3ra-1515/16 — contestarea actului administrativ

3ra-1515/16 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

prima instanță: L. Ciuhrii dosarul nr. 3ra-1515/16

instanța de apel: T. Duca, S. Procopciuc, E. Grumeza

ÎNCHEIERE

09 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul: Iulia Sîrcu

Judecătorii: Mariana Pitic, Iurie Bejenaru

examinînd chestiunea admisibilității recursului declarat de Societatea cu

Răspundere Limitată „Domnița Ruxanda”,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă Societatea cu

Răspundere Limitată „Domnița Ruxanda” împotriva Primăriei Soroca, intervenient

accesoriu Școala Profesională Soroca, cu privire la contestarea actului administrativ

și repararea prejudiciului material,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 21 iunie 2016, prin care a fost

admis apelul declarat de Primăria Soroca, casată hotărîrea Judecătoriei Soroca din

03 februarie 2016 cu emiterea unei noi hotărări, prin care pretenția cu privire la

obligarea eliberării autorizației de amplasare a obiectului de comerț a fost respinsă

ca fiind tardivă, iar pretenția cu privire a constatarea apartenenței bunului cu drept

de proprietate și repararea prejudiciului material a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată,

c o n s t a t ă:

La 02 iulie 2015 SRL „Domnița Ruxanda” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Primăriei Soroca cu privire la obligarea eliberării autorizației de

amplasare a obiectului de comerț, constatarea apartenenței bunului cu drept de

proprietate și repararea prejudiciului material.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că terenul amplasat în or.Soroca,

str.Bolintineanu 10/12 reprezintă teren aferent construcțiilor ce aparțin Școlii

Profesionale Soroca, care potrivit anexei nr.22/12 la Hotărîrea Guvernului nr.351

din 23.03.2005 se află în proprietatea statului și se află în administrarea Ministerului

Educației.

Prin dispoziția primarului or.Soroca nr.50 din 29.03.2012 s-a decis eliberarea

Școlii Profesionale Soroca permisului pentru amplasarea unității comerciale pe

terenul aferent al acesteia conform schemei anexate.

În anul 2012 Școala Profesională Soroca a transmis pe termen de 1 an

Asociației Obștești „Plai Nistrean” o suprafață de teren de 0,0060 ha, pentru

instalarea unei gherete pentru realizarea produselor alimentare pentru elevi, cu

avizarea în prealabil de către Ministerul Educației prin semnarea unui contract de

arendă a unei suprafețe de teren în acest scop.

La 20.02.2013 între Școala Profesională Soroca, în calitate de beneficiar și

investitorii Asociația obștească „Plai Nistrean” și SRL„Domnița Ruxanda”, a fost

încheiat un contract de parteneriat public-privat, prin care SRL„Domnița Ruxanda”

s-a obligat să construiască o gheretă pentru a îndeplini scopurile didactice ale Școlii

Profesionale Soroca. În același contract, Școală Profesională Soroca a garantat că

este deținătorul terenului și dispune de dreptul de a da în arendă terenul respectiv.

În anul 2014 suprafața de teren de 0,0060 ha a fost, prin contract de arendă,

transmisă pe termen de 1 an deja către SRL „Domnița Ruxanda” cu avizarea în

prealabil de către Ministerul Educației.

Ghereta a fost construită în anul 2014 din mijloacele bănești ale SRL„Domnița

Ruxanda”, care prin contractul de locațiune din 22.08.2014 a transmis către SRL

„DamianiCom” ghereta respectivă pentru a desfășura activitate de întreprinzător.

Indică că Primăria Soroca a refuzat eliberarea autorizației. Din motivul refuzului

neîntemeiat de a elibera autorizație, relațiile contractuale cu SRL „DamianiCom” au

încetat, ceea ce i-a cauzat un prejudiciu material considerabil.

Consideră că ilegal i s-a refuzat eliberarea autorizației de amplasare a unității de

comerț, deoarece careva motiv obiectiv și legal nu există, mai ales în contextul în

care anterior pentru aceeași unitate a fost emisă o autorizație similară, iar careva

schimbări la această unitate comercială nu există.

Susține că odată ce clădirile Școlii Profesionale se află în proprietatea statului,

la balanța Ministerului Educației, iar porțiunea de teren pe care este amplasată

ghereta reprezintă terenul aferent acestor blocuri de studii și ținînd cont de faptul că

nici Ministerul Educației și nici Școala Profesională Soroca nu are careva pretenții

față de activitatea ce urmează a fi desfășurată în această unitate comercială, este

complet nerațional refuzul primăriei pe motiv că nu i s-a prezentat o informație

abstractă și nedeterminată cu referire la faptul că, primăria consideră că, nu există

careva probe ce ar confirma faptul că, SRL„Domnița Ruxanda” este proprietarul

gheretei. Reiterează că acest obiect nu reprezintă o construcție capitală pentru a

proba prin înregistrări dreptul de proprietate. Or, potrivit Codului civil, proprietatea

asupra bunurilor mobile se prezumă că aparține celui ce o posedă, iar la momentul

actual doar SRL„Domnița Ruxanda” a invocat drepturi asupra acestui obiect, și doar

acest ea are drept de proprietate pînă la proba contrară.

Cere reclamantul recunoașterea ilegală a refuzului de a elibera autorizația de

amplasare a obiectului, constatarea apartenenței bunului cu drept de proprietate,

2

obligarea Primăriei Soroca de a elibera autorizația de amplasare a obiectului și

încasarea prejudiciului material în mărime de 15 000 lei.

Prin încheierea Judecătoriei Soroca din 15 octombrie 2015 a fost atras în calitate

de intervenient accesoriu Școala Profesională Soroca.

Ulterior, SRL „Domnița Ruxand” a înaintat cerere de concretizare a pretențiilor,

prin care a solicitat încasarea din contul Primăriei Soroca în beneficiul său a

prejudiciului material în mărime de 44 640 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Soroca din 03 februarie 2016 acțiunea a fost admisă.

A fost recunoscut neîntemeiat refuzul Primăriei Soroca de a elibera autorizație de

amplasarea a obiectului de comerț pentru ghereta din or. Soroca, str. Bolinitineanu

nr. 10/12. A fost constatat faptul apartenenței gheretei respective către SRL

„Domnița Ruxanda” cu drept de proprietate. A fost obligată Primăria or. Soroca de

a elibera Autorizația de amplasare a obiectului de comerț pentru ghereta vizată. A

fost încasat de la Primăria or. Soroca în beneficiul SRL „Domnița Ruxanda” suma

de 44 640 lei cu titlu de prejudiciu material (venit ratat).

Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, Primăria or. Soroca a declarat

apel, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii primei instanțe și emiterea unei

noi hotărîri prin care a respinge acțiunea.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 21 iunie 2016 a fost admis apelul

declarat de Primăria Soroca, casată hotărîrea Judecătoriei Soroca din 03 februarie

2016 cu emiterea unei noi hotărări prin care pretenția cu privire la obligarea

eliberării autorizației de amplasare a obiectului de comerț a fost respinsă ca fiind

tardivă, iar pretenția cu privire a constatarea apartenenței bunului cu drept de

proprietate și repararea prejudiciului material a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

În favoarea respingerii ca fiind tardivă a pretenției cu privire la obligarea

eliberării autorizației de amplasare a obiectului de comerț, instanța de apel a

menționat că conform materialelor pricinii s-a constatat că la începutul anului 2015

directorul SRL „Domnița Ruxanda” a solicitat Primăriei or. Soroca eliberarea

autorizației de amplasare a obiectului de comerț pe str.Bolitineanu nr.10/12 pentru

anul 2015.

Prin răspunsul nr.02/1-44/78 din 20.02.2015, Primăria or. Soroca a refuzat

eliberarea autorizației, invocînd că de către SRL „Domnița Ruxanda” n-a fost

prezentat nici un document ce ar confirma reglementarea juridică a gheretei, mai

mult, a fost dat în locațiune SRL „DamianiCom”, de asemenea amplasarea unității

comerciale s-a efectuat cu încălcări și anume: au fost construite fundații, sunt

extinse scări pe teren public preconizat pentru acces pietonal, incomodînd trecerea

pietonală, creînd situații de pericol pentru circulația pietonală și rutieră.

Concomitent, instanța de apel a stabilit că SRL „Domnița Ruxanda” repetat a

depus cererea prealabilă, solicitînd eliberarea autorizației de amplasare a obiectului

3

de comerț pe str.Bolitineanu nr.10/12, la care Primăria orașului Soroca a dat

răspunsul nr.02/1-44/383 din 08.06.2015, precum că la toate întrebările expuse în

cererea prealabilă deja s-a dat răspuns în scrisoarea nr.02/1-44/64 din 29.01.2015 și

nr.02/1-44/78 din 20.02.2015, totodată informînd petiționarul precum că petițiile

adresate a două oară, care nu conțin argument ori informații noi, nu se

reeexaminează, invocînd prevederile art.20 din Legea nr.190 din 19.07.1994 cu

privire la petiționare.

Prin urmare, instanța de apel a stabilit că SRL „Domnița Ruxanda” a înaintat

cererea prealabilă și a depus cererea de chemare în judecată cu omiterea termenelor

prevăzute de art. art. 14 și 17 din Legea contenciosului administrativ, fără vreun

motiv întemeiat și nu a solicitat repunerea în termen. Iar, faptul că reclamantul a

contestat refuzul Primăriei Soroca de a elibera autorizația de amplasare cu cerere

prealabilă repetată, nu poate constitui temei de a considera că cererea a fost depusă

în termen.

În favoarea respingerii ca fiind neîntemeiată a cerinței SRL „Domnița

Ruxanda” privind constatarea faptului apartenenței gheretei amplasate în or.Soroca

str.Bolintineanu 10/12 cu drept de proprietate, Colegiul civil al instanței de apel a

menționat că SRL „Domnița Ruxanda” nu a prezentat înscrisuri probatorii în

demonstrarea faptului că ghereta a fost construită în anul 2014 din mijloacele

bănești proprii, precum și careva documente justificative ce ar confirma dreptul de

proprietate asupra gheretei amplasate în or.Soroca str.Bolintineanu 10/12.

Prin recursul depus la 09 august 2016, în termenul prevăzut de lege, SRL

„Domnița Ruxanda” a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de

apel și menținere hotărîrii primei instanțe.

În motivarea recursului recurentul a invocat că în speța dată, de către SRL

„Domnița Ruxanda” nu era necesar de a solicita repunerea în termenul de adresare,

deoarece aceasta a fost făcută în termen, iar cererea prealabilă depusă în luna iunie

2015 nu a fost una repetată, ea referindu-se la obținerea autorizației de funcționare

începînd cu luna iunie, și pe un termen nedeterminat.

Cu referire la respingerea pretenției privind constatarea apartenenței bunului

cu drept de proprietate și încasarea prejudiciului material ca neîntemeiată, consideră

că, la fel, instanța de apel a aplicat eronat prevederile legii materiale. În acest sens,

menționează că această pretenție este subsecventă pretenției de contencios

administrativ privind declararea ilegală a refuzului și obligarea de a elibera un act

administrativ. Respectiv, constatarea apartenenței în drept de proprietate a gheretei

de către SRL „Domnița Ruxanda” reprezintă un contra-argument pe care

reclamantul 1-a folosit în scopul demonstrării ilegalității refuzului Primăriei Soroca.

Privind faptul că ghereta nu ar aparține SRL „Domnița Ruxanda” era

obligația Primăriei or. Soroca de a demonstra, or în calitate de reclamant SRL

4

„Domnița Ruxanda”, în pofida degrevării legale de obligația de probațiune, a adus

suficiente probe în favoarea pretenției sale, iar Primăria or. Soroca s-a limitat doar

la afirmații pur declarative, nesusținute de careva material probant.

Ce ține de respingerea pretenției privind încasarea prejudiciului material ca

neîntemeiată, consideră că, la fel, instanța de apel a aplicat eronat prevederile legii

materiale, în condițiile în care nu există nici o motivare a instanței de apel a

netemeiniciei acestei pretenții, ceea ce-i încalcă SRL „Domnița Ruxanda” dreptul

său la un proces echitabil. În acest sens, în materia de despăgubire SRL „Domnița

Ruxanda”a făcut uz de obligația probării cuantumului despăgubirii, și a prezentat în

instanță tarifele la serviciile oferite de piețele din or. Soroca, ce aparțin Cooperative

raionale de Consum UniversalCOOP.

Cu referire la argumentul potrivit căruia primăriei nu i s-a prezentat de către

petiționar documente privind reglementarea juridică a gheretei, recurentul reține că

anume din acest considerent a solicitat ca instanța de judecată să constate

apartenența acestei gherete către SRL „Domnița Ruxanda”.

Susține că sunt declarații lipsite de suport probator faptul că de către SRL

„Domnița Ruxanda” ar fi fost încălcate anumite norme de construcții și urbanism ce

afectează mișcarea pietonală și rutieră, servind drept temei formal de respingere a

cererilor, în contextul lipsei unui cadru legal relevant.

Cu referire la argumentul că ghereta în litigiu ar fi amplasată pe terenul cu nr.

cadastral 7801112.312 ce aparține administrației publice locale, iar pentru

practicarea cărorva activități comerciale pe acest teren ar fi fost necesar și acordul

APL, reține că Codul educației și Legea privind terenurile proprietate publică și

delimitarea lor justifică aplicarea art. 37¹ alin.( 1) din Legea cadastrului bunurilor

imobile și în consecință, faptul că în Registrul bunurilor imobile este indicat dreptul

de proprietate al APL asupra terenului cu nr. cadastral 7801112.312 nu acordă APL

un drept de proprietate în adevăratul sens al cuvîntului, urmînd ca în vederea

asigurării opozabilității față de terți, „statul”, prin intermediul agenților săi să facă

uz de art. 37¹ alin. (2) din Legea cadastrului bunurilor imobile și să fie făcute

corectările de rigoare în Registrele publice. La caz, menționează că caracterul

aferent al terenului cu nr. cadastral 7801112.312 la construcțiile ce aparțin

proprietății publice a statului nu a fost negat de nici un participant la proces.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat este inadmisibil.

În conformitate cu art.432 CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în

drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

5

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.432 alin.(2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SRL „Domnița Ruxanda” nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC.

Astfel, analizînd actele cauzei, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ constată că argumentele formulate în recurs se limitează la

situația de apreciere de către instanțele ierarhic inferioare a circumstanțelor de fapt a

cauzei, iar argumentele invocate în recurs, în esența lor, sînt similare argumentelor

invocate atît în prima instanță cît și în instanța de apel și sînt expuse asupra

circumstanțelor de fapt și nu de drept.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă

în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanță, deoarece nu

denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate și urmează a fi respins. Or recursul, exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu și temeinicia în fapt.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reiterează că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului

invocat în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror

instanța de apel s-a pronunțat în mod corespunzător.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de SRL „Domnița Ruxanda” ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

6

d i s p u n e:

Recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Domnița Ruxanda”

se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

7