3ra-547/15 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: L. Torcin dosarul nr. 3ra-547/15 instanţa de apel: Iu. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi ÎNCHEIERE 22 aprilie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iuliana Oprea, Iurie Bejenaru, examinînd chestiunea admisibilităţii recursului declarat de Consiliul comunal Egorovca, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Luchianov Anatolie către Consiliul comunal Egorovca privind încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 18 decembrie 2014, prin care a fost admis apelul declarat de Luchianov Anatolie, casată hotărîrea Judecătoriei Făleşti din 16 octombrie 2014, cu pronunţarea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii, c o n s t a t ă La 09.01.2013 Luchianov Anatolii a depus cerere de chemare în judecată către Consiliul comunal Egorovca privind anularea deciziei Consiliului comunal Egorovca nr. 03/01 din 27.05.2010 privind rezultatul activităţii comisiei pentru transformarea cotelor-părţi valorice din proprietate comună în fracţie sau procente.

În motivarea acţiunii reclamantul Luchianov Anatolii a invocat faptul, că la concursul de distribuire a patrimoniului agricol a prezentat interesele unui grup de cetăţeni, participanţi la privatizarea G.A. „Egorovca”, care a fost ulterior lichidată în conformitate cu dispoziţiile Legii restructurării întreprinderilor agricole în procesul de privatizare. Astfel, Comisia de privatizare le-a transmis în proprietate patrimoniu în valoare totală de 4 037 283 lei cu atribuirea lui în natură proporţional cotelor-părţi valorice. Dreptul de proprietate le-a fost legalizat prin actul de transmitere-primire a fondurilor fixe din 07 aprilie 2000 şi procesul-verbal de primire-predare a patrimoniului distribuit la concursul nr. 2, care servesc drept titluri de proprietate.

Astfel că grupul de cetăţeni, participanţi la privatizarea G.A. „Egorovca” au devenit coproprietari pe cote-părţi al patrimoniului inclus în aceste titluri. La 06.08.2012 a primit de la Consiliul comunei Egorovca decizia nr. 03/01 din 27.05.2010 prin care Consiliul comunei Egorovca cu unanimitate de voturi a decis: 1) informaţia contabilului comisiei pentru transformarea cotelor-părţi valorice din proprietate comună în fracţie sau procente M. Cerevatova de a lua ca bază; 2) De aprobat listele bunurilor imobile proprietate comună pe cote-părţi: 3) De aprobat listele persoanelor care dispun de dreptul la cota-parte din bunurile agricole proprietate comună: 4) De aprobat listele bunurilor agricole distruse; 5) De aprobat listele persoanelor decedate, ale căror drepturi de proprietate comună pe cote-părţi vor fi preluate de către stat; 6) Listele aprobate de trimis în organul care execută lucrări cadastrale cu înregistrarea ulterioară a dreptului de proprietate.

Indică reclamantul, că comisia pentru transformarea cotelor-părţi valorice din proprietate comună urma să-şi desfăşoare activitatea avînd ca bază procesele-verbale ale şedinţelor comisiilor de privatizare a bunurilor întreprinderilor agricole, care se referă la repartizarea şi atribuirea cotelor valorice. În procesul de privatizare a întreprinderii agricole „Egorovca” beneficiarii de cotă-valorică au fost reprezentaţi de liderii Zubic Ivan, Luchianov Anatolie, Rusnac Vladimir, Tugarev Nicolaie, Tcaciuc Vasile, Popov Andrei, Procopciuc Maria, Tabanschii Ivan şi Rusi Mihail, care au primit bunurile agricole pentru fiecare grup de proprietari în baza proceselor-verbale, semnate de comisia de privatizare a întreprinderii agricole şi care au statut de titlu de proprietate.

Deci toate listele bunurilor şi a persoanelor, care deţin cote-părţi din bunurile agricole proprietate comună, urmau să fie perfectate doar ţinîndu-se cont de procesele- verbale ale şedinţelor comisiilor de privatizare a bunurilor, în limita patrimoniului şi a persoanelor din fiecare proces-verbal. Comisia însă şi-a depăşit atribuţiile perfectînd o singură listă a persoanelor care dispun de dreptul la cota-parte din bunurile agricole proprietate comună şi redistribuind patrimonial în natură coproprietarilor la discreţia lor, fără să ţină cont de procesele-verbale ale şedinţelor comisiilor de privatizare a bunurilor. La 06.11.2012 Luchianov Anatolie a depus consiliului o cerere prealabilă şi a cerut anularea deciziei nr. 03/01 din 27.05.2010, care a fost lăsată fără răspuns.

Ulterior reclamantul şi reprezentantul reclamantului, avocatul Casian Tamara au înaintat cerere privind renunţul la acţiune şi încetarea procesului în latura cerinţei privind anularea deciziei nr. 03/01 din 27.05.2010 despre rezultatul activităţii comisiei pentru transformarea cotelor-părţi valorice din proprietate comună în fracţie sau procente, motivînd cererea prin faptul că pîrîtul şi-a modificat decizia contestată, litigiul fiind soluţionat benevol. Prin încheierea Judecătoriei Făleşti din 16 octombrie 2014 s-a admis renunţul reclamantului la acţiune şi s-a încetat procesul. Totodată, reclamantul a solicitat încasarea din contul Consiliului comunal Egorovca în beneficiul său a cheltuielilor de judecată în mărime de 5000 lei.

2 Prin hotărîrea Judecătoriei Făleşti din 16 octombrie 2014, s-a respins acţiunea de chemare în judecată depusă de Luchianov Anatolie către Consiliul comunal Egorovca privind încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 5000 lei ca fiind neîntemeiată. La data de 17 noiembrie 2014 Luchianov Anatolie a depus apel împotriva hotărîrii primei instanţe, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii instanţei de fond şi emiterea unei noi hotărîri de admitere a cerinţei privind încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 5000 lei. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 18 decembrie 2014 a fost admis apelul declarat de Luchianov Anatolie. S-a casat integral hotărîrea Judecătoriei Făleşti din 16 octombrie 2014, cu emiterea unei noi hotărîri prin care s-a admis acţiunea înaintată de Luchianov Anatolie, şi s-a încasat de la Consiliul comunal Egorovca în beneficiul lui Luchianov Anatolie cheltuieli judecată în mărime de 5000 lei.

La adoptarea soluţiei sale, instanţa de apel a constatat că la data de 09.01.2013 Luchianov Anatolii a depus cerere de chemare în judecată către Consiliul comunal Egorovca privind anularea deciziei Consiliului comunal Egorovca nr. 03/01 din 27.05.2010 privind rezultatul activităţii comisiei pentru transformarea cotelor-părţi valorice din proprietate comună în fracţie sau procente. Ulterior reclamantul şi reprezentantul reclamantului, avocatul Casian Tamara, la data de 08.10.2014 au înaintat cerere privind renunţul la acţiune şi încetarea procesului în latura cerinţei privind anularea deciziei nr. 03/01 din 27.05.2010 despre rezultatul activităţii comisiei pentru transformarea cotelor-părţi valorice din proprietate comună în fracţie sau procente, motivînd cererea prin faptul că pîrîtul şi-a modificat decizia contestată, litigiul fiind soluţionat benevol.

Prin încheierea Judecătoriei Făleşti din 16 octombrie 2014 s-a admis renunţul reclamantului la acţiune şi s-a încetat procesul. Totodată reclamantul a solicitat încasarea din contul Consiliului comunal Egorovca în beneficiul său cheltuielile de judecată în mărime de 5000 lei şi prin hotărîrea Judecătoriei Făleşti din 16 octombrie 2014, s-a respins acţiunea, ca fiind neîntemeiată. Instanţa de apel a menţionat că în conformitate cu art. 97 alin.(2) Cod de procedură civilă, dacă reclamantul nu-şi susţine pretenţiile din cauza faptului că au fost satisfăcute benevol de către pîrît după intentarea acţiunii, instanţa, la cererea reclamantului îl obligă pe pîrît să compenseze acestuia toate cheltuielile de judecată suportate în legătură cu intentarea procesului, inclusiv suma cuvenită pentru asistenţă juridică.

În conformitate cu art.90 lit.i) CPC, din cheltuielile de judecare a pricinii fac parte şi cheltuielile de asistenţă juridică. Instanţa de apel a considerat, că instanţa de fond incorect a ajuns la concluzia de a respinge acţiunea reclamantului cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată în 3 mărime de 5000 lei ca fiind neîntemeiată, or în speţa dată persistă incontestabil condiţiile necesare aplicării art.97 CPC, situaţie în care instanţa urma să oblige pîrîtul la compensarea cheltuielilor suportate de reclamant pe parcursul examinării cauzei, cheltuieli care sunt probate prin contractul de asistenţă juridică, raportul privind activitatea avocatului în cauza civila Luchianov Anatolii către Consiliul comunei Egorovca privind anularea deciziei, şi bonul de plată în original (f.d.

208, 209-210). În acest sens instanţa de apel a reţinut drept eronată concluzia instanţei de fond, precum că chitanţa prezentată de reclamant nu conţine semne caracteristice unui bon de plată, neavînd careva semne de protecţie, serie şi număr, şi în cazul dat nu poate fi admisă drept probă, or, ordinul Ministerului Finanţelor referitor la aprobarea Instrucţiunii privind completarea formularului „Bon de plată” şi operarea modificărilor în acesta din 17.04.2000 urmează a fi aplicat prin coroborare cu dispoziţiile Hotărîrii Guvernului cu privire la aplicarea maşinilor de casă şi control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar. Astfel, în contextul celor menţionate bonul de plată va fi utilizat obligatoriu doar de contribuabilii care, potrivit legislaţiei în vigoare au obligativitatea ţinerii contabilităţii şi efectuării decontărilor băneşti în numerar cu utilizarea maşinilor de casă şi de control cu memorie fiscală.

La 24 februarie 2015 Consiliul comunal Egorovca a depus recurs, solictînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel, cu menţinerea hotărîrii primei instanţe. În motivarea recursului s-a invocat că instanţa de apel a interpretat eronat prevederile anexei nr. 5 din Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 474 din 28 aprilie 1998. Potrivit anexei menţionate, în lista genurilor de activitate al căror specific permite efectuarea încasărilor băneşti în numerar fără aplicarea maşinilor de casă şi control este inclusă şi prestarea serviciilor de către avocaţi, care sunt obligaţi să elibereze bonul de plată şi/sau factura. Potrivit anexei nr. 5 la Hotărîrea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998, noţiunea bon de plată - semnifică formulare tipizate de documente primare cu regim special, prevăzute de actele normative în vigoare.

Mai mult ca atît, în instrucţiunea aprobată prin ordinul Ministerului finanţelor, nr. 46 din 17.04.2.000, se prevede că ..Bonul de plată" face parte din nomenclatorul formularelor tipizate de documente primare eu regim special, prevăzute cu însemne de protecţie, seric şl număr, aprobat prin Ordinul comun al Departamentului Statisticii şi Ministerul Finanţelor al RM. El se utilizează la încasarea mijloacelor băneşti.

Se invocă că obligaţia prezentării bonului de plată cu însemne de protecţie, serie şi număr în confirmarea cheltuielilor de asistenţă juridică este prevăzut si în hotărîrea nr. 6 din 24 decembrie 2012, privind modificarea şi completarea Hotărîrii explicative „cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei despre 4 încasarea cheltuielilor de judecată în cauzele civile” nr. 25 din 28.06.2004, unde se indică că „pentru dovada cheltuielilor suportate, prin prisma practicii CEDO, se evidenţiază necesitatea prezentării, de către partea care pretinde compensarea cheltuielilor, a următoarelor documente: a) dovada achitării onorariilor avocaţilor (copii de pe dispoziţiile de plată prin virament sau honurile de plată); b) copia de pe facturile de strictă evidenţă, emisă pentru clienţi-persoane juridice şi în alte cazuri stabilite de legislaţie; c) listă detaliată a actelor/acţiunilor efectuate de avocat şi a timpului aferent acestora (cu tariful şi orarul).

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Consiliul comunal Egorovca, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că, argumentele recurenţilor se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Consiliul comunal Egorovca, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la 5 fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. În astfel de circumstanţe, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Consiliul comunal Egorovca ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către Consiliul comunal Egorovca se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iuliana Oprea Iurie Bejenaru 6