3ra-640/15 — Contestarea actului administrativ

dosarul nr. 3ra-640/15 prima instanţă - A. Andronic instanţa de apel - L. Popova, M. Moraru, A. Panov ÎNCHEIERE 06 mai 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Ghenadie Rusu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ghenadie Rusu împotriva Primăriei municipiului Chișinău, intervenienți accesorii Societatea cu Răspundere Limitată ”Gamos Corn” și Societatea cu Răspundere Limitată ”Autoleasing” cu privire la obligarea semnării procesului- verbal de recepție finală, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 10 decembrie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de Ghenadie Rusu și menținută hotărîrea Judecătoriei Centru municipiul Chișinău din 04 iulie 2014. c o n s t a t ă La 04 iunie 2012, Ghenadie Rusu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei municipiului Chişinău, intervenienţi accesorii SRL „Autoleasing” şi SRL „Gamos Corn”, cu privire la obligarea semnării procesului-verbal de recepţie finală.

În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat, că este proprietarul imobilelor cu nr. cadastrale 010011311601515 şi 010011311601516, amplasate în municipiul Chişinău, bd. Traian 23/1. Anterior, de către persoane necunoscute, a fost obţinut procesul-verbal de recepţie finală nr. 147 din 05 martie 2010. Drept rezultat al acestor acţiuni frauduloase, la 23 ianuarie 2012 petiţionarul s-a adresat Primăriei municipiului Chişinău pentru restabilirea drepturilor încălcate şi eliberarea pe numele său a procesului-verbal de recepţie finală pentru imobilul menţionat. Prin scrisoarea Direcţiei Autorizare şi Disciplină în Construcţii nr. 52/197 din 28 februarie 2012, a fost informat despre necesitatea publicării în Monitorul Oficial a unui aviz privitor la anularea procesului-verbal nr. 147 din 05 martie 2010 şi depunerea repetată a setului de acte actualizat în scopul obţinerii unui nou proces-verbal de recepţie finală.

1 În rezultatul acestei scrisori a fost depus setul de acte actualizat la Primăria municipiul Chişinău. Ulterior, prin publicaţia în Monitorul Oficial nr. 72-75 din 13 aprilie 2012, procesul-verbal menţionat a fost anulat de către Rusu Ghenadie. Avizul respectiv a fost prezentat Primăriei mun. Chişinău, fapt confirmat prin extrasul din Registrul intrărilor ţinut de autoritatea publică menţionată, care la nr. de intrare 561 conţine dovada recepţiei actului menţionat. În context, face trimitere la prevederile pct. 17 al Hotărîrii Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului de recepţie a construcţiilor şi instalaţiilor aferente nr. 285 din 23 mai 1996, menţionînd că comisia de recepţia finală a avut la dispoziţie un termen mai mult decît suficient (începînd cu data de 23 ianuarie 2012) şi toate actele necesare pentru întrunirea de totalizare şi adoptarea hotărîrii privind semnarea procesului-verbal de recepţie finală.

Susţine că la 13 aprilie 2012, Primăria municipiului Chişinău, a avut posibilitatea să decidă semnarea procesului-verbal de recepţie finală, respingerea acestuia sau să solicite acte suplimentare. Nici una din aceste acţiuni nu a fost efectuată de către Primăria mun. Chişinău. Respectiv, pînă la momentul depunerii acestei cereri a expirat termenul de 30 de zile, stabilit în Legea contenciosului administrativ pentru soluţionarea cererilor prealabile. Mai indică reclamantul că, din cauza neexecutării obligaţiilor de către administraţia publică locală, nu poate utiliza conform destinaţiei imobilul ce-i aparţine. Astfel, este pusă în pericol eminent exercitarea dreptului de proprietate din cauza neîndeplinirii obligaţiilor legale de către Primăria şi Consiliul municipal Chişinău.

În scopul preîntîmpinării depunerii unei cereri de chemare în judecată şi încasării unor prejudicii, a înaintat cererea prealabilă din 14 mai 2012, prin care a solicitat admiterea cererii prealabile şi semnarea de către toţi membrii comisiei de recepţie a procesului-verbal de recepţie finală privind reconstruirea încăperilor proprietate privată fără afectarea construcţiilor portante în vederea amplasării unei cafenele-bar cu pizzerie din bd. Traian 23/1. Prin răspunsul la cererea prealabilă nr. 52/933 din 22 mai 2012, Primăria municipiului Chişinău a informat că pentru recepţia finală este necesar acordul autentificat notarial al creditorului gajist SRL „Autoleasing” privitor la efectuarea recepţiei finale pe numele lui Ghenadie Rusu.

Reclamantul indică că, pîrîtul nu şi-a întemeiat decizia respectivă pe nici un act normativ. De asemenea, în urma analizei legislaţiei în vigoare şi anume a Codului civil, Legii cu privire la gaj, Legii cu privire la ipotecă, Hotărîrii Guvernului RM cu privire la aprobarea Regulamentului de recepţie a construcţiilor şi instalaţiilor aferente, a constatat că, existenţa gajului sau sechestrului pe un bun imobil nu împiedică efectuarea recepţiei finale a acestuia. Faptele menţionate ar putea constitui un obstacol la înregistrarea dreptului de proprietate asupra imobilului nou format la Oficiul Cadastral, deşi nu prejudiciază interesele creditorului, ci dimpotrivă majorează patrimoniul debitorului din care poate fi executată o eventuală hotărîre judecătorească.

Mai indică reclamantul că pîrîtul nu a indicat în ce mod semnarea procesului-verbal de recepţie finală ar putea prejudicia drepturile creditorilor şi normele concrete din lege cu care acesta vine în contradicţie. 2 Cere reclamantul Rusu Ghenadie obligarea pîrîţilor la semnarea procesului-verbal de recepţie finală privind reconstruirea încăperilor proprietate privată fără afectarea construcţiilor portante în vederea amplasării unei cafenele-bar cu pizzerie din bd. Traian 23/1 municipiul Chișinău. Ulterior reclamantul a înaintat o cerere de concretizare a pretenţiilor, solicitînd obligarea Primăriei municipiului Chişinău la semnarea procesului-verbal de recepţie finală privind reconstituirea încăperilor proprietate privată fără afectarea construcţiilor portante în vederea amplasării unei cafenele-bar cu pizzerie din bd.

Traian 23/1, fără nici o condiţie. La 26 septembrie 2012 reclamantul a înaintat o cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei şi Consiliul municipiului Chişinău cu privire la obligarea pîrîţilor la semnarea procesului-verbal de recepţie finală privind reconstruirea încăperilor proprietate privată fără afectarea construcţiilor portante în vederea amplasării unei cafenele-bar cu pizzerie din bd. Traian 23/1, fără nici o condiţie. Prin încheierea Curţii de apel Chişinău din 23 octombrie 2012, acţiunile au fost conexate. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 decembrie 2012, acțiunea a fost scoasă de pe rol din motiv că pretențiile reclamantului înaintate față de Primăria și Consiliul municipal Chișinău țin de competența instanțelor de drept comun (f.d.

77-82). La 20 februarie 2013, Ghenadie Rusu a contestat cu recurs încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 decembrie 2012, solicitînd admiterea recursului, casarea încheierii contestate, cu remiterea cauzei spre judecare în fond. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 10 aprilie 2013, a fost admis recursul declarat de Ghenadie Rusu, casată încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 decembrie 2012, cu restituirea pricinii pentru examinare în fond, la Judecătoria Centru municipiul Chișinău după competență (f.d. 91-95). Prin hotărîrea Judecătoriei centru municipiul Chișinău din 04 iulie 2014, acțiunea a fost respinsă (f.d. 170-174).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 10 decembrie 2014, a fost respins apelul declarat de Ghenadie Rusu și menținută hotărîrea Judecătoriei Centru municipiul Chișinău din 04 iulie 2014. La 13 martie 2015, Ghenadie Rusu a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărîri, prin care acțiunea să fie admisă. Recurentul Ghenadie Rusu, în motivarea recursului a menționat că la examinarea cauzei au fost aplicate eronat normele de drept material.

De asemenea, a menționat că în motivarea deciziei, instanța de apel consideră că acțiunile comisiei de recepție finală sunt în concordanță cu prevederile legislației în vigoare, deoarece Direcția autorizare și disciplină în construcție la eliberarea procesului- verbal de recepție, s-a bazat pe contractul de locațiune nr. 1 din 25 iunie 2006 și încheierea Judecătoriei Botanica municipiul Chișinău, prin care a fost aplicat sechestru asupra bunurilor imobile. Astfel, în cadrul examinării cauzei, prima instanță a considerat ca obiecție inscripția din procesul-verbal de recepție finală nr. 632 din 20 august 2012 ”Cu condiția anulării hotărîrii instanței de judecată. Judecătoria Botanica municipiul Chișinău”.

3 Consideră că o inscripția indicată în procesul-verbal de recepție finală a construcției este o condiție, deoarece din însuși conținutul inscripției se desprinde sintagma ”cu condiția anulării”, deci rezultă că este o condiție, dar nu o obiecție. La fel, consideră că instanțele incorect au apreciat inscripția, inclusiv și din considerentul că din cauza neexecutării obligațiilor de către administrația publică locală, nu-și poate utiliza pînă în prezent, conform destinației, imobilul ce-i aparține. Prin urmare, este pusă în pericol exercitarea dreptului de proprietate din cauza neîndeplinirii obligațiilor legale de către Primăria și Consiliul municipal Chișinău.

Menționează de asemenea, că prin răspunsul la cererea prealabilă din 22 mai 2012, Primăria municipiului Chișinău a informat că pentru recepția finală este necesar acordul autentificat notarial al creditorului gajist SRL ”Autoleasing” privitor la efectuarea recepției finale pe numele lui Ghenadie Rusu, însă decizia respectivă intimatul nu a întemeiat-o în baza unui act normativ. În acest sens, menționează că existența gajului sau aplicarea sechestrului pe un bun imobil nu împiedică efectuarea recepției finale a acestuia. Faptele menționate ar constitui un obstacol la înregistrarea dreptului de proprietate asupra imobilului nou format la Oficiul Cadastral Teritorial. Totodată, reiterează că instanța de apel nu a putut demonstra în cadrul examinării cauzei, în ce mod semnarea procesului-verbal de recepție finală ar putea prejudicia drepturile creditorilor.

De asemenea, invocă faptul că condiția care a fost impusă în actul de recepție finală, a fost înlăturată prin decizia definitivă a Curții de Apel Chișinău din 03 februarie 2015, prin care a fost constatată nulitatea absolută a contractului de gaj din 11 iunie 2010 ca fiind un act subsecvent contractului de împrumut din 11 iunie 2010. Prin urmare, consideră că instanța de apel eronat a dat apreciere normelor de drept material, adoptînd o decizie ce contravine prevederilor legislației în vigoare. În conformitate cu art. 439 alin. (2) şi (3) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei instanței de apel din 10 decembrie 2014, a fost recepționată de recurent la 26 ianuarie 2015, fapt confirmat prin avizul de recepție (f.d. 212). Astfel recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul în termen. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care 4 acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Ghenadie Rusu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, accesul la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale cuprinde şi condiţiile în care poate fi atacată o hotărîre a unor instanţe de fond (Guerin versus Franţa).

Totodată, acest drept nu este absolut, iar marja de apreciere aparţine statului. Cu referire la caz, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că dreptul recurentului de acces la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu este afectat. Astfel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Ghenadie Rusu ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie dispune: Recursul declarat de către Ghenadie Rusu se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari 5