Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Inadmisibil
Dosarul nr.
2rac-515/15
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
22 aprilie 2015
Părțile
SRL Novo Treid vs SRL Viovig Trans
Pe scurt
Temeiurile declarării recursului

2rac-515/15 — Încasarea sumei

prima instanță: I. Chiroşca dosarul nr. 2rac-515/15 instanța de apel: L. Bulgac, M. Guzun, N. Craiu ÎNCHEIERE 22 aprilie 2015 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Viovig Trans”, reprezentată de avocatul Liliana Leanca, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii cu Răspunderea Limitată „Novo Trade” împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Viovig Trans” cu privire la încasarea sumei, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 25 noiembrie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Viovig Trans” şi menținută hotărârea Judecătoriei Strășeni din 03 iulie 2014, prin care acțiune a fost admisă, c o n s t a t ă: La 17 martie 2014, ООО „Ново Трейд” a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Viovig Trans” cu privire la încasarea sumei.

În motivarea acţiunii a indicat că conform carnetului TIR nr. XQ72490313 și scrisorii de trăsură CMR nr. Q0062& din 09 noiembrie 2013, SRL „Viovig Trans” urma să transporte în Federația Rusă, la depozitul societății prune în stare proaspătă în valoare de 2 872,50 dolari SUA, însă, din motive necunoscute, pârâtul nu și-a onorat obligațiunile. Menționează că societatea a achitat taxele de import în sumă de 94616,79 ruble rusești în baza declarației pe marfă nr. 0106070/101113/0009602. Susține că la data de 19 decembrie 2013 s-a adresat cu o somație către SRL „Viovig Trans”, prin care a solicitat achitarea valorii mărfii nelivrate și a taxelor vamale până la data 31 decembrie 2013, însă, aceasta a rămas fără răspuns.

Solicită încasarea din contul SRL „Viovig Trans” în beneficiul ООО „Ново Трейд” despăgubirea pentru marfa pierdută în sumă de 2 872,50 dolari SUA și taxele vamale în sumă de 94616,79 ruble rusești sau echivalentul în lei moldovenești, conform cursului stabilit de Banca Națională a Moldovei la momentul executării hotărârii. Prin hotărârea Judecătoriei Strășeni din 03 iulie 2014, acțiunea a fost admisă, şi încasat din contul SRL „Viovig Trans” în beneficiul ООО „Ново Трейд” datoria în sumă de 2 872, 50 dolari SUA și 94 616, 79 ruble rusești sau echivalentul în lei la data executării hotărârii. S-a încasat din contul SRL „Viovig Trans” în beneficiul ООО „Ново Трейд” suma de 2 099,65 lei cu titlu de taxa de stat și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 5 000 lei, în total suma de 7 099,65 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 25 noiembrie 2014, a fost respins apelul declarat de către SRL „Viovig Trans” și menținută hotărârea primei instanțe. În motivarea deciziei, instanța de apel a invocat prevederile art. 514, art. 572 (2), art. 980, art. 994 alin.(1), art. 1002 alin.(1), (2) și art. 1007 alin.(1), art. 1011 alin.(1) din Cod civil, care reglementează condițiile generale de executarea a obligațiilor contractului de transport, drepturile destinatarului la recepționarea încărcăturii, încălcarea termenului de livrare a încărcăturii și prezumția pierderii acesteia, care indică că cel îndreptățit să dispună, fără a mai aduce alte dovezi, poate considera pierdută încărcătura care nu a fost livrată în decursul a 30 de zile de la expirarea termenului de livrare sau, în cazul în care nu s-a convenit asupra unui astfel de termen, în decursul a 60 de zile de la preluarea încărcăturii de către cărăuș.

Cu referire la normele citate și în coraport cu materialele pricinii, instanța de apel a reținut că conform carnetului TIR nr. XQ72490313 şi scrisorii de trăsură CMR nr. 000628 din 09 noiembrie 2013, SRL „Viovig Trans” urma să transporte în Federația Rusă, la depozitul ООО „Ново Трейд” prune în stare proaspătă, în valoare de 2 872,50 dolari SUA, fapt confirmat prin invoce-ul nr. 1 din 07 noiembrie 2013, însă, potrivit scrisorii CRM, marfa nu a fost recepționată de către destinatar, ceea ce şi justifică temeinicia pretenţiilor înaintate de către ООО „Ново Трейд”. La 30 ianuarie 2015, SRL „Viovig Trans”, reprezentat de avocatul Liliana Leanca, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acţiunii.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o ilegală și emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material.

Susține că intimatul neîntemeiat a solicitat încasarea din contul societății a datoriei în sumă de 2 872,50 dolari SUA și 94 616,79 ruble rusești, invocând precum că întreprinderea nu a transportat prune în stare proaspătă conform carnetului TIR nr. XO72490313 și scrisorii de trăsură CMR nr. 000628 din 09 noiembrie 2013, deoarece, de fapt societatea a transportat şi a transmis la data de 10 noiembrie 2013 ООО „Ново Трейд” marfa menționată, fapt confirmat prin aplicarea sigiliului intimatului în rubrica nr. 24 în rubrica nr. 24 „recepționarea mărfii” al CMR nr. 000628. Consideră că instanțele inferioare la emiterea deciziei au ignorat prevederile pct. 21 alin.(3) lit. a), e) al Instrucțiunii privind restituirea sumelor, aprobată prin ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr.188 din 17 noiembrie 2005, care indică că drept document ce confirmă livrarea mărfurilor la export și prestarea serviciilor de transport internaționale este stabilită scrisoarea de transport internațional - CMR, cu însemnările respective.

Invocă că instanța de apel contrar prevederilor Convenției referitoare la contractul de transport internațional de mărfuri pe șosele din 19 mai 1956, la care Republica Moldova a aderat prin Hotărârea Parlamentului nr. 1318-XII din 02 martie 1993, a concluzionat bazându-se pe scrisoarea CMR, prin care la rubrica 24 a fost aplicată ștampila, deoarece, în acest sens rubrica 24 urma a fi completată cu data, ora și minutele recepționării mărfii, iar simpla aplicarea a ștampilei nu certifică cele relatate de către intimat. La fel, indică că instanța de apel la emiterea deciziei eronat a menținut hotărârea Judecătoriei Strășeni din 12 mai 2014, deoarece, întreprinderea de fapt a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Strășeni din 03 iulie 2014, anume prin care a fost admisă cererea acțiunea ООО „Ново Трейд”, privind încasarea datoriei.

La 31 martie 2015, ООО „Ново Трейд” a depus referință la recursul declarat, în care a invocat caracterul neîntemeiat al acestuia și a solicitat respingerea lui ca fiind neîntemeiat. Indică intimatul că Curtea de Apel Chișinău în decizia din 25 noiembrie 2014, a dat o apreciere corectă circumstanțelor de fapt ale cauzei în raport cu normele de drept aplicate, pe cînd argumentele recurentului sunt declarative. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SRL „Viovig Trans”, reprezentat de avocatul Liliana Leanca, este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către SRL „Viovig Trans”, reprezentat de avocatul Liliana Leanca, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel.

De altfel, nu constituie temei de admitere a recursului nici susținerea recurentului precum că la emiterea deciziei, instanţa de apel eronat a menținut hotărârea Judecătoriei Strășeni din 12 mai 2014, în cazul în care apelul a fost declarat împotriva hotărârii Judecătoriei Strășeni din 03 iulie 2014, or, cele menţionate de recurent constitui greşeli privitor la data, care pot fi corectate în temeiul art. 249 CPC, atât din oficiu, cât şi la cererea participanţilor la proces. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează şi faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiţie ţine să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către SRL „Viovig Trans”, reprezentat de avocatul Liliana Leanca, asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către SRL „Viovig Trans”, reprezentat de avocatul Liliana Leanca, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, dispune: Recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Viovig Trans”, reprezentat de avocatul Liliana Leanca, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.