3ra-960/16 — anularea actului administrativ, obligarea eliberării titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, încasarea prejudiciului moral

prima instanță: L.Holevițcaia dosarul nr. 3ra-960/16

instanța de apel: N.Budăi, I.Muruianu, V.Efros

Î N C H E I E R E

06 iulie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Oleg Sternioală, Valentina Clevadî

examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Velișcu

Aurica prin intermediul reprezentantului, avocatul Botnari Mariana, în pricina civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de către Velișcu Aurica împotriva Consiliului

orășenesc Cricova și Primarului or. Cricova privind anularea actului administrativ,

obligarea eliberării titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, încasarea

prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 februarie 2016, prin care s-a respins

apelul declarat de către Velișcu Aurica și s-a menținut hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 12 noiembrie 2015,

c o n s t a t ă

La 22 mai 2014, Velișcu Aurica a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Consiliului or. Cricova privind obligarea autentificării dreptului deținătorului de teren, cu

eliberarea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren (f.d. 14-15).

Ulterior, la 06 aprilie 2015, Velișcu Aurica a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primarului or. Cricova privind obligarea autentificării dreptului deținătorului de

teren, cu eliberarea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren (f.d. 3).

Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 04 mai 2015 s-a dispus

conexarea pricinii civile la cererea de chemare în judecată depusă de către Velișcu Aurica

împotriva Consiliului or. Cricova privind obligarea autentificării dreptul deținătorului de

teren și eliberarea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu pricina civilă

la cererea de chemare în judecată depusă de Velișcu Aurica împotriva Primarului or.

1

Cricova privind obligarea autentificării dreptului deținătorului de teren, cu eliberarea

titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren (f.d. 62).

În motivarea cererilor de chemare în judecată, reclamanta a invocat că, la 28 mai 2010

Consiliul or. Cricova a emis decizia nr. 6/5 ,,cu privire la aprobarea listei cetățenilor pentru

atribuirea sectoarelor de teren pentru construcția caselor de locuit individuale”, prin care s-

a decis repartizarea, inclusiv și dînsei a lotului de pîmînt pentru construcția casei de locuit

particulare.

Invocă că, în temeiul pct. 2.7 din decizie, beneficiarul s-a obligat ca după primirea în

exploatare a casei de locuit, să-și autentifice dreptul de proprietate asupra terenurilor, cu

eliberarea titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de terenuri și eliberarea

titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren.

Opinează reclamanta că, prevederile invocate în decizia menționată contravin art. 11

din Codul funciar, or, eliberarea titlului are loc concomitent cu atribuirea fără plata a

terenurilor, iar orice altă interpretare este ilegală și abuzivă. Astfel că, la 25 martie 2014, și

respectiv la 30 ianuarie 2015, s-a adresat pîrîtului cu cereri prealabile privind eliberarea

titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren.

Pe parcursul examinării cauzei, reclamanta și-a concretizat cerințele, solicitînd

anularea deciziei, încasarea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

invocînd că, urmare a refuzului privind eliberarea titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren pe numele său, se află continuu în stare de stres, determinată de

pericolul de a pierde lotul de pămînt destinat construcției casei de locuit individuale, ținînd

cont de faptul că, în anul 2012 a fost deposedată ilegal de terenul atribuit pentru construcția

casei de locuit, fapt confirmat prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 mai 2014, astfel

că a fost prejudiciată moral.

Cere, reclamanta, prin cererile de chemare în judecată și cererea de concretizare a

cerințelor din 04 iunie 2015, anularea deciziei Consiliului or. Cricova nr.2/25 din 17 aprilie

2014, obligarea Consiliului or. Cricova și Primarului or. Cricova să elibereze titlul de

autentificare a dreptului deținătorului de teren asupra terenului situat în comuna Cricova,

lotul nr. 14 A, încasarea prejudiciului moral în sumă de 10 000 lei și compensarea

cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 6 000 lei (f.d.65-68).

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 12 noiembrie 2015 a fost

respinsă cererea de chemare în judecată depusă de către Velișcu Aurica împotriva

Consiliului or. Cricova și Primarului or. Cricova privind anularea actului administrativ,

obligarea eliberării titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, încasarea

prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, Velișcu Aurica a contestat-o cu apel.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 februarie 2016 a fost respins apelul

declarat de către Velișcu Aurica și menținută hotărîrea primei instanțe.

2

La 13 mai 2016, Velișcu Aurica prin intermediul reprezentantului, avocatul Botnari

Mariana a contestat hotărîrile judecătorești cu recurs, solicitînd admiterea recursului,

casarea acestora și emiterea unei noi hotărîri de admitere a cererii de chemare în judecată.

În susținerea recursului s-a invocat că, au fost încălcate și aplicate eronat normele de

drept material, nefiind aplicată legea care urma a fi aplicată, și anume, art. 11 Cod funciar.

Recurenta pledînd pentru admiterea recursului, a reiterat motivele invocate în cererea

de chemare în judecată și cererea de apel.

Susține că, la depunerea în instanța de judecată a cererilor de chemare în judecată, nu

a primit răspuns la cererile prealabile formulate la 25 martie 2014 și respectiv, la

30 ianuarie 2015, răspunsul fiind primit abia în ședința de judecată, concretizat prin decizia

nr. 2/25 din 17 aprilie 2014.

Menționează că, la caz, nu se contestă decizia de atribuire a terenului, dar refuzul de a

întocmi și elibera titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren.

Consideră că, eliberarea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren are

loc concomitent cu atribuirea fără plată a terenurilor, iar o altă interpretare este abuzivă și

ilegală, iar prin neîndeplinirea obligației de eliberare a titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren, autoritatea publică locală i-a încălcat dreptul prevăzut de lege.

Verificînd legalitatea hotărîrii contestate prin prisma temeiurilor invocate în cererea

de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de către Velișcu Aurica prin intermediul

reprezentantului, avocatul Botnari Mariana urmează a fi declarat inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la

proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au

fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea

care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în

mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural

au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător

care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absența unui

participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în

judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului;

instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în

proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărîrea a fost pronunțată

cu încălcarea competenței jurisdicționale.

3

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvîrșirea altor încălcări decît cele

indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost

arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în

cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Velișcu Aurica prin intermediul

reprezentantului, avocatul Botnari Mariana este declarativ și nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a

deciziei instanței de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existența unuia din

temeiurile prevăzute la art. 433 CPC și anume lit. a), care expres prevede că cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține că argumentele invocate de către Velișcu Aurica prin

intermediul reprezentantului, avocatul Botnari Mariana în cererea de recurs poartă un

caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei

instanței de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu

și temeinicia în fapt.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa

constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin

care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul

declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de

succes” (cauza Rebait și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, reieșind din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de către Velișcu Aurica prin intermediul reprezentantului, avocatul

Botnari Mariana, ca inadmisibil.

4

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Recursul declarat de către Velișcu Aurica prin intermediul reprezentantului, avocatul

Botnari Mariana se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

judecător Tatiana Vieru

Judecătorii Oleg Sternioală

Valentina Clevadî

5