3ra-569/15 — Anularea actului administrativ

prima instanță: V. Braşoveanu dosarul 3ra-569/15 instanța de apel: N. Cernat, A. Pahopol, A. Gavriliţa ÎNCHEIERE 29 aprilie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul – Svetlana Filincova Judecătorii – Dumitru Mardari, Maria Ghervas examinînd admisibilitatea recursului declarat de către Primăria municipiului Chişinău, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „M-Iunix-Plus” către Primăria municipiului Chişinău, intervenient accesoriu Asociaţia de Proprietari de Locuinţe Privatizate privind anularea actelor administrative şi încasarea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chişinău din 09 decembrie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Primăria municipiului Chişinău şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 20 iunie 2014, c o n s t a t ă: La 20 iunie 2013, SRL „M-Iunix-Plus” a depus cerere de chemare în judecată către Primăria mun. Chişinău, intervenient accesoriu Asociaţia de Proprietari de Locuinţe Privatizate privind anularea actelor administrative şi încasarea prejudiciului material şi moral. În motivarea acţiunii reclamantul SRL „M-Iunix-Plus” a indicat că prin dispoziţia Primăriei mun. Chişinău nr. 140-d din 18 martie 2013, s-a dispus obligarea Preturii sec. Centru, mun. Chişinău, prin intermediul întreprinderilor municipale gestionate, să demoleze din contul SRL „M-Iunix-Plus”, anexa la imobilul situat în mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt, 132. Reclamantul menţionează că dispoziţia citată a fost adusă la cunoştinţă administraţiei SRL „M-Iunix-Plus” în cadrul procedurii de executare.

Invocă că prin acţiunile Primăriei mun. Chişinău, realizate în temeiul dispoziţiei citate, SRL „M-Iunix-Plus” i-a fost cauzat o pagubă materială prin demolarea presupusei anexe, care de facto reprezintă intrarea renovată a construcţiei de bază. Reclamantul mai invocă că dispoziţia Primăriei mun. Chişinău nr. 140-d din 18 martie 2013 este ilegală şi neîntemeiată, şi anume deoarece Primăria nu este competentă în dispunerea demolării construcțiilor, această prerogativă revenind-i exclusiv instanţei de judecată. Afirmă că împuternicirea privind constatarea neautorizării cărorva construcţii ţine de competenţa Inspecţiei de Stat în Construcţii, astfel, Primăria era obligată de a respecta procedura, adresîndu-se la organul competent în acest sens, în vederea clarificării situaţiei.

Indică că SRL „M-Iunix-Plus” deţine certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 629/11 din 15 iulie 2011, în conformitate cu care a fost eliberată autorizaţia de construcţiei nr. 322 din 19 iunie 2012, în vederea resistematizării încăperilor nelocative, cu organizarea unei intrări suplimentare şi a unor goluri pentru geamuri, astfel, dispoziţia nr. 140-d din 18 martie 2013, este în contradicţie cu poziţia anterior deţinută de către Primărie. Menţionează reclamantul că s-a adresat, la 15 aprilie 2013, către Primăria mun. Chişinău cu cererea prealabilă nr. 06-111/2364, solicitînd anularea dispoziţiei Primăriei mun. Chişinău nr. 140-d din 18 martie 2013, cît şi repararea prejudiciului material cauzat pe cale amiabilă, însă cerinţele acesteia au fost respinse prin intermediul scrisorii nr. 21/689-p din 21 mai 2013. Reclamantul SRL „M-Iunix-Plus” solicită anularea dispoziţiei Primăriei mun.

Chişinău nr. 140-d din 18 martie 2013, repararea prejudiciului material în sumă de 13160 lei 38 bani, cauzat prin demolarea construcţiei autorizate, precum şi repararea prejudiciului moral cauzat în sumă de 50000 lei şi compensarea tuturor cheltuielilor de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 20 iunie 2014, a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de SRL „M-Iunix-Plus” către Primăria mun. Chişinău, s-a anulat dispoziţia Primăriei mun. Chişinău nr. 140-d din 18 martie 2013, s-a încasat din contul Primăriei mun. Chişinău în beneficiul SRL „M-Iunix-Plus” prejudiciul material în sumă de 13 160, 38 lei şi cheltuielile pentru asistenţă juridică în sumă de 1000 lei, iar cerinţele privind repararea prejudiciului moral au fost respinse ca neîntemeiate.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 09 decembrie 2014, a fost respins apelul declarat de către Primăria mun. Chişinău şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 20 iunie 2014. La 27 februarie 2015, Primăria mun. Chişinău a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 09 decembrie 2014 şi a hotărîrii Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 20 iunie 2014, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care să fie respinse acţiunea. În motivarea cererii de recurs recurentul Primăria mun. Chişinău a invocat că consideră decizia Curţii de Apel Chişinău din 09 decembrie 2014 neîntemeiată, deoarece a fost emisă cu încălcarea esenţială şi aplicarea eronată a normelor de drept material şi a normelor de drept procedural.

Studiind materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererile de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Primăria mun. Chişinău nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Primăria mun. Chişinău, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel, ci au formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel sau instanţa de fond, respectiv nu constituie temei de casare a actelor recurate. Recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. În acest sens, completul ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Primăria mun. Chişinău ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se recunoaște inadmisibil recursul declarat de către Primăria municipiului Chişinău. Încheierea este irevocabilă. Judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Mardari Maria Ghervas