2ra-880/15 — Repararea prejudiciului material

dosarul nr.2ra-880/15 prima instanţă: N. Arabadji instanţa de apel: V. Pruteanu, A. Minciuna, I. Cimpoi DECIZIE 22 aprilie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolae Clima, Judecătorii Valeriu Doagă, Ala Cobăneanu, Sveatoslav Moldovan, Nedejda Toma, examinând recursul declarat de Cebotari Ilie, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea cu răspundere limitată „Chişinău-Gaz” împotriva lui Cebotari Ilie cu privire la repararea prejudiciului material, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 03 decembrie 2014, prin care a fost admis apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Chişinău - Gaz”, s-a casat hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 19 iunie 2014 şi s-a emis o nouă hotărâre, c o n s t a t ă: La data de 11 iulie 2013, SRL „Chişinău-Gaz” a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ilie Cebotari cu privire la repararea prejudiciului material. În motivarea acţiunii a indicat reclamantul că la 13 februarie 2013, pîrîtul a deteriorat sticla de la intrarea în centrul relaţii cu consumatorii din sediul SRL „Chişinău-Gaz” din str. Albişoara,38, mun. Chişinău.

În acest context, menţionează reclamantul că, SRL „Chişinău-Gaz” a înlocuit sticla, însă pentru procurarea şi montarea acesteia a achitat suma de 2878 lei (float 6mm – în sumă de 2320 lei, factura fiscală din 20 martie 2013, lipici oracal roşu 10m – 270 lei şi placa 100*200 cu imprimant 288 lei, factura nr. 31378 din 03 aprilie 2013). Mai indică reclamantul că, conform art. 1398 alin. (1) din Codul civil, cel care acţionează faţă de altul în mod ilicit, cu vinovăţie este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, şi prejudiciul moral cauzat prin acţiune sau omisiune. Reclamantul susţine că, deşi s-a adresat pîrîtului pînă la momentul înaintării acţiunii cu mai multe cereri prealabile privind restituirea pe cale amiabilă a contravalorii prejudiciului material cauzat, ultimul refuză restituirea acesteia.

Solicită reclamantul încasarea de la Cebotari Ilie în beneficiul SRL „Chişinău- Gaz” a sumei de 2878 lei, cu titlu de prejudiciu material cauzat şi a cheltuielilor de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 19 iunie 2014 acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. La 23 iunie 2014 şi 15 septembrie 2014, în termenul prevăzut de lege, SRL „Chişinău-Gaz” a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanţe, solicitînd admiterea cererii de apel, casarea hotărîrii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărîri cu privire la admiterea acţiunii.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 03 decembrie 2014 apelul declarat de către Societatea cu răspundere limitată „Chişinău-Gaz” a fost admis, casată integral hotărîrea Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 19 iunie 2014 şi emisă o nouă hotărîre de admitere parţială a acţiunii prin care s-a dispus a încasa de la Ilie Cebotari în beneficiul Societăţii cu răspundere limitată „Chişinău-Gaz” suma de 2320 (două mii trei sute douăzeci) lei, în vederea reparării prejudiciului material, în rest acţiunea s-a respins ca fiind neîntemeiată. La data de 04 februarie 2015, Cebotari Ilie a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 03 decembrie 2014, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 03 decembrie 2014 şi menţinerea hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 19 iunie 2014. În motivarea recursului, recurentul a invocat că decizia instanţei de apel este ilegală şi neîntemeiată, instanţa ierarhic inferioară încălcînd şi aplicînd eronat normele de drept material. Consideră recurentul că au fost încălcate normele de drept material şi procedural şi anume, au fost ignorate prevederile art. 607 alin. (1) Cod Civil, care obligă partea vătămată să ceară repararea prejudiciului în natură. Potrivit normei citate cel obligat la repararea prejudiciului trebuie să restabilească situaţia care ar fi existat în cazul în care împrejurarea cauzatoare de prejudiciu nu survenea. De asemenea, indică şi prevederile art. 608 CC care prevede, că “dacă restabilirea situaţiei în conformitate cu prevederile art.607 alin.(l) nu este posibilă sau este posibilă doar cu cheltuieli disproporţionate, creditorul este despăgubit în bani”.

Totodată, recurentul invocă lipsa culpei sale în producerea prejudiciului, că însuşi reclamantul poartă vina pentru cele întîmplate din cauza lipsei iluminaţiei suficiente la uşa cu pricina, că urma să se ia în consideraţie prevederile art. 1403 Cod civil despre răspunderea comitentului pentru fapta prepusului etc. Susţine recurentul că, instanţa de apel a interpretat eronat prevederile art. 1398 Cod civil deoarece nu a luat în consideraţie absenţa „prejudiciului” ca element al răspunderii delictuale, la momentul comiterii faptei din 13 februarie 2013. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de Cebotari Ilie întemeiat şi care urmează a fi admis, casată decizia instanţei de apel şi menţinută hotărârea primei instanţe, din următoarele considerente.

În conformitate cu art.445 alin.(1) lit. f) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanţei de apel şi să menţină hotărârea primei instanţe. Potrivit prevederilor art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Examinând înscrisurile anexate la dosar, Colegiul reţine că decizia instanţei de apel a fost pronunţată la data de 03 decembrie 2014, iar recursul împotriva deciziei instanţei de apel a fost depus la 04 februarie 2015 şi respectiv, se consideră depus în termen. Din considerentul menţionat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie recurge la examinarea propriu-zisă a cererii de recurs.

Actele cauzei denotă că, la data de 11 iulie 2013, SRL „Chişinău-Gaz” a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ilie Cebotari cu privire la repararea prejudiciului material. Instanţele de judecată au emis hotărîrile sus indicate. Analizînd materialele dosarului în coraport cu normele juridice ce guvernează raportul juridic litigios Colegiul ajunge la concluzia că instanţa de fond corect a dispus respingerea acţiunii, pe cînd instanţa de apel neîntemeiat a dispus admiterea parţială a acţiunii. Din materialele dosarului s-a stabilit că Cebotari Ilie, la 13 februarie 2013 pe la orele 06.40 cu permisiunea a doi paznici angajaţi ai SRL “Chişinău Gaz”, a intrat în sediul centrului relaţii cu consumatorii, din str. Albişoara, 38, mun.

Chişinău şi a depus colete poştale eliberate de Oficiul Poştal. La ora respectivă era întuneric şi angajaţii SRL “Chişinău Gaz”, masa căror era în holul încăperii, nu au aprins lumina la ieşirea lui Cebotari Ilie din încăpere şi nu i-au deschis uşa. Era iarnă, temperatura era joasă. Podeaua la intrare fiind lunecoasă, Cebotari Ilie a lunecat şi în cădere s-a lovit cu capul de sticla de la uşă. în rezultat, uşa din sticlă s-a stricat, iar lui Cebotari Ilie i-au fost provocate leziuni corporale. Conform prevederilor art.8 CC RM drepturile şi obligaţiile civile apar în temeiul legii, precum şi în baza actelor persoanelor fizice şi juridice care, deşi nu sînt prevăzute de lege, dau naştere la drepturi şi obligaţii civile, pornind de la principiile generale şi de la sensul legislaţiei civile.

Drepturile şi obligaţiile civile apar: f) în urma cauzării de prejudicii unei alte persoane; Conform art.14 CC RM persoana lezată într-un drept al ei poate cere repararea integrală a prejudiciului cauzat astfel. Se consideră prejudiciu cheltuielile pe care persoana lezată într-un drept al ei le-a suportat sau urmează să le suporte la restabilirea dreptului încălcat, pierderea sau deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu efectiv), precum şi beneficiul neobţinut prin încălcarea dreptului (venitul ratat). Potrivit art.1398 CC RM cel care acţionează faţă de altul în mod ilicit, cu vinovăţie este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, şi prejudiciul moral cauzat prin acţiune sau omisiune.

Prejudiciul cauzat prin fapte licite sau fără vinovăţie se repară numai în cazurile expres prevăzute de lege. O altă persoană decît autorul prejudiciului este obligată să repare prejudiciul numai în cazurile expres prevăzute de lege. Prejudiciul nu se repară dacă a fost cauzat la rugămintea sau cu consimţămîntul persoanei vătămate şi dacă fapta autorului nu vine în contradicţie cu normele de etică şi morală. Conform art.1417 CC RM prejudiciul cauzat din intenţia persoanei vătămate nu se repară. Dacă culpa gravă a persoanei vătămate a contribuit la producerea prejudiciului sau la agravarea lui. despăgubirea se reduce potrivit gradului de vinovăţie a persoanei vătămate. Culpa gravă a persoanei vătămate nu constituie temei de reducere a despăgubirii în cazurile prevăzute la art.1405 şi nici în cazurile în care prejudiciul a fost cauzat unui minor care nu a împlinit vîrsta de 14 ani sau unei persoane lipsite de capacitate de exerciţiu.

Cu referire la normele de drept citate instanţa de recurs, reieşind din elementele de fapt şi motivele de drept, consideră neîntemeiată soluţia instanţei de apel privind admiterea parţială a acţiunii, dat fiind faptul că s-a constatat cu certitudine că, în prezentul caz lipsesc elementele necesare angajării răspunderii delictuale şi respectiv nu există condiţiile legale de încasare de la Cebotari Ilie a prejudiciului material pretins, deoarece pentru apariţia răspunderii delictuale este necesară componenţa delictului civil, existenţa cărui este condiţionată de existenţa în totalitate a prejudiciului; a faptei ilicite; a raportului cauzal dintre fapta ilicită, prejudiciu şi vinovăţie, iar lipsa chiar şi a unui din aceste elemente, exclude răspunderea delictuală.

În contextul celor expuse, Instanţa de recurs notează că pîrîtul/recurentul Cebotari Ilie a recunoscut, că la data de 13 februarie 2013, dimineaţa, aproximativ pe la orele 07.00, a dus presa la Chişinău Gaz şi uşile din afară erau deschise, iar el a intrat, acolo erau 2 paznici, pe care i-a salutat. Precizează că aceştia erau ocupaţi şi nu i-au răspuns, în legătură cu ce el a deschis uşa şi a intrat în sala nr.2, intre timp uşa s- a închis, iar când el a dorit să iasă, deoarece era întuneric, lumina ardea doar la paznici, a alunecat şi s-a lovit cu capul în uşă şi aceasta s-a deteriorat.

Astfel, ca urmare a celor relatate constată instanţa de recurs, că deşi a fost întocmit şi prezentat instanţei procesul verbal de constatare la locul faptei, fapta comisă de către Cebotari Ilie nu poate fi apreciată ca ilicită, deoarece nu este vinovat Cebotari Ilie că nu a fost aprinsă lumina în încăpere în momentul ieşirii lui, că podeaua de la intrare/ieşire din încăpere era lunecoasă, că a lunecat şi în cădere s-a lovit cu capul de uşa din sticlă de la intrare în încăpere şi s-a stricat uşa. Astfel acţiunile lui Cebotari Ilie de deplasare pentru a ieşi din încăpere, nu sunt ilicite, alte acţiuni sau omisiuni ilicite nu a comis, iar alunecarea din cauza că era lunecos, că nu era iluminată intrarea şi drept urmare căderea din aceste motive, nu este o faptă ilicită.

Mai mult cu referire la cauzarea prejudiciului material în legătură cu incidentul menţionat mai sus, în rezultatul căruia a fost deteriorată sticla de la uşa de la intrare în centrul Relaţii cu consumatorii, din sediul întreprinderii SRL ”Chişinău-Gaz” din mun.

Chişinău, str. Albişoara,38, care este un bun aflat în proprietatea SRL ”Chişinău-Gaz” şi căruia în sensul art. 316 CC RM, i-a fost cauzat un prejudiciu efectiv, exteriorizat prin lezarea dreptului de proprietate, reţine că, sticla deteriorată a fost înlocuită de către SRL ”Chişinău-Gaz”, care a prezentat instanţei facturile fiscale nr.FB3540496 din 20.03.2013 şi factura nr.31378 din 03.04.2013, însă instanţa relevă că nu este stabilită cu exactitate valoarea prejudiciului material, deoarece în facturile anexate la dosar sunt indicate costurile unor produse procurate, însă nu este clar în legătură cu ce au fost procurate şi unde au fost folosite, fapt ce denotă lipsa legăturii de cauzalitate între sumele achitate de SRL ”Chişinău-Gaz” în baza acestor facturi fiscale şi preţul uşii instalate – ca prejudiciu solicitat de la Cebotari Ilie.

Astfel, avînd în vedere circumstanţele invocate şi reieşind din normele de drept citate, Colegiul precizează că, lipseşte fapta ilicită prin acţiune sau omisiune, raportul cauzal dintre fapta ilicită cu vinovăţie şi prejudiciul cauzat şi astfel nu poate fi antrenată răspunderea delictuală a persoanei care a cauzat prejudiciul, adică a pîrîtului/recurentului Cebotari Ilie. Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul, că hotărîrea primei instanţe este legală şi întemeiată, iar decizia instanţei de apel este ilegală şi neîntemeiată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Cebotari Ilie, de a casa decizia instanţei de apel şi de a menţine hotărîrea primei instanţe.

În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. f) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se admite recursul declarat de Cebotari Ilie Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 03 decembrie 2014 şi se menţine hotărîrea judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 19 iunie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea cu răspundere limitată „Chişinău-Gaz” împotriva lui Cebotari Ilie cu privire la repararea prejudiciului material. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Valeriu Doagă Ala Cobăneanu Sveatoslav Moldovan Nadejda Toma