2r-311/15 — Anularea certificatului de moştenitor

prima instanţă: L. Danilişin 2r-311/15 instanţa de apel: I. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi DECIZIE 29 aprilie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişcă-Doneva Valentina Clevadî examinând recursul declarat de Ion Dumitru Lisnic, reprezentat de avocatul Olesea Gadîrca în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Elenei Bantuş (prin intermediul avocatului Ana Bratu), ulterior înlocuită cu succesorii în drepturi Emil Bantuş şi Ludmila Nicolaev împotriva lui Ion Dumitru Lisnic, Ion Mihail Lisnic, Zinaidei Rotari, Mariei Ojovan şi Emil Lisnic, intervenient notarul public Ludmila Dolineanu cu privire la anularea certificatelor de moştenitor legal pe numele lui Ion Dumitru Lisnic, Ion Mihail Lisnic şi Zinaida Rotari, recunoaşterea Elenei Bantuş în calitate de moştenitor legal de gradul I, recunoaşterea după Emil Bantuş şi Ludmila Nicolaev a dreptului la 1/2 din averea succesorală, constatarea faptului acceptării succesiunii, perfectarea certificatelor de moştenitori legali a câte ¼ cotă parte din averea succesorală pe numele lui Emil Bantuş şi Ludemilei Nicolaev împotriva încheierii Curţii de Apel Bălţi din 12 februarie 2015, prin care fost respinsă cererea lui Ion Dumitru Lisnic, reprezentat de avocatul Olesea Gadîrca cu privire la emiterea unei hotărâri suplimentare la decizia Curţii de Apel Bălţi din 16 octombrie 2014 constată: La 30 iulie 2012,

Elena Bantuş, reprezentată de avocatul Ana Bratu a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ion Lisnic, Silvia Lisnic, Zinaida Rotari cu privire la anularea certificatului de moştenitor legal. În motivarea acţiunii a invocat că obiectul litigiului constă în moştenirea lăsată de tatăl ei Dumitru Lisnic, decedat la 04 noiembrie 1965 şi mama Ana Lisnic, care constituită din vie, oloiniţă, moară, treierătoare, fiind proprietate comună obţinută pe parcursul vieţii, în total averea în valoare de 200000 lei. Susţine că certificatul de naştere, unde ca tată este menţionat - Dumitru Lisnic şi ca mamă - Ana Lisnic, confirmă că ea este fiica acestora, iar în urma căsătoriei înregistrată la 06 august 1976, dânsa a dobândit numele de familie Bantuş.

1 Afirmă că tatăl ei Dumitru Lisnic nu a lăsa un testament, astfel moştenitori legali de gradul I cu drept de proprietate cu câte o cotă-parte egală din averea succesorală sunt Mihail Lisnic, Vladimir Lisnic, Ion Lisnic, Elena Bantuş. Invocă prevederile art. 1432 Cod civil, potrivit cărora moştenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate către succesorii săi. Ea are loc conform testamentului (succesiune testamentară) sau/şi în temeiul legii (succesiune legala). Remarcă că conform art. 1433, alin. (l), lit. b), coroborat cu art. 1499 Cod civil, în lipsa unui testament, la moştenirea lăsată de tatăl ei se putea accede numai pe cale legală. Reieşind din faptul că unicii potenţiali moştenitori legali ai defunctului este ea şi pârâtul Ion Lisnic, în calitate de copii ai defunctului, în cazul acceptării succesiunii de către ambii, toată masa succesorală urma să fie împărţită între ei câte ½ fiecăruia.

Indică prevederile art. 1440 Cod civil, care stipulează că succesiunea se deschide în urma decesului persoanei fizice, iar momentul deschiderii coincide cu momentul decesului. Iar potrivit art. 1516, pentru a dobândi succesiunea, moştenitorul trebuie să depună la notarul de la locul deschiderii succesiunii o declaraţie de acceptare a succesiunii, sau să intre în posesia patrimoniului succesoral. Menţionează că pârâţii au depus notarului declaraţia de acceptare a succesiunii, înregistrată la Biroul notarului public Ludmila Dolineanu, fără ca dânsa să fie înştiinţată, având şi ea calitatea de moştenitor legal de gradul I. Afirmă că în baza acestor cereri notarul a deschis dosarul succesoral nr. 2/1-200/1990.

Relatează că defuncţilor le aparţinea 1,0 din toată averea deţinută. Prin urmare, ei îi revine 1/4 din întreaga avere succesorală, pârâtul Ion Lisnic urma să moştenească si el 1/4 din avere, iar Zinaida Rotari şi Silvia Lisnic urmau să moştenească câte 1/2 din 1/4. Moştenind, însă, 1/2, 1/4 şi 1/4 cote-părţi din averea succesorală, pârâţii au devenit în final proprietari a întregii averi succesorale, excluzându-o pe ea din rândul succesorilor, fapt care a lipsit-o total de cota-parte din averea succesorală. Relatează că adresându-se la notarul Ludmila Dolineanu după certificatul de moştenitor, aceasta i-a explicat că deja au fost perfectate certificatele de moştenitor legal pentru averea succesorală litigioasă, explicându-i şi faptul că până ce nu vor fi anulate certificatele de moştenitori eliberate pe numele pârâţilor, nu poate să-i elibereze certificatul de moştenitor pe numele ei şi că acest litigiu este de competenţa instanţei de judecată.

Menţionează că a încercat să discute cu pârâţii personal pentru a-i determina să recunoască benevol dreptul ei de succesor, prin urmare şi de proprietate asupra 1/4 din averea litigioasă, însă aceştia au refuzat. Susţine că fratele Ion Lisnic, pentru concretizarea masei bunurilor succesorale, a depus instanţei judecătoreşti acţiunea civilă cu privire la constatarea faptului juridic. Astfel, la data de 02 noiembrie 2010, instanţa de judecată Donduşeni a emis hotărârea judecătorească, prin care a fost admisă acţiunea civilă 2 cu privire constatarea faptului juridic şi stabilit faptul că părinţii reclamantei Ana şi Dumitru Lisnic, după deportare, au avut în proprietate clădirea cu dimensiunile 12x20 m. p. cu utilajul morii şi oloiniţei.

Indică că despre hotărârea din 02 noiembrie 2010, a aflat abia în anul 2012, nefiind atrasă in procesul civil în calitate de intervenient, fiindu-i lezate astfel drepturile legitime. Susţine că şi despre decizia nr. 6/18 din 24 octombrie 2011 cu privire la restituirea valorii bunurilor prin achitarea de compensaţii persoanelor supuse represiunilor politice a aflat numai în luna iulie 2012, iar la emiterea unei decizii de către Consiliul raional Donduşeni, consideră că era necesar de a stabili faptul, care persoane urmează a fi incluse în lista beneficiarilor de compensaţii persoanelor supuse represiunilor politice pentru bunurile confiscate. Afirmă că Ion Lisnic, în baza deciziei menţionate a primit compensaţii băneşti în sumă 60000 lei, cu un surplus la cota care i se cuvine.

Astfel, dânsul a primit compensaţii băneşti care îi aparţin, din care cauză solicit de a suspenda plăţile de compensaţii pe numele pârâţilor până la finele examinării cauzei respective. La fel şi pârâţii Silvi Lisnic şi Zinaida Rotari au primit compensaţii băneşti care nu le aparţin. Îşi întemeiază pretenţiile în baza dispoziţiilor art. 11, 1432-1433, 1499-1501, 1516-1517 Cod civil, art. 12, 13, 14 Ligii cu privire la reabilitarea victimilor represiunilor politice, art. 5, 7, 9, 28, 85, 117-118, 121-122, 130, 166-168, 174-175 CPC.

Solicită admiterea acţiunii, anularea certificatelor de moştenitor eliberate pe numele lui Ion Lisnic, Zinaidei Rotari, Silviei Lisnic şi Ion Dumitru Lisnic, recunoaşterea ei în calitate de moştenitor legal şi a dreptului de proprietate asupra 1/4 cotă-parte din averea succesorală, anularea parţială a deciziei consiliului raional Donduşeni din 24 octombrie 2011, cu includerea ei în lista beneficiarilor de compensaţii persoanelor supuse represiunilor politice, încasarea de la pârâţi a contravalorii cotei de ¼ cuvenite din întreaga valoare a averii succesorale, obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

La 14 noiembrie 2012, Elena Bantuş, reprezentată de avocatul Ana Bratu a depus cerere de concretizare a pretenţiilor, solicitând admiterea acţiunii, anularea certificatelor de moştenitor eliberate pe numele lui Ion Lisnic, Zinaidei Rotari, Silviei Lisnic şi Ion Dumitru Lisnic, recunoaşterea ei în calitate de moştenitor legal şi a dreptului de proprietate asupra ½ din averea succesorală, ceea ce constituie 99219,5 lei, anularea parţială a deciziei consiliului raional Donduşeni din 24 octombrie 2011, cu includerea ei în lista beneficiarilor de compensaţii persoanelor supuse represiunilor politice cu dreptul de a primi contravaloarea averii succesorale în sumă de 99219,5 lei, obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea Judecătoriei Donduşeni din 14 noiembrie 2012, au fost interveniţi în proces Maria Ojovan şi Emil Lisnic, în calitate de copârâţi în cauza civilă intentată de Elena Bantuş. 3 Prin încheierea Judecătoriei Donduşeni din 14 noiembrie 2012, a fost înlocuită reclamanta Elena Bantuş, care a decedat, cu succesorii în drepturi Emil Bantuş şi Elena Nicolaev. La 21 ianuarie 2013, Emil Bantuş şi Ludmila Nicolaev au depus cerere suplimentară la acţiunea civilă, solicitând atragerea în calitate de copârâţi notarul public Ludmila Dolineanu şi Consiliul raional Donduşeni.

Prin încheierea Judecătoriei Donduşeni din 22 ianuarie 2013, Consiliul raional Donduşeni a fost atras în calitate de copârât în cauza civilă intentată de Elena Bantuş, după deces înlocuită cu succesorii în drepturi Emil Bantuş şi Ludmila Nicolaev, reprezentaţi de avocatul Ana Barbu şi respins demersul lui Emil Bantuş şi Ludmilei Nicolaev cu privire la atragerea notarului public Ludmila Dolineanu în proces în calitate de copârât.

Prin încheierea Judecătoriei Donduşeni din 20 februarie 2013, a fost scoasă de pe rol pretenţia înaintată de Elena Bantuş, înlocuită ulterior cu succesorii în drepturi Emil Bantuş şi Ludmila Nicolaev, reprezentaţi de avocatul Ana Bratu, cu privire la anularea parţială a deciziei Consiliului raional Donduşeni nr. 6/18 din 24 octombrie 211, explicat lui Emil Bantuş şi Ludmilei Nicolaev că trebuie să solicite printr-o cerere prealabilă revocarea în tot sau în parte a deciziei Consiliului raional Donduşeni nr. 6/18 din 24 octombrie 211 şi dacă nu vor fi mulţumiţi de răspunsul primit sau nu vor primi nici un răspuns, conform art. 17 al Legii contenciosului administrativ, în termen de 30 zile vor fi în drept să sesizeze instanţa de contencios administrativ.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 21 iunie 2013, a fost respins recursul declarat de Emil Bantuş şi Ludmila Nicolaev, cu menţinerea încheierii recurate. Prin încheierea Judecătoriei Donduşeni din 24 septembrie 2013, a fost corectată eroarea strecurată în decizia Curţii de Apel Bălţi din 21 iunie 2013, prin includerea corectă a sintagmei „încheierea Judecătoriei Donduşeni din 20 februarie 2013”, în partea introductivă şi dispozitiv.

La 17 decembrie 2013, Emil Bantuş şi Ludmila Nicolaev au depus cerere de concretizare a pretenţiilor, solicitând anularea certificatelor de moştenitori legali eliberate Zinaidei Rotari si Ion Lisnic autentificate in dosarul succesoral nr. 2/1-200/1990, înregistrat la Centrul de evidenta a gajului, actelor notariale si a debitorilor al Ministerului Justiţiei Republicii Moldova sub nr. 368179 la 25 ianuarie 2011, recunoaşterea reclamantei Elena Bantus în calitate de moştenitor legal de gradul I , ulterior înlocuită cu succesorii în drept Emil Bantus şi Ludmila Nicolaev (certificatele de calitate de moştenitor n-r.7157 şi n-r.7158 eliberate la 20 noiembrie 2012 ), la 1/2 cotă- parte din averea succesorala a lui Dumitru Lisnic (tata), ceia ce constituie suma de 99219,5 lei, suma de 99219,5 lei a fost lăsata rezervă de instanţa de judecată prin hotărârea din 06 iulie 2011, suspendarea plăţilor sub forma de compensaţii persoanelor supuse represiunilor politice cu dreptul de a primi contravaloarea averii succesorale pe numele lui Dumitru Lisnic până la soluţionarea litigiului apărut.

La 31 martie 2014, Emil Bantuş şi Ludmila Nicolaev au depus cerere de concretizare a pretenţiilor, solicitând anularea certificatelor de moştenitori legali eliberate Zinaidei Mihail Rotari si Ion Mihail Lisnic, recunoaşterea reclamantei 4 Elena Bantus în calitate de moştenitor legal de gradul I la restituirea valorii bunurilor confiscate prin achitarea de compensaţii persoanelor supuse represiunilor politice, ulterior înlocuită cu succesorii în drept Emil Bantus şi Ludmila Nicolaev (certificatele de calitate de moştenitor n-r.7157 şi n-r.7158 eliberate la 20 noiembrie 2012 ), la 1/2 cotă- parte din averea succesorala a lui Dumitru Lisnic (tata), ceia ce constituie suma de 99219,5 lei, suma de 99219,5 lei a fost lăsata rezervă de instanţa de judecată prin hotărârea din 06 iulie 2011. Prin hotărârea Judecătoriei Donduşeni din 31 martie 2014, a fost admisă parţial cererea de chemare în judecată depusă de Elena Bantuş reprezentată de avocatul Ana Bratu, ulterior înlocuită cu succesorii în drepturi Emil Bantuş şi Ludmila Nicolaev împotriva lui Ion Dumitru Lisnic, Ion Mihail Lisnic, Zinaida Rotari, Maria Ojovan, şi Emil Lisnic, intervenient notarul public Ludmila Dolineanu cu privire la anularea certificatelor de moştenitor legal pe numele lui Ion Dumitru Lisnic, Ion Mihail Lisnic şi Zinaida Rotari, recunoaşterea Elenei Bantuş în calitate de moştenitor legal de gradul I,

recunoaşterea după Emil Bantuş şi Ludmila Nicolaev a dreptului la 1/2 din averea succesorală, constatarea faptului acceptării succesiunii, perfectarea certificatelor de moştenitori legali a câte ¼ cotă- parte din averea succesorală pe numele lui Emil Bantuş şi Ludemilei Nicolaev. Constatat faptul acceptării succesiunii de către Elena Bantuş după decesul tatălui său Dumitru Lisnic. Anulate parţial certificatele de moştenitori legali eliberate de notarul public Ludmila Dolineanu la data de 21 ianuarie 2011 pe numele lui Ion Dumitru Lisnic, Ion Mihail Lisnic şi Zinaida Rotari. Recunoscut după Emil Bantuş şi Ludmila Nicolaev dreptul la câte 1/8 din patrimoniul succesoral sub formă de compensaţii a valorilor bunurilor confiscate a lui Lisnic Dumitru şi Lisnic Ana, ceea ce constituie suma de câte 24804,77 lei.

Au fost respinse pretenţiile cu privire la recunoaşterea Elenei Bantuş în calitate de moştenitor de gradul 1 după decesul lui Lisnic Dumitru şi perfectarea certificatelor de moştenitor legal a câte ¼ cotă-parte din averea succesorală a lui Lisnic Dumitru şi Lisnic Ana, pe numele lui Emil Bantuş şi Ludmila Nicolaev. S-a încasat în mod solidar din contul lui Ion Mihail Lisnic, Ion Dumitru Lisnic şi Zinaida Rotari în beneficiul lui Emil Bantuş şi Ludmila Nicolaev cheltuielile pentru asistenţă juridică în mărime de 2000 lei.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 16 octombrie 2014, a fost respins apelul declarat de Emil Bantuş şi Ludmila Nicolaev, admis apelul declarat de Ion Dumitru Lisnic, casată integral hotărârea primei instanţe în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Elena Bantuş (prin intermediul avocatului Ana Bratu), ulterior înlocuită cu succesorii în drepturi Emil Bantuş şi Ludmila Nicolaev împotriva lui Ion Dumitru Lisnic, Ion Mihail Lisnic, Zinaidei Rotari, Mariei Ojovan şi Emil Lisnic, intervenient notarul public Ludmila Dolineanu cu privire la anularea certificatelor de moştenitor legal pe numele lui Ion Dumitru Lisnic, Ion Mihail Lisnic şi Zinaida Rotari, recunoaşterea Elenei Bantuş în calitate de moştenitor legal de gradul I, recunoaşterea după Emil Bantuş şi Ludmila Nicolaev a dreptului la 1/2 din averea succesorală, constatarea faptului acceptării succesiunii, perfectarea certificatelor de moştenitori legali a câte ¼ cotă parte din averea 5 succesorală pe numele lui Emil Bantuş şi Ludemilei Nicolaev cu emiterea unei noi hotărâri prin care acţiunea a fost respinsă ca fiind nefondată.

La 14 ianuarie 2015, Ion Dumitru Lisnic a depus cerere de emitere a unei hotărâri suplimentare, solicitând emiterea unei hotărâri/decizii suplimentare prin care să fie declarate nule certificatele de moştenitor legal nr. 193 şi 194, eliberate ilegal la 14 ianuarie 2011 de notarul public Ludmila Dolineanu, pe numele lui Ion Mihail Lisnic şi Zinaidei Rotari. În motivarea cererii menţionate a indicat că la pronunţarea deciziei din 16 octombrie 2014 Curtea de Apel Bălţi a omis să se expună asupra declarării nule a certificatelor de moştenitor legal eliberate pe numele lui Ion Mihail Lisnic şi Zinaidei Rotari de către notarul public Ludmila Dolineanu.

Astfel, consideră că la adoptarea deciziei de către instanţa de apel nu a fost rezolvată problema declarării nulităţii certificatelor de moştenitori legali nr. 193 şi 194 eliberate ilegal pe numele lui Ion Mihail Lisnic şi Zinaidei Rotari, deşi nulitatea acestor certificate a fost solicitată şi în cererea de apel, ilegalitatea fiind probată atât prin înscrisuri cât şi prin explicaţii suplimentare. Îşi întemeiază cererea prin prisma prevederilor art. 250 alin. (1) lit. a) CPC, susţinând că circumstanţa dată creează dificultăţi la executarea hotărârii judecătoreşti. Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 12 februarie 2015, a fost respinsă cererea formulată de Ion Dumitru Lisnic cu privire la emiterea unei hotărâri suplimentare.

La 17 martie 2015, Ion Dumitru Lisnic a declarat recurs împotriva încheierii instanţei de apel, solicitând de a considera recursul depus în termen, admiterea acestuia, casarea încheierii instanţei de apel cu soluţionarea problemei în fond. În motivarea recursului a invocat că, deşi în decizia din 16 octombrie 2014, în pct. 40-45, instanţa de apel s-a expus asupra ilegalităţii faptului eliberării certificatelor de moştenitor eliberate pe numele lui Ion Mihail Lisnic şi Zinaidei Rotari, în dispozitivul deciziei nu s-a expus asupra declarării nule a certificatelor de moştenitor menţionate, chiar dacă solicitarea declarării nulităţii a fost făcută şi probată. Invocă prevederile art. 241 (6) CPC, potrivit cărora dispozitivul hotărârii trebuie expus în formă imperativă şi să aibă un conţinut cât mai complet şi concret.

în dispozitivul hotărârii, de asemenea, trebuie soluţionate pretenţiile accesorii ale părţilor, chestiunea repartizării cheltuielilor de judecată. In cazul în care au fost conexate mai multe procese, în conformitate cu prevederile art. 187 CPC sau a fost examinată concomitent şi alte cereri, instanţa, în dispozitiv va indica soluţiile adoptate pe fiecare acţiune. Remarcă că nu se admite adoptarea unei hotărâri executarea căreia este pusă în dependenţă de survenirea sau nesurvenirea unor condiţii. Dispozitivul hotărârii trebuie să corespundă concluziilor din partea de motivare. În caz contrar, hotărârea poate fi anulată de către instanţa ierarhic superioară, în ordinea stabilită de Codul de procedură civilă.

Consideră că la emiterea deciziei din 16 octombrie 2014, nu a fost rezolvată problema declarării nulităţii certificatelor de moştenitori legali nr. 193 şi 194 6 eliberate ilegal la 14 ianuarie 2011, de notarul public Ludmila Dolineanu, pe numele Ion Mihail Lisnic şi Zinaida Rotari, cu toate că solicitarea de declarare nulă a fost făcuta şi în cererea de apel, ilegalitatea fiind probată atât prin înscrisuri cât şi prin explicaţii suplimentare, lucru confirmat şi de instanţa de apel în partea motivaţionala a deciziei.

Afirmă că pe parcursul examinării apelului Ion Dumitru Lisnic s-a alăturat pretenţiilor invocate de Emil Bantuş şi Ludmilal Nicolaev, lucru confirmat prin procesul verbal, astfel prin faptul că instanţa de apel a admis integral acţiunea înaintată de Ion Dumitru Lisnic, care avea ca obiect casarea hotărârii instanţei de fond hotărârea primei instanţe, cu declararea nulităţii certificatelor de moştenitor, urma ca aceste certificate sa fie anulate de instanţa prin dispozitiv, ca urmare a admiterii acţiunii, fapt ce nu a avut loc.

Susţine că această circumstanţă a creat dificultăţi la executarea hotărârii judecătoreşti şi din aceste considerente a cerut ca instanţa de judecată să emită hotărâre suplimentară, în conformitate cu art. 250 lit. a) CPC, instanţa care a pronunţat hotărârea poate, din oficiu sau la cererea participanţilor la proces, să emită o hotărâre suplimentară dacă nu s-a pronunţat asupra unei pretenţii în a cărei privinţă participanţii la proces au prezentat probe şi au dat explicaţii. Remarcă că instanţa de apel a omis să dea aprecierea cuvenită caracterului şi efectelor executorii ale unei hotărâri judiciare şi a aplicat pur formal prevederile legale ce guvernează procedura de emitere a hotărârii suplimentare, invocând ca solicitarea declarării nulităţii certificatului de moştenitor nici nu a fost solicitata, în timp ce, anume declararea nulităţi acestor contracte face obiectul acţiunii apelului ce a fost de fapt admis în totalitate de aceeaşi instanţă.

În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. Din materialul probator rezultă că copia încheierii nominalizate a fost expediată în adresa lui Ion Lisnic la 25 februarie 2015, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoţire (f. d. 28), fiind recepţionată de către recurent la 05 martie 2015, fapt confirmat prin avizul de recepţie (f. d. 31). Astfel, instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul, la 17 martie 2015, în termen. În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile invocate în recurs Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea încheierii Curţii de Apel Bălţi din 12 februarie 2015. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea.

După cum rezultă din materialele pricinii, prin hotărârea Judecătoriei Donduşeni din 31 martie 2014, a fost admisă parţial cererea de chemare în judecată 7 depusă de Elena Bantuş reprezentată de avocatul Ana Bratu, ulterior înlocuită cu succesorii în drepturi Emil Bantuş şi Ludmila Nicolaev împotriva lui Ion Dumitru Lisnic, Ion Mihail Lisnic, Zinaida Rotari, Maria Ojovan, şi Emil Lisnic, intervenient notarul public Ludmila Dolineanu cu privire la anularea certificatelor de moştenitor legal pe numele lui Ion Dumitru Lisnic, Ion Mihail Lisnic şi Zinaida Rotari, recunoaşterea Elenei Bantuş în calitate de moştenitor legal de gradul I, recunoaşterea după Emil Bantuş şi Ludmila Nicolaev a dreptului la 1/2 din averea succesorală, constatarea faptului acceptării succesiunii, perfectarea certificatelor de moştenitori legali a câte ¼ cotă-parte din averea succesorală pe numele lui Emil Bantuş şi Ludemilei Nicolaev.

Constatat faptul acceptării succesiunii de către Elena Bantuş după decesul tatălui său Dumitru Lisnic. Anulate parţial certificatele de moştenitori legali eliberate de notarul public Ludmila Dolineanu la data de 21 ianuarie 2011 pe numele lui Ion Dumitru Lisnic, Ion Mihail Lisnic şi Zinaida Rotari. Recunoscut după Emil Bantuş şi Ludmila Nicolaev dreptul la câte 1/8 din patrimoniul succesoral sub formă de compensaţii a valorilor bunurilor confiscate a lui Lisnic Dumitru şi Lisnic Ana, ceea ce constituie suma de câte 24804,77 lei. Au fost respinse pretenţiile cu privire la recunoaşterea Elenei Bantuş în calitate de moştenitor de gradul 1 după decesul lui Lisnic Dumitru şi perfectarea certificatelor de moştenitor legal a câte ¼ cotă-parte din averea succesorală a lui Lisnic Dumitru şi Lisnic Ana, pe numele lui Emil Bantuş şi Ludmila Nicolaev.

S-a încasat în mod solidar din contul lui Ion Mihail Lisnic, Ion Dumitru Lisnic şi Zinaida Rotari în beneficiul lui Emil Bantuş şi Ludmila Nicolaev cheltuielile pentru asistenţă juridică în mărime de 2000 lei.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 16 octombrie 2014, a fost respins apelul declarat de Emil Bantuş şi Ludmila Nicolaev, admis apelul declarat de Ion Dumitru Lisnic, casată integral hotărârea primei instanţe în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Elena Bantuş (prin intermediul avocatului Ana Bratu), ulterior înlocuită cu succesorii în drepturi Emil Bantuş şi Ludmila Nicolaev împotriva lui Ion Dumitru Lisnic, Ion Mihail Lisnic, Zinaidei Rotari, Mariei Ojovan şi Emil Lisnic, intervenient notarul public Ludmila Dolineanu cu privire la anularea certificatelor de moştenitor legal pe numele lui Ion Dumitru Lisnic, Ion Mihail Lisnic şi Zinaida Rotari, recunoaşterea Elenei Bantuş în calitate de moştenitor legal de gradul I, recunoaşterea după Emil Bantuş şi Ludmila Nicolaev a dreptului la 1/2 din averea succesorală, constatarea faptului acceptării succesiunii, perfectarea certificatelor de moştenitori legali a câte ¼ cotă parte din averea succesorală pe numele lui Emil Bantuş şi Ludemilei Nicolaev cu emiterea unei noi hotărâri prin care acţiunea a fost respinsă ca fiind nefondată.

La caz, se mai constată că la 14 ianuarie 2015, Ion Dumitru Lisnic a depus la Curtea de Apel Chişinău o cerere prin care a solicitat emiterea unei hotărâri/decizii suplimentare prin care să fie declarate nule certificatele de moştenitor legal nr. 193 şi 194, eliberate ilegal la 14 ianuarie 2011 de notarul public Ludmila Dolineanu, pe numele lui Ion Mihail Lisnic şi Zinaidei Rotari. 8 Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 12 februarie 2015, cererea formulată de Ion Dumitru Lisnic cu privire la emiterea unei hotărâri suplimentare la decizia Curţii de Apel Bălţi din 16 octombrie 2014 a fost respinsă.

În conformitate cu prevederile art. 250 alin. (1) CPC, instanţa care a pronunţat hotărârea poate, din oficiu sau la cererea participanţilor la proces, să emită o hotărâre suplimentară dacă: a) nu s-a pronunţat asupra unei pretenţii în a cărei privinţă participanţii la proces au prezentat probe şi au dat explicaţii; b) rezolvând problema dreptului în litigiu, nu a indicat suma adjudecată, bunurile ce urmează a fi remise sau acţiunile pe care pârâtul trebuie să le îndeplinească; c) nu a rezolvat problema repartizării între părţi a cheltuielilor de judecată ori a omis să se pronunţe asupra cererilor martorilor, experţilor, specialiştilor, interpreţilor sau reprezentanţilor cu privire la cheltuielile de judecată a căror compensare li se cuvine.

Din analiza dispoziţiilor legale sus citate, rezultă indubitabil că legislatorul a prevăzut expres situaţiile când instanţa de judecată, poate din oficiu sau la cererea participanţilor la proces, să emită o hotărâre suplimentară. Analizând circumstanţele pricinii supuse examinării prin prisma prevederilor normei enunţate, instanţa de recurs consideră că încheierea recurată în speţă este una legală şi întemeiată.

Astfel, instanţa de recurs relevă drept justă menţiunea Curţii de Apel Bălţi în sensul că invocarea lui Ion Dumitru Lisnic precum că instanţa de apel nu s-ar fi expus în privinţa solicitării lui cu privire la declararea nulităţii certificatelor de moştenitor nr. 193 şi 194, eliberate pe numele lui Ion Mihail Lisnic şi Zinaida Rotari, la 14 ianuarie 2011 de notarul public Ludmila Dolineanu nu are suport legal, deoarece din materialele dosarului nu rezultă că Ion Dumitru Lisnic ar fi înaintat o acţiune reconvenţională împotriva lui Ion Mihail Lisnic şi Zinaida Rotari cu privire la anularea certificatelor de moştenitor. Or, după cum rezultă din actele pricinii, cererea de chemare în judecată a fost înaintată de către Elena Bantuş, reprezentată de avocatul Ana Bratu împotriva lui Ion Dumitru Lisnic, Silvia Lisnic şi Zinaida Rotari cu privire la anularea certificatului de moştenitor legal.

Ulterior, în legătură cu decesul reclamantei Elena Bantuş ca succesori în drepturi în proces au fost admişi Emil Bantuş şi Ludmila Nicolaev, care au susţinut acţiunea înaintată împotriva lui Ion Dumitru Lisnic, Ion Mihail Lisnic, Zinaidei Rotari, Mariei Ojovan şi Emil Lisnic, intervenient notarul public Ludmila Dolineanu cu privire la anularea certificatelor de moştenitor legal pe numele lui Ion Dumitru Lisnic, Ion Mihail Lisnic şi Zinaida Rotari, recunoaşterea Elenei Bantuş în calitate de moştenitor legal de gradul I, recunoaşterea după Emil Bantuş şi Ludmila Nicolaev a dreptului la 1/2 din averea succesorală, constatarea faptului acceptării succesiunii, perfectarea certificatelor de moştenitori legali a câte ¼ cotă parte din averea succesorală pe numele lui Emil Bantuş şi Ludemilei Nicolaev.

Nici argumentul recurentului precum că dânsul s-a alăturat, în instanţa de apel, pretenţiilor înaintate de Emil Bantuş şi Ludmilal Nicolaev şi a solicitat 9 declararea nulităţii certificatelor de moştenitori legali nr. 193 şi 194 eliberate ilegal la 14 ianuarie 2011, de notarul public Ludmila Dolineanu, pe numele Ion Mihail Lisnic şi Zinaidei Rotari, ilegalitatea fiind probată atât prin înscrisuri cât şi prin explicaţii suplimentare, nu poate fi reţinut ca temei de admitere a recursului.

Or, instanţa de apel a respins integral cererea de chemare în judecată susţinută de Emil Bantuş şi Ludmila Nicolaev cu privire la anularea certificatelor de moştenitor legal pe numele lui Ion Dumitru Lisnic, Ion Mihail Lisnic şi Zinaida Rotari, recunoaşterea Elenei Bantuş în calitate de moştenitor legal de gradul I, recunoaşterea după Emil Bantuş şi Ludmila Nicolaev a dreptului la 1/2 din averea succesorală, constatarea faptului acceptării succesiunii, perfectarea certificatelor de moştenitori legali a câte ¼ cotă parte din averea succesorală pe numele lui Emil Bantuş şi Ludemilei Nicolaev, unde Ion Dumitru Lisnic avea calitatea de pârât. Pe când, în conformitate cu prevederile art. 372 alin. (3) CPC în apel nu se poate schimba calitatea procedurală a părţilor, temeiul sau obiectul acţiunii şi nici nu pot fi înaintate noi pretenţii.

În asemenea împrejurări se constată drept temeinică soluţia instanţei de apel cu privire la respingerea cererii de emitere a unei hotărâri suplimentare, deoarece temei de emitere a unei hotărâri suplimentare, în sensul art. 250 alin. (1) CPC, la caz nu se regăsesc. Faţă de cele ce preced şi având în vedere că criticile formulate în recurs sunt nejustificate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul urmează a fi respins cu menţinerea încheierii instanţei de apel. În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, decide: Se respinge recursul declarat de Ion Lisnic.

Se menţine încheierea Curţii de Apel Bălţi din 12 februarie 2015 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Elenei Bantuş, reprezentată de avocatul Ana Bratu împotriva lui Ion Lisnic, Silvia Lisnic, Zinaida Rotari cu privire la anularea certificatului de moştenitor legal. Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişcă-Doneva Valentina Clevadî 10