Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Casat
Dosarul nr.
3ra-528/15
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
29 aprilie 2015
Părțile
Stanciu Vladimir vs Adunarea Populară a Găgăuziei
Pe scurt
Limitele judecării apelului

3ra-528/15 — Privind restabilirea la locul de muncă şi încasarea salariului pentru timpul absenţei forţate

Dosarul nr. 3ra-528/15 Instanţa de fond: Judecătoria Comrat – S. Popovici Instanţa de apel: CA Comrat - A. Curdov, E. Dimina, A. Şpac DECIZIE 29 aprilie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova, Judecători: Tamara Chişca-Doneva, Elena Covalenco, Dumitru Mardari, Maria Ghervas, examinînd recursul, declarat de Adunarea Populară a Găgăuziei în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Vladimir Stanciu împotriva Adunării Populare a Găgăuziei privind restabilirea la locul de muncă şi încasarea salariului pentru timpul absenţei forţate, împotriva deciziei Curţii de Apel Comrat din 26 noiembrie 2014, prin care s-a respins cererea de apel declarată de Adunarea Populară a Găgăuziei, s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Comrat din 18 iulie 2014, CONSTATĂ : La 15 mai 2013 Vladimir Stanciu a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Adunării Populare a Găgăuziei privind repunerea acţiunii în termen, restabilirea la locul de muncă şi încasarea salariului pentru timpul absenţei forţate.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că la 11 septembrie 2000 a fost angajat la serviciu de către Adunarea Populară a Găgăuziei prin dispoziţia nr. 69-k . 1 Ulterior la 01 februarie 2013 a fost eliberat din funcţia publică specialist de lucru cu comisiile permanente ale Adunării Populare a Găgăuziei în baza art. 63 alin. (1) pct. c) din Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 în legătură cu modificarea statelor de personal, aprobate prin Hotărîrea Adunării Populare a Găgăuziei nr. 24-IV/V din 21 decembrie 2012 privind aprobarea limitei efective, structurii şi statelor de personal a deputaţilor Adunării Populare a Găgăuziei, angajaţi permanent şi lucrătorilor aparatului Adunării Populare a Găgăuziei, lichidarea Direcţiei privind lucrul cu comisiile permanente ale Adunării Populare a Găgăuziei.

Iar funcţiile Direcţiei lichidate au fost transmise Direcţiei juridice. Vladimir Stanciu a menţionat că la 29 ianuarie 2013 s-a adresat către conducerea Adunării Populare a Găgăuziei de a fi transferat într-o altă funcţie în Direcţia juridică, iar la 03 ianuarie 2013, a fost refuzat, motivînd prin faptul că a fost aprobate noi state de personal ale Adunării Populare a Găgăuziei. Consideră că, refuzîndu-i transferul în altă funcţie, Adunarea Populară a Găgăuziei a ignorat cerinţele art. 48 alin. (1), (2), (3) şi (6) din Legea privind funcţia publică şi statutul funcţionarului public.

Cu atît mai mult că la 05 decembrie 2012 şi la 03 ianuarie 2013 lucrătorii direcţiei lichidate au fost avertizaţi despre eliberarea din funcţie în legătură cu adoptarea noilor state de personal ale Adunării Populare a Găgăuziei prin hotărîrea nr. 24-IV/V din 21 decembrie 2012, însă hotărîrea dată nu are putere legală, deoarece la acel moment aceasta încă nu era aprobată de către Cancelaria de Stat a RM. Aprobarea a avut loc peste 20 zile, adică la 23 ianuarie 2013 sub nr. 2903-23, ceea ce înseamnă că reclamantul a fost eliberat de la lucru fără avertizarea legală din partea angajatorului, fapt prin ce s-a încălcat prevederile art. 63 alin. (2) din Legea nr. 158 din 04 iulie 2008, care obligă angajatorul să avertizeze lucrătorul despre concediere cu 30 zile calendaristice.

Iar la data avertizării privind eliberarea reclamantului de la serviciu, statele de personal ale Adunării Populare a Găgăuziei nu erau modificate. Vladimir Stanciu a indicat că dispoziţia nr. 30-k din 03 ianuarie 2013 privind avertizarea despre eliberarea din funcţia publică în legătură cu modificarea statelor de personal este ilegală, deoarece ea contravine prevederilor Hotărîrii Guvernului RM nr. 201 din 11 martie 2009 privind punerea în vigoare a prevederilor legii cu privire la funcţionarul public şi statutul funcţionarului public. Reclamantul a solicitat recunoaşterea nulă a pct. 2 din dispoziţia nr. 47-K a Adunării Populare a Găgăuziei privind eliberarea din funcţia de funcţionar public; restabilirea lui în funcţia de funcţionar public al Adunării Populare a Găgăuziei; încasarea de la pîrît în beneficiul său a salariului mediu pentru toată perioada de absenţă forţată pînă în ziua restabilirii la locul de muncă şi compensarea cheltuielilor de judecată.

Vladimir Stanciu prin cererea din 15 mai 2013 a solicitat repunerea acţiunii în termen (f.d. 12). 2 Adunarea Populară a Găgăuziei a solicitat respingerea acţiunii ca fiind prescrisă şi neîntemeiată. Prin hotărîrea Judecătoriei Comrat din 18 iulie 2014 s-a repus acţiunea în termen, s-a admis parţial cererea de chemare în judecată înaintată de Vladimir Stanciu. S-a anulat ca ilegal pct. 2 din dispoziţia preşedintelui Adunării Populare a Găgăuziei nr. 47 din 04 februarie 2013 cu privire la eliberarea din funcţia publică de specialist privind lucrul cu comisiile permanente Vladimir Stanciu. S-a restabilit Vladimir Stanciu la locul de muncă în funcţie de specialist de lucru cu comisiile permanente ale Adunării Populare a Găgăuziei.

S-a încasat de la Adunarea Populară a Găgăuziei în beneficiul lui Vladimir Stanciu compensaţia pentru salariul neachitat în perioada absenţei forţate de la serviciu în mărime de 54.114 lei, cheltuielile de judecată în mărime de 1.500 lei. În rest acţiunea s-a respins. În motivarea hotărîrii instanţa de fond a reţinut că la 21 decembrie 2012 în baza hotărîrii nr. 24-IV/V a Adunării Populare a Găgăuziei a fost aprobat limita de cadre a structurii şi schemei de încadrare a deputaţiilor Adunării Populare a Găgăuziei şi lucrătorilor aparatului, care lucrează pe bază permanentă pentru anul 2013. La 03 ianuarie 2013 întru executarea hotărîrii menţionate, Adunarea Populară a Găgăuziei în conformitate cu art. 63 alin. (2) al Legii nr. 158 din 04 iulie 2008 a emis dispoziţia nr. 30-k cu privire la avertizarea privind eliberarea din funcţia publică în legătură cu modificarea schemei de încadrare.

Însă la momentul emiterii dispoziţiei nr. 30-k din 03 ianuarie 2013, hotărîrea Adunării Populare a Găgăuziei nr. 24-IV/V din 21 decembrie 2012 nu avea efect juridic, nefiind coordonată în Cancelaria de Stat a RM, doarece conform pct. 24 cap. III Anexa nr. 5 a Hotărîrii Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009 cu privire la punerea în aplicare a prevederilor Legii privind funcţia publică şi statutul funcţionarului public nr. 154 din 04 iulie 2008, schema de încadrare este valabilă după coordonarea acesteia cu Cancelaria de Stat. Astfel că Vladimir Stanciu a fost eliberat din funcţia publică fără avertizare legală, prin ce a fost încălcat art. 63 alin. (2) al Legii nr. 158 din 04 iulie 2008 (f.d.

127, 133 – 136, 174 - 176). La 24 iulie 2014 Adunarea Populară a Găgăuziei a înaintat cerere de apel, solicitînd casarea hotărîrii Judecătoriei Comrat din 18 iulie 2014, cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii (f.d. 130, 140 - 144). Prin decizia Curţii de Apel Comrat din 26 noiembrie 2014 s-a respins apelul declarat de Adunarea Populară a Găgăuziei, s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Comrat din 18 iulie 2014 (f.d. 164 – 171, 177 - 183). La 19 ianuarie 2015 Adunarea Populară a Găgăuziei a înaintat cerere de recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Comrat din 26 noiembrie 2014 şi hotărîrii Judecătoriei Comrat din 18 iulie 2014, solicitînd casarea acestora cu emiterea unei noi hotărîri (f.d.

184 - 186). În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat încălcarea normelor de drept material şi de drept procedural şi faptul că nu au fost constatate şi elucidate pe deplin 3 circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, inclusiv că s-a examinat o acţiune prescrisă. La 14 aprilie 2015 Vladimir Stanciu a depus referinţă, prin care a solicitat declararea recursului ca inadmisibil. Conform prevederilor art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă că decizia Curţii de Apel Comrat a fost pronunţată la 26 noiembrie 2014 şi a fost expediată părţilor prin intermediul oficiului poştal la 09 decembrie 2014, cererea de recurs a fost depusă la 15 ianuarie 2015, prin intermediul oficiului poştal (f.d.

186), fiind depusă în termen. Examinînd materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în cererea de recurs a Adunării Populare a Găgăuziei şi în referinţa intimatului Vladimir Stanciu, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie conchide că recursul declarat urmează a fi admis. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC RM, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept, să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Conform cu art. 239 Codul de procedură civilă, hotărîrea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată.

Instanţa îşi întemeiază hotărîrea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţa de judecată. În conformitate cu art. 376 alin. (1) Codul de procedură civilă, dispoziţiile de procedură privind judecarea pricinilor civile în primă instanţă se aplică şi în instanţa de apel în măsura în care nu sînt contrare dispoziţiilor prezentului capitol. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit constată că prevederile acestor norme de drept de Curtea de Apel Comrat nu au fost respectate. În conformitate cu art. 373 alin. (5) Codul de procedură civilă, instanţa de apel este obligată să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Astfel, Adunarea Populară a Găgăuziei în cererea de apel a solicitat casarea hotărîrii primei instanţei, motivînd prin faptul că de către Vladimir Stanciu s-a omis termenul de adresare cu acţiune în instanţa de judecată. Conform art. 17 alin. (1) lit. c) şi alin. (4) al legii sus menţionate cererea prin care se solicită anularea unui act administrativ sau recunoaşterea dreptului pretins poate fi înaintată în termen de 30 de zile, în cazul în care legea nu dispune altfel. Acest termen curge de la data comunicării actului administrativ. Termenul de 30 de zile specificat la alin. (1) este termen de prescripţie.

Actele de numire, transferare, detaşare sau eliberare din funcţie, inclusiv de aplicare a sancţiunilor disciplinare în privinţa funcţionarului public, a funcţionarului public cu statut special, se contestă direct în instanţă de contencios administrativ în termen de 30 de zile de la data cînd persoana a luat cunoştinţă de acest act sub semnătură sau i-a fost înmînat actul. 4 Materialele dosarului denotă faptul că Vladimir Stanciu a luat cunoştinţă cu ordinul Adunării Populare a Găgăuziei nr. 42-k din 31 ianuarie 2013 la aceiaşi data 31 ianuarie 2013, fapt ce se confirmă prin semnătura acestuia de pe ordin (f. d. 7), însă cu toate acestea, cererea de chemare în judecată a fost depusă doar la 15 mai 2013, ulterior solicitînd repunerea în termen prin cererea din 15 mai 2013 (f.d.

12). Contrar prevederilor legale citate, Curtea de Apel Comrat în decizia emisă nu s-a pronunţat asupra acestui argument esenţial invocat în apel şi nu a motivat respingerea sau admiterea cerinţei de repunere în termen a cererii de chemare în judecată. Or, aceste argumente invocate de Adunarea Populară a Găgăuziei sînt importante pentru rezultatul procesului şi necesită un răspuns special în hotărîre. Abţinerea instanţei de apel de la furnizarea unui răspuns explicit constituie o încălcare a art. 6 §1 CEDO, deoarece Adunării Populare a Găgăuziei nu i-a fost acordată posibilitatea de a şti dacă aceste argumente au fost neglijate sau respinse şi în ultimul caz, motivele acestei respingeri. Conform art. 116 alin. (1), (2), (3) şi (4) CPC persoanele care din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanţă.

Cererea de repunere în termen se depune la instanţa judecătorească care efectuează actul de procedură şi se examinează în şedinţă de judecată. În opinia instanţei de recurs, contrar normelor de drept procedural, instanţa de apel a examinat pricina fără a se expune asupra tuturor cerinţelor invocate în cererea de apel, fără să-şi motiveze soluţiile şi concluziile în privinţa admiterii cererii de repunere în termen a acţiunii sau respingerii acestuia, fără să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care necesită un răspuns special în hotărîre, examinînd insuficient probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului de procedură. Prin urmare, instanţele judecătoreşti sînt obligate să-şi motiveze soluţiile şi concluziile, să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru rezultatul procesului şi necesită un răspuns special în hotărîre.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit consideră imposibilă corectarea erorii admise de către instanţa de apel în condiţiile procedurii prevăzute de către legislaţia procesuală, motiv pentru care cauza urmează a fi restituită spre rejudecare, în instanţa de apel. La rejudecarea pricinii, instanţa de apel urmează să ţină cont de cele indicate, să verifice şi alte circumstanţe ce prezintă importanţă pentru soluţionarea corectă a litigiului, să aprecieze sub toate aspectele, complet şi obiectiv, conform exigenţelor art. 130 CPC, probele administrate pe dosar, şi în dependenţă de situaţia stabilită, în raport cu normele de drept material care reglementează relaţiile civile, să adopte o hotărîre legală şi întemeiată.

Luînd în consideraţie că la Curtea de Apel Comrat activează 4 judecători dintre care trei deja au participat la examinarea speţei date, instanţa de recurs constată necesitatea remiterii cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Cahul. 5 Reieşind din cele expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie DECIDE: Se admite recursul declarat de către Adunarea Populară a Găgăuziei. Se casează decizia Curţii de Apel Comrat din 26 noiembrie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Vladimir Stanciu împotriva Adunării Populare a Găgăuziei privind restabilirea la locul de muncă şi încasarea salariului în timpul absenţei forţate, cu remiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Cahul.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Elena Covalenco Dumitru Mardari Maria Ghervas 6

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.