruță) ÎNCHEIERE 06 mai 2015 mun.
Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Preşedinte de ședință Valentina Clevadî Judecătorii: Petru Moraru Oleg Sternioală examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de avocatul Rusanovschi Radu, în interesele lui Savina-Grosu Angela, împotriva deciziei din 27 noiembrie 2014 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Savina-Grosu Angela împotriva CA ”Moldasig” SA, intervenient accesoriu Brînză Gheorghe privind restituirea prejudiciului material c o n s t a t ă : La data de 08 iulie 2013 Savina-Grosu Angela s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva SA „Moldasig”, intervenient accesoriu Brînză Gheorghe, solicitând încasarea prejudiciului material – 19467,05 lei, taxa de stat – 584 lei și cheltuielile de asistență juridică – 3260 lei, în total suma de 23311,05 lei.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la data de 22 februarie 2013 a avut loc un accident rutier cu implicarea automobilelor de model „Mercedes 316 CDI” cu numărul de înmatriculare CYY 303, care îi aparține și automobilul de model „Nissan Europe”, condus de Brînză Gheorghe. Prin decizia Poliției Rutiere vinovat de producerea accidentului rutier a fost recunoscut șoferul automobilului de model „Nissan Europe” - Brînză Gheorghe, automobilul condus de acesta fiind asigurat la SA „Moldasig”. Conform raportului nr.09/0213A de evaluare a pagubelor, prejudiciul cauzat în urma accidentului a fost apreciat în sumă de 40494,98 lei. Reclamanta a primit suma de 21027,93 lei și consideră că suma restantă de 19467,05 lei urmează a fi încasată de la pîrît.
Prin hotărârea din 03 iunie 2014 a judecătoriei Centru, mun.Chișinău cererea de chemare în judecată a fost admisă și a fost încasat de la SA „Moldasig” în beneficiul lui Savina-Grosu Angela prejudiciul material în sumă de 19467,05 lei; taxa de stat în 1 sumă de 584 lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 3260 lei, iar în total suma de 23311,05 lei. Prin decizia din 27 noiembrie 2014 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul declarat SA „Moldasig”; a fost casată hotărârea din 03 iunie 2014 a judecătoriei Centru, mun.Chișinău și a fost pronunțată o hotărîre nouă prin care a fost respinsă cererea de chemare în judecată a lui Savina-Grosu Angela împotriva CA ”Moldasig” SA, intervenient accesoriu Brînză Gheorghe privind restituirea prejudiciului material; a fost încasat de la Savina-Grosu Angela în folosul CA ”Moldasig” SA taxa de stat în sumă de 438 lei.
La data de 19 februarie 2015 avocatul Rusanovschi Radu, în interesele lui Savina-Grosu Angela, a depus recurs împotriva deciziei din 27 noiembrie 2014 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea recursului a indicat că instanța de apel a aplicat eronat normele dreptului material și nu a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele cauzei și a examinat unilateral argumentele invocate de părți. Menționează recurentul că la data de 27.03.2013 a fost efectuat raportul nr.09/0213A de evaluare a pagubei prin care s-a stabilit că prejudiciul material cauzat automobilului său în urma accidentului rutier constituie 40494,98 lei. La examinarea mijlocului de transport, reprezentantul intimatului a fost invitat prin telegramă, dar nu s-a prezentat și nu și-a manifestat dezacordul cu instituția care urma să efectueze examinarea automobilului și nici asupra calculului prejudiciului.
Având în vedere că răspunderea civila a intervenientului accesoriu, a fost asigurată printr-un contract de asigurare de răspundere civilă obligatorie cu Compania de Asigurări SA ”Moldasig”, s-au adresat către Companie de asigurări cu cerința de a achita despăgubirea de asigurare. Compania de Asigurări SA ”Moldasig” a recunoscut cazul drept caz asigurat invocând că este de acord să achite suma de 21027,93 lei. Susține avocatul recurentei că în cadrul ședințelor de judecată în instanța de fond, reprezentantul companiei de asigurări SA „Moldasig”, de nenumărate ori a solicitat amânarea ședințelor de judecată.
Astfel, instanța de judecată ţinînd cont de prevederile art. 205 alin.4 CPC al RM, a ajuns la concluzia despre posibilitatea judecării litigiului în lipsa pârâtului, fiind respectate prevederile art.206 alin.3 CPC al RM Relatează recurentul că intimatul în cadrul examinării dosarului la Curtea de Apel Chişinău, nu a prezentat dovadă asupra faptului că fiind citat legal de către instanța de fond, a fost implicat în alt proces de judecată, nu a comunicat careva motive. Instanța de apel a admis probe în cadrul examinării apelului depuse de apelanți, care nu au explicat instanței din care motive nu au fost depuse probele în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond. Invocă avocatul recurentei că instanța de apel a încălcat prevederile art.373 CPC al RM, expunându-se asupra unei cerințe care nu a fost invocată de către CA ”Moldasig” SA și a încasat de la recurentă cheltuieli de judecată în sumă de 438 lei.
De asemenea, indică recurenta că instanța de apel incorect a ajuns la concluzia că recurenta urma să conteste procesul verbal întocmit de CA „Moldasig” SA. 2 Astfel, instanța de apel a interpretat în mod eronat legea, deoarece în legislația cu privire la asigurări nu este prevăzută metoda contestării procesului verbal de constatare a daunelor de către persoana păgubită. Totodată, instanța de apel s-a expus asupra probelor anexate la dosar de recurentă ca unele care nu corespund exigenţii legii, deşi art. 23 alin 61 a Legii 414 din 22.12.2006 , stabilește că dacă despăgubirea de asigurare este solicitată înainte de efectuarea reparaţiilor autovehiculului, cuantumul despăgubirilor se va stabili de expertul independent, luînd în calcul preţurile practicate de către unităţile de specialitat.
În acelaşi context instanţa nu a explicat căror exigenţe legale nu corespund probele anexate, această concluzie avînd doar un caracter declarativ. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău, se prezumă că recurenta, din start, nu a avut dreptul să conteste decizia asigurătorului, soluţie care contravine Legii nr. 414 din 22.12.2006 care expres prevede acest drept. La data de 02.04.2015 intimatul a depus referință la cererea de recurs. Analizând modul în care recurentul și-a exercitat dreptul la recurs, fără a se expune cu referire la legalitatea deciziei instanței de apel atacate, Completul consideră recursul drept inadmisibil din următoarele motive. Potrivit art. 437 alin.(1) lit. f) CPC „cererea de recurs trebuie să conțină, printre altele, esența și temeiurile recursului, argumentul ilegalității deciziei atacate”.
Totodată, participanții la proces sunt în drept să declare recurs numai în cazul în care invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) sau (4) CPC. Astfel, recursul împotriva deciziilor instanței de apel este o cale de atac de drept, vizând în exclusivitate legalitatea actului de dispoziție contestat. Colegiul constată că argumentele invocate de recurent în cererea de recurs vizează temeinicia deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond și ar putea fi încadrate în temeiul prevăzut de art. 386 alin.(1) lit. b) CPC, aplicabil doar procedurii de apel. Asemenea temei nu se regăsește în art. 432 CPC aplicabil recursului.
Colegiul reține că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în prevederile art. 130 CPC. Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
Cu referire la argumentul recurentului privind aplicarea eronată de către instanțele judecătorești inferioare a normelor de drept, Completul menționează că în cererea de recurs nu se indică prin ce s-a manifestat aplicarea eronată a normelor de drept și din care circumstanțe aceasta rezultă. Completul reține că acest argument al 3 recurentului poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Rusanovschi Radu, în interesele lui Savina-Grosu Angela, împotriva deciziei din 27 noiembrie 2014 a Curții de Apel Chișinău, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC și, drept urmare, este inadmisibil.
În conformitate cu prevederile art. 433 lit. a) CPC, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se recunoaște inadmisibil recursul declarat de Rusanovschi Radu, în interesele lui Savina-Grosu Angela, împotriva deciziei din 27 noiembrie 2014 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte de ședință Valentina Clevadî Judecătorii: Petru Moraru Oleg Sternioală 4