Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Respins
Dosarul nr.
2ra-904/15
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
6 mai 2015
Părțile
Mîrzac Mihail vs Gospodăria ţărănească Reu Maria, Mamedova Ina, Vascan Isidor, Covaci Valeriu, Balan Grigore
Pe scurt
Accesiunea imobiliară artificială

2ra-904/15 — Repararea prejudiciului material

prima instanță: S. Procopciuc dosarul nr. 2ra-904/15 instanța de apel: D. Manole, E. Fistican, N. Traciuc DECIZIE 06 mai 2015 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iuliana Oprea, Galina Stratulat Ion Druţă, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către Mihail Mîrzac, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Mihail Mîrzac împotriva Gospodăriei ţărăneşti „Reu Maria” cu privire la repararea prejudiciului material şi la cererea reconvenţională a Gospodăriei ţărăneşti „Reu Maria” împotriva lui Mihail Mîrzac, Inei Mamedova, Isidor Vascan, Valeriu Covaci şi Grigore Balan cu privire la repararea prejudiciului material, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 mai 2014, prin care a fost admis apelul declarat de către Gospodăria ţărănească „Reu Maria”, casată hotărârea Judecătoriei Orhei din 19 noiembrie 2013 în partea admiterii parţiale a acţiunii iniţiale şi emisă în această parte o nouă hotărâre cu privire la respingerea acţiunii iniţiale, iar în rest hotărârea a fost menţinută, c o n s t a t ă: La 18 ianuarie 2013, Mihail Mîrzac a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Gospodăriei ţărăneşti „Reu Maria” cu privire la repararea prejudiciului material.

În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că în anul 2004, a fondat Gospodăria ţărănească „Mîrzac Mihail”, fapt confirmat prin certificatul de înregistrare a gospodăriei ţărăneşti din 02 februarie 2004. Menţionează că întru desfăşurarea activităţii gospodăriei ţărăneşti, el a decis să procure mai multe loturi de pământ agricole cu scopul de a cultiva produse agricole pentru comercializare. Reţine că în perioada anilor 2011-2012, a cumpărat loturi de pămînt cu suprafeţele de 0,11 ha, cu nr. cadastrale 6417118271, 6417118272, 6417118273, 6417118274, 6417118275, 6417118276, 6417118277 şi 6417118278. Susţine că necătând la faptul că este proprietarul loturilor de pământ enunţate, achitând inclusiv şi impozitul funciar, el nu şi-a putut şi nu-şi poate realiza deplin drepturile de proprietar prevăzute de art. 315 din Codul civil, deoarece pârâta i-a acaparat loturile de pământ, plantând ilegal livadă pe aceste loturi de pământ.

Afirmă că din vina pârâtei nu a putut folosi terenurile sale, astfel, fiind lipsit de posibilitatea de a recolta pe aceste loturi de pământ pepeni verzi (harbuji) şi din această cauză, a suportat pierderi considerabile. Prin urmare, solicită încasarea de la pârâtă a sumei de 181417 lei, cu titlu de prejudiciu material, a cheltuielilor de asistenţă juridică în sumă de 2500 lei şi a cheltuielilor suportate pentru eliberarea extraselor în sumă de 428 lei. Ulterior, Gospodăria ţărănească „Reu Maria” a depus o cerere reconvenţională împotriva lui Mihail Mîrzac, Inei Mamedova, Isidor Vascan, Valeriu Covaci şi Grigore Balan cu privire la repararea prejudiciului material.

În motivarea acţiunii reconvenţionale pârâta a indicat că în toamna anului 2011, cu permisiunea proprietarilor loturilor de pămînt cu suprafeţele de 0,11 ha, cu nr. cadastrale 6417118271, 6417118272, 6417118273, 6417118274, 6417118275, 6417118276, 6417118277 şi 6417118278, a prelucrat aceste loturi de pământ, sădind livadă şi suportând cheltuieli de peste 1 milion de lei. Menţionează că fără a o înştiinţa despre intenţia lor, proprietarii loturilor de pământ menţionate au înstrăinat aceste loturi de pământ, astfel, cauzându-i prejudicii materiale considerabile. Susţine că proprietarii loturilor de pământ menţionate, la data încheierii contractelor de vânzare-cumpărare a terenurilor, cunoşteau despre faptul că Gospodăria ţărănească „Reu Maria” executa lucrări de îngrijire a livezii pe care a plantat-o, însă cu toate acestea, au acceptat să vândă aceste loturi de pământ.

Prin urmare, solicită încasarea de la Mihail Mîrzac, Inei Mamedova, Isidor Vascan, Valeriu Covaci şi Grigore Balan în mod solidar a sumei de 49557 lei, cu titlu de prejudiciu material, a cheltuielilor de asistenţă juridică şi a taxei de stat. Prin hotărârea Judecătoriei Orhei din 19 noiembrie 2013 acţiunea iniţială a fost admisă parţial şi au fost încasate de la Gospodăria ţărănească „Reu Maria” în beneficiul lui Mihail Mîrzac suma de 14513 lei, cu titlu de prejudiciu material şi cheltuielile de asistenţă juridică în sumă de 2500 lei şi în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 435 lei, iar în rest acţiunea iniţială a fost respinsă ca neîntemeiată. Acţiunea reconvenţională a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 mai 2014 a fost admis apelul declarat de către Gospodăria ţărănească „Reu Maria”, casată hotărârea primei instanţe în partea admiterii parţiale a acţiunii iniţiale şi în partea încasării în contul statului a taxei de stat şi emisă în această parte o nouă hotărâre, prin care acţiunea iniţială a fost respinsă ca neîntemeiată. La 04 februarie 2015, în termenul prevăzut de lege, Mihail Mîrzac a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel şi menţinerea hotărârii primei instanţe. Recurentul Mihail Mîrzac, în motivarea recursului, a indicat că decizia instanței de apel este neîntemeiată, deoarece instanţa de apel a interpretat în mod eronat normele de drept material.

Menţionează că instanţa de apel şi-a întemeiat soluţia pe prima parte din răspunsul Consiliului raional Orhei nr. M-318/12 din 13 iulie 2012, ignorînd partea a doua în care a fost menţionat că Gospodăria ţărănească „Reu Maria”, neavând contracte cu deţinătorii de terenuri, a procedat ilegal. Susţine că în cazul dat, instanţa de apel urma să reţină că proprietarii terenurilor în cauză erau persoanele fizice Grigore Balan, Isidor Vascan, Axenia Vascan şi Ina Mamedova, dar nu Consiliul raional Orhei. Afirmă că relaţiile dintre persoanele fizice – proprietarii terenurilor în litigiu şi Gospodăria ţărănească „Reu Maria” sunt reglementate de Legea nr. 861 din 14 ianuarie 1992 cu privire la arendă şi, în special, de art. 7, care prevede că documentul de bază, care reglementează relaţiile dintre cel care dă în arendă şi arendaş, este contractul de arendă, care se încheie în scris.

Invocă că conform art. 7/1 din Legea menţionată, dreptul de arendă asupra bunului imobil pe un termen mai mare de 3 ani este supus înregistrării obligatorii în registrul bunurilor imobile în timp de 3 luni de la data încheierii contractului de arendă. Mai invocă că din prevederile art. 13 din Legea enunţată rezultă că toate îmbunătăţirile pe bunul imobil arendat se fac doar cu consimţământul proprietarului. Menţionează că este evident şi cert că Gospodăria ţărănească „Reu Maria”, plantând livadă pe terenurile în litigiu în lipsa consimţământului proprietarilor acestora, nu poate fi considerată posesor de bună-credinţă. Prin referinţa depusă la 21 aprilie 2015 Gospodăria ţărănească „Reu Maria” a solicitat respingerea recursului şi menţinerea deciziei instanţei de apel.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din 3 judecători prin încheierea din 22 aprilie 2015 a considerat recursul admisibil şi a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători. În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea deciziei instanţei de apel din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Mihail Mîrzac a solicitat încasarea de la Gospodăria ţărănească „Reu Maria” a sumei de 181417 lei, cu titlu de prejudiciu material, a cheltuielilor de asistenţă juridică în sumă de 2500 lei şi a cheltuielilor suportate pentru eliberarea extraselor în sumă de 428 lei. La rîndul său, Gospodăria ţărănească „Reu Maria”, înaintând prezenta cerere reconvenţională, a solicitat încasarea de la Mihail Mîrzac, Inei Mamedova, Isidor Vascan, Valeriu Covaci şi Grigore Balan în mod solidar a sumei de 49557 lei, cu titlu de prejudiciu material, a cheltuielilor de asistenţă juridică şi a taxei de stat. Prima instanţă, fiind investită cu judecarea prezentei pricini, a ajuns la concluzia temeiniciei parţiale a acţiunii iniţiale şi netemeiniciei acţiunii reconvenţionale.

Ulterior, instanţa de apel, fiind investită cu judecarea apelului declarat de către Gospodăria ţărănească „Reu Maria”, a ajuns la concluzia temeiniciei acestuia, casând hotărârea primei instanţe în partea admiterii parţiale a acţiunii iniţiale şi pronunţând în această parte o nouă hotărâre, prin care a respins acţiunea iniţială ca neîntemeiată, iar în rest menţinând hotărârea primei instanţe. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislaţia în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, a ajuns la concluzia că soluţia dată de către instanţa de apel este una întemeiată şi legală.

Pe parcursul judecării pricinii s-a constatat că la 20 decembrie 2011, Mihail Mîrzac a cumpărat de la Isidor Vascan imobilul situat în extravilanul s. Bulăieşti, r- nul Orhei, care constă din: terenul cu destinaţia agricol, cu suprafaţa de 0,1520 ha, cu nr. cadastral 6417111.171 şi terenul cu destinaţia agricol, cu suprafaţa de 0,1100 ha, cu nr. cadastral 6417118.277, încheind un contract de vânzare-cumpărare, care la 26 decembrie 2011 a fost înregistrat la OCT Orhei (f. d. 20, 21). Tot la 20 decembrie 2011, Mihail Mîrzac a cumpărat de la Axenia Vascan imobilul situat în extravilanul s. Bulăieşti, r-nul Orhei, care constă din: terenul cu destinaţia agricol cu suprafaţa ce 0,1520 ha, cu nr. cadastral 6417111.172 şi terenul cu destinaţia agricol cu suprafaţa de 0,1100 ha, cu nr. cadastral 6417118.276, încheind un contract de vânzare-cumpărare, care la 26 decembrie 2011 a fost înregistrat la OCT Orhei ( f. d. 22, 23). În aceeaşi zi, Mihail Mîrzac a cumpărat de la Tamara Balan imobilul situat în extravilanul s. Bulăieşti, r-nul Orhei, care constă din: terenul cu destinaţia agricol cu suprafaţa de 0,1520 ha, cu nr. cadastral 6417111.170, terenul cu destinaţia agricol cu suprafaţa de 0,1520 ha, cu nr. cadastral 6417111.168, terenul cu destinaţia agricol, cu suprafaţa de 0,1100 ha, cu nr. cadastral 6417118.275 şi terenul cu destinaţia agricol cu suprafaţa de 0,1100 ha,

cu nr. cadastral 6417118.273, fiind încheiat un contract de vânzare-cumpărare, care la 26 decembrie 2011 a fost înregistrat la OCT Orhei (f. d. 37, 38). La 26 decembrie 2011, Mihail Mîrzac a cumpărat de la Grigore Balan imobilul situat în extravilanul s. Bulăieşti, r-nul Orhei, care constă din: terenul cu destinaţia agricol cu suprafaţa de 0,1520 ha, cu nr. cadastral 6417111.169 şi terenul cu destinaţia agricol cu suprafaţa de 0,1100 ha, cu nr. cadastral 6417118.274, încheind un contract de vânzare-cumpărare, care la 26 decembrie 2011 a fost înregistrat la OCT Orhei (f. d. 18, 19). La 19 iunie 2012, Mihail Mîrzac a cumpărat de la Ina Mamedova imobilul situat în extravilanul s. Bulăieşti, r-nul Orhei, care constă din: terenul cu destinaţia agricol cu suprafaţa de 0,1520 ha, cu nr. cadastral 6417111.173 şi terenul cu destinaţia agricol cu suprafaţa de 0,1100 ha, cu nr. cadastral 6417118.278, fiind încheiat un contract de vânzare-cumpărare, care la 19 iunie 2014 a fost înregistrat la OCT Orhei (f. d. 24, 25). De asemenea, s-a constatat că Mihail Mîrzac a mai cumpărat terenurile cu destinaţia agricol cu suprafeţele de 0,1100 ha, cu nr. cadastrale 6417118.271 şi 6417118.272, situate în extravilanul s. Bulăieşti, r-nul Orhei.

Astfel, Mihail Mîrzac a devenit proprietarul terenurilor agricole cu suprafeţele de 0,1100 ha, cu nr. cadastrale 6417118.271, 6417118.272, 6417118.273, 6417118.274, 6417118.275, 6417118.276, 6417118.277 şi 6417118.278. Prin adeverinţa nr. 537 din 03 iulie 2012, eliberată de către Primăria com.Mîrzeşti, r-nul Orhei se confirmă faptul că Mihail Mîrzac este înregistrat în Registrul cadastral al deţinătorilor de terenuri agricole şi deţine în proprietate terenul agricol cu suprafaţa de 2,4 ha (f. d. 7). Din materialele dosarului rezultă că Gospodăria ţărănească „Reu Maria” a plantat pomi în număr de 6324 pe o suprafaţă multianuală de 10 ha, fapt confirmat prin actul privind înfiinţarea plantaţiei multianuale din 20 decembrie 2011 (f.d.42).

Conform răspunsului Primăriei com. Mîrzeşti, raionul Orhei, terenurile, pe care Gospodăria ţărănească „Reu Maria” a sădit livadă în toamna anului 2011, sunt proprietate privată a lui Mihail Mîrzac.

Pînă în anul 2010 inclusiv, aceste terenuri au fost prelucrate în mod individual de către cetăţenii, care le deţineau în proprietate, iar începând cu anul 2011, aceste terenuri sunt deţinute de către Gospodăria ţărănească „Reu Maria” (f. d. 12). Din răspunsul Consiliului raional Orhei nr. M-318/12 din 13 iulie 2012 rezultă că Gospodăria ţărănească „Reu Maria” a prelucrat terenul şi a plantat livada în toamna anului 2011 cu permisiunea orală a proprietarilor terenurilor la acel moment, fapt confirmat şi în şedinţa de judecată a primei instanţe de către martorul Nicolae Reu (f. d. 6, 52). Conform art. 329 alin. alin (3) şi (4) din Codul civil, în cazul în care construcţiile sau lucrările sunt făcute de un terţ, proprietarul terenului are dreptul să le ţină pentru sine sau să oblige terţul să le ridice pe cheltuială proprie şi să repare daunele cauzate.

Dacă păstrează construcţiile sau lucrările făcute de un terţ, proprietarul este obligat să plătească, la alegere, valoarea materialelor şi costul muncii ori o sumă de bani egală cu creşterea valorii terenului. În cazul în care construcţiile sau lucrările sunt făcute de un terţ de bună-credinţă, proprietarul de teren nu poate cere ridicarea lor şi este obligat să plătească, la alegere, valoarea materialelor şi costul muncii sau o sumă de bani echivalentă creşterii valorii terenului. Reieşind din probele administrate la dosar, în coraport cu norma de drept enunţată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţa de apel corect a concluzionat că Gospodăria ţărănească „Reu Maria” nu poate fi obligată la repararea pagubei proprietarului Mihail Mîrzac pentru pepenii verzi, care de altfel nici nu au fost semănaţi pe terenul agricol litigios.

Mai mult ca atît, actele pricinii denotă faptul că pomii au fost plantaţi pînă la înstrăinarea terenurilor în litigiu către Mihail Mîrzac, despre existenţa cărora ultimul cunoştea, fapt confirmat de către Sidor Vascan şi Valeriu Covaci în şedinţa de judecată a primei instanţe (f. d. 50, 51). Conform art. 767 din Codul civil, în cazul evicţiunii cumpărătorului în baza drepturilor unui terţ asupra bunului care s-au constituit înainte de încheierea contractului de vînzare - cumpărare, vînzătorul repară prejudiciul cauzat cumpărătorului. Aceste prevederi nu se aplică dacă cumpărătorul a consimţit cumpărarea bunului grevat cu drepturi ale terţului, conform art.764.

În asemenea circumstanţe, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţa de apel temeinic şi legal a respins acţiunea iniţială ca neîntemeiată, iar recurentul Mihail Mîrzac nu a invocat în recurs nici un argument, ce ar răsturna concluzia instanţei de apel. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că decizia instanţei de apel este întemeiată şi legală, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine decizia instanţei de apel. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Mihail Mîrzac.

Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 mai 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Mihail Mîrzac împotriva Gospodăriei ţărăneşti „Reu Maria” cu privire la repararea prejudiciului material şi la cererea reconvenţională a Gospodăriei ţărăneşti „Reu Maria” împotriva lui Mihail Mîrzac, Inei Mamedova, Isidor Vascan, Valeriu Covaci şi Grigore Balan cu privire la repararea prejudiciului material. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Iulia Sîrcu judecătorul Judecătorii Iuliana Oprea Galina Stratulat Ion Druţă Ion Corolevschi

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.