3ra-597/15 — Anularea parţială a actului administrativ

Judecătoria Soroca Dosarul nr. 3ra-597/15 Judecător: Gh. Purici Curtea de Apel Bălţi Judecători: T. Duca, E. Grumeza, S. Procopciuc Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 06 mai 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecători: Galina Stratulat, Ion Druţă, Ion Corolevschi, Iuliana Oprea examinînd recursul declarat de Ţuşca Tamara şi Gjebovschi Raisa, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată formulată de Ţuşca Tamara şi Gjebovschi Raisa, intervenient accesoriu Gjebovschi Victor împotriva Primăriei oraşului Soroca şi Consiliului orăș enesc Soroca, intervenient accesoriu Negrei Maria cu privire la anularea parţială a actului administrativ, eliberarea titlului de autentificare a dreptului de proprietate, anularea parţială a titlului de autentificare a dreptului de proprietate şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 16 decembrie 2014, CONSTATĂ : La data de 13 martie 2013 Ţuşca Tamara şi Gjebovschi Raisa, intervenient accesoriu Gjebovschi Victor au înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei oraşului Soroca şi Consiliului orăș enesc Soroca, intervenient accesoriu Negrei Maria cu privire la anularea parţială a actului administrativ, eliberarea titlului de autentificare a dreptului de proprietate, anularea parţială a titlului de autentificare a dreptului de proprietate şi repararea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii reclamantele au invocat că, la data de 30.01.2013 au adresat Consiliului orăș enesc Soroca o cerere prin care au solicitat să fie examinată în cadrul şedinţei autorităţii deliberative, cererea de modificare a pct. 1 şi 2 din decizia primăriei oraşului Soroca nr. 3/15.4 din 31.03.1998 „cu privire la legalizarea sectoarelor de teren”, despre care au aflat la data de 16.01.2013, la OCT Soroca. Mai indică că, decizia Primăriei Soroca nr. 3/15.4 din 31.03.1998, este ilegală, deoarece în baza acesteia s-a hotărît să se transmită în proprietate după Negrei Maria, vecina lor, sectorul de teren, cu suprafaţa de 212 m.p., amplasat pe str. Ardealului 5, or. Soroca. Conform datelor prezentate de OCT Soroca, suprafaţa totală a sectorului de teren din str. Ardealului 5, or.

Soroca, constituie - 468 m2, dintre care Ţuşca Ion deţine 7/13, Gjebovschi Victor — 5/13 şi Negrei Maria — 1/13. Negrei Maria a dobîndit un sector de teren mai mare decît cota-parte ce i-ar fi revenit, fapt confirmat prin titlul de proprietate. Mai mult, conform datelor din OCT Soroca, o porţiune de 63 m2, a fost ocupată samovolnic de Negrei Maria. 1 Ca răspuns la cererea prealabilă, au primit scrisoarea cu nr. Ţ-45/13 din 13.02.2013, semnată de primarul oraşului Soroca, Elena Bodnarenco, din care rezultă că, organul executiv refuză să soluţioneze litigiul şi să includă în ordinea de zi a şedinţei consiliului chestiunea privind modificarea pct. 1 şi 2 din Decizia primăriei oraşului Soroca nr. 3/15.4 din 31.03.1998.

Autoritatea publică, Consiliul orăș enesc Soroca, nu a răspuns la cerere în termenul prevăzut, astfel încălcînd art. 15 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10.02.2000. Consiliul orăşănesc Soroca a neglijat cererea prealabilă, astfel, sfidînd interesele legitime ale cetăţenilor şi principiile statului de drept. Faptele date le-au provocat profunde suferinţe psihice, frustrare, legate de nesoluţionarea în termen a cerinţelor, căci, aşteptau de la autoritatea publică locală şi centrală o satisfacţie echitabilă în privinţa dreptului încălcat sau cel puţin un răspuns argumentat, din punct de vedere juridic, ceea ce nu a fost respectat. Din aceste considerente, au evaluat prejudiciul moral cauzat prin suma de 10 000 lei fiecăruia, ceea ce constituie o recompensă echitabilă.

Solicită reclamantele: obligarea Consiliului orăș enesc Soroca de a modifica pct. 1 şi 2 din Decizia primăriei or. Soroca nr. 3/15.4 din 31.03.1998, atribuirea reclamantei Ţuşca Tamara 7/13, lui Gjebovschi Raisa 5/13 din suprafaţa totală a sectorului de teren de 468 m2, conform datelor din Registrul OCT Soroca şi eliberarea titlului de autentificare a dreptului asupra terenului pe numele lor. Totodată, solicită anularea parţială a titlului de autentificare a dreptului deţimătorului de teren, eliberat pe numele lui Negrei Maria, încasarea de la Consiliul orăș enesc Soroca în beneficiul reclamantelor Ţuşca Tamara şi Gjebovschi Raisa a prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei pentru fiecare şi a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Soroca din 20 decembrie 2013 s-a respins acţiunea, ca nefondată. La 26.12.2013, Ţuşca Tamara şi Gjebovschi Raisa prin intermediul avocatului Felişcan Victor au declarat apel prealabil împotriva hotărîrii Judecătoriei Soroca din din 20 decembrie 2013, solicitînd casarea hotărîrii cu pronunţarea unei noi hotărîri, prin care să fie admisă cererea de chemare în judecată integral, (f.d. 138-139). La 13.05.2014 apelantele prin intermediul avocatului Felişcan Victor au depus cerere de apel motivat, (f.d. 146-152). Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 16 decembrie 2014, a fost respins apelul declarat de Ţuşca Tamara şi Gjebovschi Raisa şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Soroca din 20 decembrie 2013. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelante nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate.

În motivarea deciziei, instanţa de apel a indicat că, la materialele cauzei lipseşte un oarecare înscris, extras din Registrul bunurilor imobile, titlul de autentificate a dreptului deţinătorului de teren etc, care ar confirma dreptul de proprietate al reclamantelor/apelantelor asupra terenului, în limitele suprafeţelor stabilite prin decizia din 31.03.1998, or îi lipsa acestora, este lipsită de temei şi cerinţa privind stabilirea cotelor părţi fracţionale din bunul întreg cu suprafaţa de 468 m.p. Astfel, nici în instanţa de fond, nici în instanţa de apel nu au fost stabilite circumstanţe care ar confirma că, Negrei Maria ar deţine un teren aferent construcţiei cu o suprafaţă proporţional mai mare, decît ceilalţi coproprietari a construcţiei - Ţuşca T. şi Gjebovschi R., care, de jure, nici nu deţin dreptul de proprietate asupra terenurilor aferente.

Totodată, instanţa de apel a indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au 2 importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată. La 11 martie 2015, Ţuşca Tamara şi Gjebovschi Raisa au declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Bălţi din 16 decembrie 2014 şi a hotărîrii Judecătoriei Soroca din 20 decembrie 2013, cu emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea reclamantelor să fie admisă integral. În motivarea cererii de recurs, recurentele au invocat că instanţa de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a interpretat eronat legea şi a apreciat arbitrar probele.

Potrivit art. 440 alin. (2) CPC, recursul înaintat de Ţuşca Tamara şi Gjebovschi Raisa a fost considerat admisibil şi transmis spre examinare într-un complet din 5 judecători. Potrivit art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în instanţa de apel şi verificînd, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţelor depuse de intimaţi, legalitatea deciziei atacate, Colegiul conchide că recursul urmează să fie admis din alte motive decît cele invocate în recurs, pornind de la următoarele. În conformitate cu art. 445 alin (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit reţine că la adoptarea deciziei contestate nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele ce ţin de termenul de adresare în instanţa de contencios administrativ, au fost interpretate şi aplicate eronat normele de drept material şi, în consecinţă, au fost adoptate hotărîri ilegale. Totodată, în speţă sunt stabilite fapte suficiente pentru a da o soluţie de respingere a acţiunii înaintate de reclamante din alte motive decît cele invocate de instanţe, respectiv ca fiind una tardivă, or, acţiunea fiind în procedura contenciosului administrativ, termenul de prescripţie poate fi invocat de instanţă din oficiu.

Potrivit materialelor cauzei, Colegiul constată cu certitudine că, Ţuşca Tamara, Gjebovschi Raisa, intervenient accesoriu Gjebovschi Victor au înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei oraşului Soroca şi Consiliului orăș enesc Soroca, intervenient accesoriu Negrei Maria cu privire la anularea parţială a actului administrativ, eliberarea titlului de autentificare a dreptului de proprietate, anularea parţială a titlului de autentificare a dreptului de proprietate şi repararea prejudiciului moral. Instanţa de fond a respins acţiunea, ca nefondată, iar instanţa de apel a menţinut această soluţie, respingînd apelul declarat de Ţuşca Tamara şi Gjebovschi Raisa. Constată Colegiul că, obiect al litigiului în cauză reprezintă anularea parţială a actului administrativ, în speţă Decizia primăriei oraşului Soroca nr. 3/15.4 din 31.03.1998 „cu privire la legalizarea sectoarelor de teren”.

Analizînd materialele cauzei în raport cu cerinţele îniantate de reclamanţi, Colegiul constată că cadrul legal care reglementează speţa în cauză este Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10.02.2000 Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ consideră că hotărîrea instanţei de fond şi decizia instanţei de apel sunt ilegale, pornind de la următoarele. 3 Potrivit art. 25 alin. (1) lit. a) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10.02.2000, judecînd acţiunea, instanţa de contencios administrativ respinge acţiunea ca fiind nefondată sau depusă cu încălcarea termenului de prescripţie.

Colegiul reţine că, reclamantele au invocat că, la data de 30.01.2013 au adresat Consiliului orăș enesc Soroca o cerere prin care au solicitat să fie examinată în cadrul şedinţei autorităţii deliberative, cererea de modificare a pct. 1 şi 2 din Decizia primăriei oraşului Soroca nr. 3/15.4 din 31.03.1998 „cu privire la legalizarea sectoarelor de teren”, despre care au aflat la data de 16.01.2013, la OCT Soroca. Reieşind din materialele cauzei, Colegiul reţine că, Decizia primăriei oraşului Soroca nr. 3/15.4 „cu privire la legalizarea sectoarelor de teren” a fost emisă la 31.03.1998. La caz, acţiunea a fost înaintată în instanţa de contencios administrativ la 13.03.2013.

Conform art. 14 alin. (l) al Legii contenciosului administrativ, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ va solicita, printr-o cerere prealabilă, autorităţii publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel. Conform art. 16 alin. (l) al Legii contenciosului administrativ, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ şi nu este mulţumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanţa de contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte a actului respectiv şi repararea pagubei cauzate.

Conform art. 17 alin. (1) lit. a) şi b) şi alin. (4) al Legii menţionate, cererea prin care se solicită anularea unui act administrativ sau recunoaşterea dreptului pretins poate fi înaintată în termen de 30 de zile, acest termen curge de la data primirii răspunsului la cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de lege pentru soluţionarea acesteia; data comunicării refuzului de soluţionare a unei cereri prin care se solicită recunoaşterea dreptului pretins sau data expirării termenului prevăzut de lege pentru soluţionarea unei astfel de cereri. Termenul de 30 de zile specificat la alin. (l) este termen de prescripţie.

Pornind de la cele menţionate, Colegiul constată cu certitudine că persoanele care se consideră vătămate într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ, urmau să se adreseze cu cerere prealabilă de contestare a Deciziei nr. 3/15.4 „cu privire la legalizarea sectoarelor de teren” din 31.03.1998 autorităţii publice emitente - primăriei oraşului Soroca, în termen de 30 zile de la data comunicării deciziei. La caz, Colegiul reţine că, în şedinţa primei instanţe s-a constatat că, în baza cererii lui Ţuşca Ion, Gjebovschi Victor şi Negrei Maria, autentificată notarial de către notarul T. Boldescu la 06.03.1998, primăria oraşului Soroca, în baza Deciziei nr. 3/15.4 din 31.03.1998 de a legaliza în drepturi şi a transmite în proprietate sectorul de teren aferent construcţiei locative comune din or.

Soroca, str. Ardealului nr. 5, după cum urmează: lui Negrei Maria, teren cu suprafaţa de 212 m.p., lui Ţuşca Ion, teren cu suprafaţa de 117 m.p. şi lui Gjebovschi Victor, teren cu suprafaţa de 138 m.p. Colegiul apreciază critic afirmaţiile din cererea de chemare în judecată, conform cărora, reclamantele invocă că Decizia primăriei oraşului Soroca nr. 3/15.4 din 31.03.1998 „cu privire la legalizarea sectoarelor de teren”, i-a fost adus la cunoştinţă la data de 16.01.2013, la OCT Soroca. Or, materialele dosarului denotă faptul că 4 proprietarii terenurilor legalizate Ţuşca Ion, Gjebovschi Victor şi Negrei Maria au cunoscut mai înainte despre decizia în cauză, cît şi despre conţinutul ei.

Mai mult, această legalizare a terenurilor prin emiterea deciziei primăriei a fost realizată la cererea nemijlocită înaintată de Ţuşca Ion, Gjebovschi Victor şi Negrei Maria, iar Negrei Maria a primit şi titlul de proprietate în privinţa terenului şi a efectuat înregistrările respective la OCT Soroca la 25.05.2005 (f.d. 8). În timp ce Ţuşca Ion şi Gjebovschi Victor, contrar pct. 3 din decizia menţionată nu s-au adresat la primăria Soroca pentru primirea titlurilor de proprietate şi la OCT Soroca pentru a efectua modificările respective. Reieşind din materialele dosarului, Colegiul stabileşte că soţiile proprietarilor Ţuşca Ion şi Gjebovschi Victor - Ţuşca Tamara şi Gjebovschi Raisa au înaintat cerere prealabilă către primăria oraşului Soroca la 31 ianuarie 2013 în afara termenului de 30 de zile de depunere a cererii prealabile stabilit conform art. 14 alin. (l) al Legii contenciosului administrativ.

Colegiul apreciază critic şi afirmaţiile reclamantelor, conform cărora, autoritatea publică, Consiliul orăș enesc Soroca, nu a răspuns la cerere în termenul prevăzut, astfel încălcînd art. 15 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10.02.2000, or, Colegiul stabileşte că prin scrisoarea cu nr. Ţ-45/13 din 13.02.2013, semnată de primarul oraşului Soroca, Elena Bodnarenco, aceasta indică asupra faptului că cererea este depusă cu omiterea termenului de prescripţie, fără a se expune asupra fondului problemei.

Reieşind din acest fapt, Colegiul conchide că nici cererea prealabilă depusă de reclamante la primăria oraşului Soroca, nici răspunsul dat de către aceasta prin scrisoarea din 13.02.2013 şi nici expirarea termenului prevăzut de lege pentru soluţionarea acesteia la caz, nu generează reînceperea curgerii termenului de prescripţie de 30 de zile pentru sesizarea instanţei de contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte a actului respectiv şi repararea pagubei cauzate.

În acest sens, Colegiul conchide că, instanţele judecătoreşti ierarhic inferioare eronat au constatat depunerea acţiunii în termen, deoarece actele cauzei probează cu certitudine momentul cînd persoanele care se consideră vătămate într-un drept al său, recunoscut de lege, respectiv, proprietarii Ţuşca Ion şi Gjebovschi Victor au cunoscut despre Decizia primăriei oraşului Soroca nr. 3/15.4 din 31.03.1998 „cu privire la legalizarea sectoarelor de teren” la momentul emiterii acesteia. Cu toate acestea, Colegiul reţine că, cererea de chemare în judecată a fost depusă de către recurentele-reclamante doar la 13 martie 2013, fară vre-un motiv întemeiat. Prin urmare, Colegiul constată cu certitudine că reclamantele au omis termenul de adresare în judecată.

Potrivit art. 17 alin. (5) al Legii contenciosului administrativ, persoana care, din motive temeinic justificate, a omis termenul de prescripţie poate fi repusă în termen în condiţiile Codului de procedură civilă. Însă, după cum rezultă din cererea de chemare în judecată, reclamantele nu a solicitat repunerea în termen. Într-un stat de drept în care drepturile şi libertăţile persoanei sunt proclamate valori supreme, prescripţia este menită să asigure protecţia efectivă a drepturilor şi intereselor legitime a persoanelor fizice şi juridice. Dreptul la un proces echitabil include respectarea principiului egalităţii armelor. Aceasta presupune posibilităţi procesuale egale pentru părţile în proces, indiferent de calitatea lor.

Colegiul invocă jurisprudenţa CEDO, specificînd Hotărîrea din 18.03.2008 în cauza Dacia vs Moldova, p. 77, potrivit căreia instanţele judecătoreşti naţionale i-au 5 permis Procurorului General, care a acţionat în numele Cancelariei de Stat, să înainteze acţiunea sa împotriva întreprinderii reclamate, deşi termenul general de prescripţie a expirat. Instanţele judecătoreşti naţionale au examinat litigiul. Mai mult, Curtea consideră că înrăutăţirea unei situaţii juridice, care a devenit irevocabilă datorită aplicării termenului de prescripţie sau care – după cum este în această cauză – ar fi trebuit să devină irevocabilă dacă termenul de prescripţie s-ar fi aplicat fără discriminare în favoarea statului, este incompatibilă cu principiul securităţii raporturilor juridice (a se vedea mutatis mutandis, Popov vs Moldova (no. 2),nr.

19960/04, §53, 6 decembrie 2005). În acest context, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ concluzionează că instanţele de contencios ilegal au admis examinarea acţiunii ca depusă în termen, or, aceastea nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, ceea ce constituie temei de casare a hotărîrilor recurate, conform art. 432 alin. (2) lit. a) CPC. Din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios asministrativ lărgit ajunge la concluzia de a admite recursul din alte motive decît cele indicate în cererea de recurs, de a casa decizia Curţii de Apel Bălţi din 16 decembrie 2014 şi hotărîrea Judecătoriei Soroca din 20 decembrie 2013 şi de a emite o nouă hotărîre de respingere a acţiunii ca tardivă.

Ţinînd cont de cele expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se admite recursul declarat de Ţuşca Tamara şi Gjebovschi Raisa. Se casează decizia Curţii de Apel Bălţi din 16 decembrie 2014 şi hotărîrea Judecătoriei Soroca din 20 decembrie 2013 şi se adoptă o hotărîre nouă. Se respinge acţiunea lui Ţuşca Tamara şi Gjebovschi Raisa, intervenient accesoriu Gjebovschi Victor împotriva Primăriei oraşului Soroca şi Consiliului orăș enesc Soroca, intervenient accesoriu Negrei Maria cu privire la anularea parţială a actului administrativ, eliberarea titlului de autentificare a dreptului de proprietate, anularea parţială a titlului de autentificare a dreptului de proprietate şi repararea prejudiciului moral, ca fiind depusă tardiv.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Galina Stratulat Ion Druţă Ion Corolevschi Iuliana Oprea 6