2rh-303/13 — Anularea parţială a certificatului de moştenitor

dosarul nr. 2rh-303/13 prima instanţă V. Criucicova instanţa de apel B. Bîrcă T. Pelin N. Traciuc instanţa de recurs A. Cobăneanu Sv. Moldovan, T. Răducanu ÎNCHEIERE 06 noiembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Vera Macinskaia Valentina Clevadî Ion Vîlcov Tatiana Răducanu examinând cererea de revizuire depusă de către Viorica Timuţă, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Lidiei Timuţă împotriva Vioricăi Timuţă, intervenient accesoriu Biroul Notarial „V.

Boldurescu” cu privire la anularea parţială a certificatului de moştenitor testamentar şi constatarea faptului acceptării succesiunii, împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 29 mai 2013, prin care a fost considerat inadmisibil recursul declarat de către Viorica Timuţă constată La 22 decembrie 2009 Lidia Timuţă a depus cerere de chemare în judecată împotriva Vioricăi Timuţă, intervenient accesoriu Biroul Notarial „V. Boldurescu” cu privire la anularea parţială a certificatului de moştenitor testamentar şi constatarea faptului acceptării succesiunii. În motivarea acţiunii, reclamanta Lidia Timuţă a indicat, că la 07 ianuarie 1999 a decedat mama, Elena Timuţa, iar la 17 iunie 1999 a decedat tatăl, Efim Timuţa.

Nu a ştiut despre faptul că tatăl său a lăsat un testament pe numele Vioricăi Timuţă. La 09 septembrie 2003 Vioricăi Timuţă i-a fost eliberat certificatul de moştenitor în privinţa averii compusă din casa de locuit situată în oraşul Călăraşi, str. I. Neculce 24. De asemenea, reclamanta a menţionat că tatăl, care a decedat peste 6 luni după decesul mamei sale, nu a acceptat succesiunea după decesul mamei în 1 privinţa a ½ cotă-parte din casa de locuit, acest fapt ne fiind luat în consideraţie la întocmirea testamentului. Reclamanta consideră că i-a fost lezat dreptul de a accepta succesiunea după decesul mamei. După decesul tatălui, împreună cu sora au ajuns la înţelegere comună prin care urmau împreună să locuiască în casa părintească, după care sora a plecat la Chişinău pentru a găsi un loc de muncă.

Reclamanta a mai menţionat că după plecarea surorii, a rămas să locuiască în casă, de care a avut grijă pînă în prezent, instalînd conducta de gaze naturale, apă, a făcut reparaţie în casă din contul creditelor bancare pe care le-a luat pentru îmbunătăţirea stării în care se afla casa părintească. După ce Viorica Timuţă s-a căsătorit, a revenit acasă unde locuiesc împreună. În ultimul timp au apărut neînţelegeri cu familia surorii privind administrarea casei părinteşti şi gestionarea cheltuielilor legate de întreţinerea imobilului. Reclamanta Lidia Timuţă solicită anularea parţială a certificatului de moştenitor testamentar eliberat la 09 septembrie 2003 pe numele Vioricăi Timuţă, recunoaşterea dreptului de proprietate asupra ½ cotă-parte din casa de locuit situată pe str. I. Neculce 24 oraşul Călăraşi şi acceptarea succesiunii după decesul mamei Elena Timuţă.

Ulterior, reclamanta Lidia Timuţă a depus cerere de modificare şi completare a cererii de chemare în judecată. În motivarea cererii de completare, Lidia Timuţă a menţionat că, părinţii Efim Timuţa Efim şi Elena Timuţa, au primit în folosinţă pe termen nedeterminat la 10 aprilie 1065 un teren pentru construcţia casei, situat în or. Călăraşi, str. Ion Neculce 24. Pe acest teren părinţii au construit casa de locuit şi construcţii accesorii, care au fost date în exploatare la 21 februarie 1984. Terenul cu suprafaţa de 0,0672 ha pe care a fost construită casa, nu a fost privatizat, iar casa şi construcţia accesorie este proprietate comună în devălmăşie a părinţilor cîte ½ cotă-parte ideală pentru fiecare.

Reclamanta a mai menţionat că, la 07 ianuarie 1999 mama sa, Timuţa Elena a decedat, fapt după care a rămas averea sa succesorală, compusă din ½ cotă-parte din casa de locuit şi construcţii accesorii, situate în or. Călăraşi, str .Neculce 24. Atît pînă la decesul mamei, cît şi după deces, a locuit în casa menţionată, folosindu-se de toată averea rămasă după decesul mamei. Prin cererile din 03 mai 1999 tatăl său, Timuţa Efim, cît şi sora Timuţa Viorica au refuzat acceptarea moştenirii după decesul mamei. De asemenea, la 03 mai 1999 tatăl său, Timuţa Efim a întocmit un testament pe numele surorii sale - Timuţă Viorica, pe toată averea care îi va aparţine în ziua decesului, inclusiv indicînd şi casa de locuit din or.

Călăraşi, str. I. Neculce 24, ce constituia proprietate comună în devălmăşie inclusiv şi a mamei. La 17 iunie 1999 a decedat şi tatăl său Timuţa Efim. Reclamanta a invocat de asemenea, că cunoştea despre faptul întocmirii unui testament pe numele surorii sale, însă credea că se referă doar la partea ce îi 2 aparţine tatălui, iar în anul 2009, cînd pîrîta i-a solicitat să părăsească casa a aflat că tatăl i-a testat întreaga casă pîrîtei Timuţa Viorica. Consideră reclamanta, că testamentul din 03 mai 1999 şi certificatul de moştenitor testamentar nr.3838 din 09 septembrie 2003 îi lezează drepturile la opţiune succesorală şi o lipseşte de dreptul de a moşteni în urma decesului mamei sale prin intrarea de fapt în posesia averii succesorale, fără a face declaraţie la notar de acceptare a succesiunii în termenul prevăzut.

Cauza a fost obiect de examinare în mai multe instanţe judecătoreşti. Prin hotărîrea Judecătoriei Călăraşi din 01 iunie 2012 acţiunea a fost admisă. A fost recunoscut dreptul de proprietate comună în devălmăşie a părinţilor decedaţi Timuţă Efim şi Timuţă Elena asupra terenului cu suprafaţa de 0,0672 ha, casei de locuit şi construcţiilor accesorii amplasate în or. Călăraşi, str. I. Neculce 24. A fost anulat parţial certificatul de moştenitor testamentar nr.3838 din 09 septembrie 2003 în privinţa terenului cu nr. cadastral 2501210.039, casei de locuit cu nr. cadastral 2501210.039.01 şi construcţiei accesorii cu nr. cadastral 2501210.039.02 amplasate în or. Călăraşi, str. Ion Neculce 24. A fost constat faptul acceptării succesiunii de către Timuţa Lidia după decesul mamei Timuţa Elena, decedată la 07 ianuarie 1999 în or.

Călăraşi, fiindu-i atribuită Lidiei Timuţa ½ cotă-parte din terenul cu nr. cadastral 2501210.039, casa de locuit cu nr. cadastral 2501210.039.01 şi construcţiei accesorii cu nr. cadastral 2501210.039.02 amplasate în or. Călăraşi, str. I. Neculce 24. De asemenea, s-a dispus radierea înscrisurilor din Registrul bunurilor imobile cu privire la dreptul de proprietate asupra terenului cu nr. cadastral 2501210.039, a casei de locuit cu nr. cadastral 2501210.039.01 şi construcţiei accesorii cu nr. cadastral 2501210.039.02, amplasate în or. Călăraşi, str. I. Neculce 24, înscrise după Timuţa Viorica cu înscrierea dreptului de proprietate comună a cîte ½ cote-părţi asupra acestor imobile după Timuţa Lidia şi Timuţă Viorica.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 decembrie 2012, a fost respins apelul declarat de către Viorica Timuţă şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Călăraşi din 01 iunie 2012. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 29 mai 2013, a fost considerat inadmisibil recursul declarat de către Viorica Timuţă. Viorica Timuţă a depus cerere de revizuire împotriva hotărîrilor judecătoreşti, cerînd admiterea cererii, casarea încheierii instanţei de recurs, a deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, cu restituirea pricinii spre rejudecare la prima instanţă. Revizuienta Viorica Timuţă, în motivarea cererii de revizuire a indicat că, incorect a fost examinat fondul cauzei. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente.

Revizuirea este o cale de retractare a hotărîrii şi nu de reformare. În cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea şi temeinicia hotărîrilor adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului şi aceste temeiuri trebuie să fie obiective, reale şi legale ce s-ar încadra în art. 449 CPC. De 3 asemenea aceste temeiuri urmează a fi aplicate aşa cum le-a determinat norma juridică respectivă. S-a constatat că, instanţa de recurs, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, la 29 mai 2013, a examinat recursul declarat de către Viorica Timuţă, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Lidiei Timuţă împotriva Vioricăi Timuţă, intervenient accesoriu Biroul Notarial „V.

Boldurescu” cu privire la anularea parţială a certificatului de moştenitor testamentar şi constatarea faptului acceptării succesiunii, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 decembrie 2012, şi în conformitate cu art. 431 al. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, a declarat inadmisibil recursul Vioricăi Timuţă. După cum rezultă din cererea de revizuire, Viorica Timuţă solicită casarea hotărîrii Judecătoriei Călăraşi din 01 iunie 2012 şi deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 decembrie 2012. În conformitate cu art. 446 CPC, pot fi supuse revizuirii hotărîrile, încheierile şi deciziile irevocabile ale tuturor instanţelor judecătoreşti, în condiţiile prezentului capitol. Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie menţionează, că atît hotărîrea primei instanţe, cît şi decizia instanţei de apel nu pot fi supuse revizuirii, deoarece nu constituie hotărîri judecătoreşti irevocabile.

În ceea ce priveşte cerinţa Vioricăi Timuţă privind revizuirea încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 29 mai 2013, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine că cerinţele cererii de revizuire se reduc la dezacordul cu soluţia dată de instanţa de recurs. Deci, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că argumentul invocat de către revizuientă cu privire la faptul că, incorect a fost examinat fondul cauzei, nu se încadrează în prevederile art. 449 CPC şi nu constituie temei de revizuire a hotărîrilor judecătoreşti. Mai mult ca atît, revizuienta, în cererea de revizuire nu a invocat nici unul din temeiurile prevăzute în art. 449 CPC, în baza căruia se poate solicita revizuirea hotărîrii.

Or, în conformitate cu art. 451 al. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art.447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 şi anexîndu-se probele ce le confirmă. Din dispoziţiile legale urmează că, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC. Însă, după cum rezultă din cererea de revizuire, Viorica Timuţă nu a indicat care punct al art. 449 CPC î-l invocă drept temei al revizuirii. Pornind de la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere printre altele, că atunci cînd instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie (cazul Brumărescu contra României).

4 Principiul caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătoreşti cere că nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile şi obligatorii doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Competenţa instanţelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceiaşi chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare (cazul Roşca contra Moldovei).

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că temeiul invocat în cererea de revizuire este în contradicţie cu prevederile art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 al. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie dispune Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Viorica Timuţă, împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 29 mai 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Lidiei Timuţă împotriva Vioricăi Timuţă, intervenient accesoriu Biroul Notarial „V.

Boldurescu” cu privire la anularea parţială a certificatului de moştenitor testamentar şi constatarea faptului acceptării succesiunii. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Vera Macinskaia Valentina Clevadî Ion Vîlcov Tatiana Răducanu 5