2ra-705/15 — Obligarea permiterii privatizării

Judecătoria Orhei Dosarul nr. 2ra-705/15 Judecător: S. Procopciuc Curtea de Apel Chişinău Judecători: L. Popova, M. Moraru, A. Panov Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 22 aprilie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecători: Galina Stratulat, Ion Druţă, Ion Corolevschi, Iuliana Oprea examinînd recursul declarat de către Codrean Semion în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Codrean Semion împotriva „Întreprinderii pentru Silvicultură Orhei” privind obligarea de a permite privatizarea spaţiului locativ şi cererea reconvenţională a “Întreprinderii pentru Silvicultură Orhei” împotriva lui Codrean Semion privind evacuarea, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 26 noiembrie 2014, CONSTATĂ : La data de 04 septembrie 2013, reclamantul Codreanu Semion a depus cerere de chemare în judecată împotriva „Întreprinderea pentru Silvicultură Orhei” privind obligarea de a permite privatizarea spaţiului locativ.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat, că la data de 27.10.1988, Comitetul Sindical al Gospodăriei Silvice Orhei a admis demersul administraţiei, privind repartizarea spaţiului locativ, fiindu-i repartizat apartamentul cu nr. de inventariere 00113, amplasat într-o casă cu două apartamente situată în s. Vatici, r-1 Orhei. Reclamantul la data de 27.03.2013 şi la 07.05.2013 s-a adresat administraţiei „Întreprinderii pentru Silvicultură Orhei”, care este succesorul în drepturi a Gospodăriei Silvice Orhei, cu două cereri în care a solicitat permisiunea de a privatiza spaţiul locativ. Prin scrisoarea nr. 01-14/137 din 16.05.2013, „Întreprinderea pentru Silvicultură Orhei”, i-a refuzat în privatizarea spaţiului locativ.

Consideră reclamantul că, răspunsul dat este unul ilegal. Apartamentul care i-a fost repartizat, reprezintă un spaţiu locativ departamental al unei întreprinderi de stat, este construit din contul mijloacelor alocate de la bugetul de stat şi prin urmare cade sub incidenţa Legii privatizării fondului de locuinţe şi urmează, la cererea sa, să-i fie transmis în proprietate privată. Dânsul locuieşte permanent şi în temeiul prevederilor art. 5 alin. (1) al Legii privatizării fondului de locuinţe el urmează a-i fi transmis în proprietate privată. Reieşind din vechimea de muncă pe care o are, dânsul cade sub incidenţa art. 17 alin. 1 al Legii privatizării fondului de locuinţe şi apartamentul urmează să-i fie transmis în proprietate privată gratuit.

1 Solicită reclamantul obligarea pîrîtului ÎS „Întreprinderea pentru Silvicultură Orhei” să-i dea acordul la privatizarea spaţiului locativ-apartamentul cu nr. de inventariere 00113 situat în s. Vatici, r-1. Orhei, care se află la balanţa ei, cu transmiterea gratuită în proprietate privată. În cadrul examinării pricinii, la data de 04 octombrie 2013, „Întreprinderea pentru Silvicultură Orhei” a depus cerere reconvenţională prin care a solicitat evacuarea lui Codreanu Semion din locuinţa de serviciu, invocînd că pînă la data de 04.10.2012, Codreanu Semion a fost angajat la „Întreprinderea pentru Silvicultură Orhei”, în calitate de pădurar.

Potrivit procesului-verbal nr. 19 din 27.10.1988 a şedinţei Comitetului Sindical al Gospodăriei Silvice Orhei, lui Codreanu S. i s-a repartizat spaţiu locativ în cadrul ocolului silvic Vatici cu nr. de inventar 00113. Conform contractului de răspundere materială din 20.03.2001, Codreanu S. a fost avertizat în scris despre faptul că persoanele care se află la serviciul permanent sau temporar în cadrul pazei fondului forestier de stat sunt domiciliaţi în sediile cantoanelor silvice. În caz de eliberare din funcţie aceste persoane sunt datoare să elibereze încăperea în termen de 15 zile din dala eliberării din funcţie. Bunul imobil sub nr. de inventariere 00113 este fond fix, care este depus în capitalul social al întreprinderii, inclus în Statutul Întreprinderii de Stat „Întreprinderea pentru Silvicultură Orhei” din 13.12.2010.

În Raportul de mişcare a valorilor pe luna august 2013 ocolul silvic Vatici, bunul imobil sub nr. de inventar 00113 este denumit - clădire cu două apartamente, una dintre care i-a fost repartizată pe timpuri lui Codreanu S. şi reprezintă o locuinţă de serviciu, destinată angajaţilor „Întreprinderii pentru Silvicultură Orhei”, pe perioada exercitării atribuţiilor sale funcţionale.

Conform ordinului nr. 151-C din 01.10.2012, la data de 04.10.2012 a încetat contractul individual de muncă cu Codreanu Semion - pădurar la o/s Vatici al „Întreprinderii pentru Silvicultură Orhei” şi ca rezultat dânsul era obligat în termen de 15 zile din data încetării contractului individual de muncă să elibereze locuinţa de serviciu cu nr. de inventar 00113. Potrivit art. 109 Codul cu privire la locuinţe nr. 2718 din 03.06.1983, muncitorii şi slujbaşii, care au întrerupt relaţiile de muncă cu întreprinderea o urmează să fie evacuaţi din locuinţele de serviciu cu toate persoanele, care locuiesc împreună cu dînşii, fară a li se acorda o altă încăpere de locuit. ÎS „Întreprinderea pentru Silvicultură Orhei” gestionează întreprinderea în conformitate cu Legea cu privire la întreprinderea de stat nr. 146 din 16.06.1994, alte acte normative şi statutul întreprinderii.

„Întreprinderea pentru Silvicultură Orhei” nu este competentă de a da acordul la privatizarea bunului inclus în capitalul social al întreprinderii şi nu dispune de locuinţe de stat şi departamentale. Cantoanele şi apartamentele din cadrul ocoalelor silvice sunt locuinţele de serviciu ce contribuie la uşurarea muncii prestate de silvicultori şi sunt prevăzute pentru angajaţii „Întreprinderii pentru Silvicultură Orhei”, pe perioada exercitării atribuţiilor sale funcţionale de pază a fondului forestier de stat şi potrivit normei citate, art. 17 al. (1) din Legea privatizării fondului de locuinţe nr. 1324 din 10.03.1993, locuinţele de serviciu fac o excepţie şi nu pot fi transmise în proprietate privată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Orhei din 28 mai 2014 acţiunea principală şi acţiunea reconvenţională au fost respinse ca fiind neîntemeiate. „Întreprinderea pentru Silvicultură Orhei” în apelul declarat la data de 02 iunie 2014 şi cel motivat din 03.06.2014 a solicitat casarea hotărîrii primei instanţe în 2 partea respingerii acţiunii reconvenţionale, cu emiterea în această parte a unei noi hotărîri privind admiterea integrală a acţiunii reconvenţionale. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 26 noiembrie 2014 s-a admis cererea de apel declarată de „Întreprinderea pentru Silvicultură Orhei”.

S-a casat hotărîrea Judecătoriei Orhei din 28 mai 2014 în partea respingerii acţiunii reconvenţionale cu emiterea în această parte a unei hotărîri noi, prin care s-a admis acţiunea reconvenţională înaintată de către „Întreprinderea pentru Silvicultură Orhei” şi s-a dispus evacuarea lui Codreanu Semion împreună cu membrii familiei sale din apartamentul cu nr. de inventariere 00113, amplasat în raza ocolului silvic din s. Vatici, r-1 Orhei, fară acordarea altui spaţiu locativ. Celelalte dispoziţii din hotărîre s- au menţinut fară modificări. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant şi-au găsit în parte reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt parţial întemeiate.

În argumentarea decizei sale instanţa de apel a invocat prevederile art. 109 din Codul cu privire la locuinţe din 03.06.1983 conform căruia, muncitorii şi slujbaşii, care au întrerupt relaţiile de muncă cu întreprinderea, instituţia, organizaţia, precum şi cetăţenii, excluşi din rîndurile membrilor colhozului sau plecaţi din colhoz din proprie iniţiativă, urmează să fie evacuaţi din locuinţele de serviciu cu toate persoanele, care locuiesc împreună cu dînşii, fără a li se acorda o altă încăpere de locuit. Totodată, instanţa de apel a indicat că, cît priveşte acţiunea principală înaintată de către Codreanu Semion, concluzia primei instanţe privind respingerea acţiunii este legală şi întemeiată în sensul că cererea de judecată este neîntemeiată.

Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel, la data de 29.01.2015, Codrean Semion, a declarat recurs prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 26 noiembrie 2014 cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Orhei din 28 mai 2014. În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat aplicarea eronată şi încălcarea normelor de drept material de către instanţa de apel. La data de 04.03.2015, intimatul „Întreprinderea pentru Silvicultură Orhei” a depus referinţă la recursul declarat de Codrean Semion, solicitînd respingerea acestuia ca fiind inadmisibil. Ulterior, la data de 18.03.2015, recurentul Codrean Semion a depus o referinţă la referinţa intimatului din 02.03.2015, menţionînd ca argumentele expuse în ultima sunt declarative şi neîntemeiate.

Potrivit art. 440 alin. (2) CPC, recursul înaintat de Codrean Semion a fost considerat admisibil şi transmis spre examinare într-un complet din 5 judecători. Potrivit art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în instanţa de apel şi verificînd, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei prezentate de intimat, legalitatea deciziei atacate, Colegiul conchide temeinicia lui, pornind de la următoarele. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanţei de apel şi să menţină hotărîrea primei instanţe.

Colegiul susţine ca fiind legală şi întemeiată soluţia dată de prima instanţă. 3 Potrivit materialelor cauzei, Colegiul constată cu certitudine că, la data de 04 septembrie 2013, reclamantul Codreanu Semion a depus cerere de chemare în judecată împotriva „Întreprinderea pentru Silvicultură Orhei” privind obligarea de a permite privatizarea spaţiului locativ. În cadrul examinării pricinii, la data de 04 octombrie 2013, „Întreprinderea pentru Silvicultură Orhei” a depus cerere reconvenţională prin care a solicitat evacuarea lui Codreanu Semion din locuinţa de serviciu.

Instanţa de fond a respins acţiunea principală şi acţiunea reconvenţională ca fiind neîntemeiate, soluţie casată în partea respingerii acţiunii reconvenţionale de instanţa de apel care a admis apelul „Întreprinderea pentru Silvicultură Orhei” şi a adoptat în această parte o hotărîre nouă, prin care a admis acţiunea reconvenţională înaintată de către „Întreprinderea pentru Silvicultură Orhei” şi a dispus evacuarea lui Codreanu Semion împreună cu membrii familiei sale din apartamentul cu nr. de inventariere 00113, amplasat în raza ocolului silvic din s. Vatici, r-1 Orhei, fară acordarea altui spaţiu locativ. Celelalte dispoziţii din hotărîre fiind menţinute fară modificări. Colegiul consideră soluţia dată de instanţa de apel ilegală, deoarece decurge din interpretarea greşită a circumstanţelor cauzei şi, ca urmare, aplicarea eronată a normelor de drept material pornind de la următoarele.

Constată Clegiul că, conform înscriirilor din carnetul de muncă, reclamantul Codrean Semion a activat la întreprinderea de Stat pentru Sivicultură Orhei din a. 1988 f/d 13-16. Potrivit extrasului din procesul-verbal nr.19 al şedinţei comitetului sindical din 27.10.1988, Comitetul Sindical al Gospodăriei Silvice Orhei a admis demersul administraţiei, privind repartizarea lui Codrean Semion a spaţiului locativ, funduri repartizat apartamentul cu nr. de inventariere 00113, amplasat într-o casă cu două apartamente situată în s.Vatici, m. Orhei (f.d. 7-8). Reţine Colegiul că, potrivit ordinului nr. 151-C din 01.10.2012, relaţiile de muncă dintre Codrean Semion şi “Întreprinderea de Stat pentru Sivicultură Orhei” au fost încetate pe motivul expirării termenului stabilit de contract (f.d.

60). Mai reţine Colegiul că, conform certificatului eliberat de primăria Vatici, r-1 Orhei sub nr. 40 din 12.04.2013, imobilul cu nr. cadastral 6475305006, în care locuieşte reclamantul Codreanu Semion nu este înscris în registrul de evidenţă a primăriei Vatici, r-1 Orhei (f.d.12). Potrivit Hotărîrii Guvernului R. Moldova nr. 351 din 23.03.2005 “cu privire la aprobarea listelor bunurilor imobile proprietate publică a statului” la transmiterea unor bunuri immobile, au fost aprobate listele bunurilor immobile proprietate a statului, aflate în administraţia ministerelor, departamentelor şi altor autorităţi ale administraţiei publice centrale, conform anexelor nr. 1-22 (12), în Lista bunurilor imobile proprietate a statului, aflate în administrarea Agenţiei pentru Silvicultură “Moldsilva”, (Anexa nr. 22(7)) sunt incluse şi casa de locuit şi sediul ocolului şi construcţiile auxiliare a o/s Vatici.

(f.d. 54-55,81-88). Conform art. 13 alin. (l) al Legii nr. 121 din 04.05.2007 “privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice” - din bunurile nepasibile de privatizare fac parte bunurile domeniului public, patrimoniul persoanelor juridice de drept public, precum şi: terenurile din fondul apelor, inclusiv terenurile de sub apele folosite în interes public, fondul forestier, fîşiile forestiere de protecţie a apelor şi cele din zonele sanitare, terenurile expuse riscului de alunecări. 4 Conform art. 13 alin. (5) al Legii nr. 121 din 04.05.2007 “privind administrarea si deetatizarea proprietăţii publice” - Lista bunurilor nepasibile de privatizare, prezentată în anexă, face parte integrantă a prezentei legi, unde a fost inclusă şi întreprinderea de Stat “Întreprinderea pentru Silvicultură Orhei” şi este vorba de patrimoniul întreprinderii care aparţine integral Statului.

Totodată, prin Legea nr. 627 din 04.07.1991 “cu privire la privatizare”, a fost stabilit mecanismul juridic de reglementare a procesului de transformare a proprietăţii statului şi a unităţii administrativ teritoriale în proprietate privată, unde este reglementat exhaustiv bunurile pasibile şi nepasibile privatizării. Potrivit pct. 27 din Statutul întreprinderii - fondatorul îşi exercită drepturile de gestionar al întreprinderii prin intermediul Consiliului de administraţie şi Administratorului întreprinderii (f.d. 36). Potrivit pct. 11 din Statutul întreprinderii - patrimoniul întreprinderii aparţine integral Statului şi se formează din depuneri materiale ale fondatorului în capitalul social ş.a..

Astfel, bunul imobil cu nr. de inventar 00113 este fond fix care este depus în capitalul social al întreprinderii, inclus în Lista bunurilor depuse în capitalul social şi valoarea lor se anexează la prezentul Statut (f.d. 33). Potrivit pct. 21 din Statutul întreprinderii - la propunerea Consiliului de administraţie, mărimea capitalului social al întreprinderii poate fi modificată (majorată sau redusă) în baza deciziei Fondatorului (f.d. 35). Conform art. 2 alin. (1) din Codul Silvic al RM - Pădurile, terenurile destinate împăduririi, terenurile afectate gospodăriei silvice, precum şi terenurile neproductive, incluse în amenajamentele silvice sau în Cadastrul funciar ca păduri şi/sau plantaţii forestiere, constituie fondul forestier.

Conform art. 4 alin. (2) din Codul Silvic al RM - Raportarea terenurilor la fondul forestier se face pe baza amenajamentelor silvice sau a Cadastrului funciar în conformitate cu legislaţia. Conform art. 18 alin. (2) din Codul Silvic al RM - Sediul cantonului silvic este o încăpere de serviciu care nu poate fi privatizată, vîndută, dată în arendă sau supusă altor acţiuni care i-ar schimba destinaţia sau deţinătorul. Conform art. 5 alin. (2) din Legea privatizării fondului de locuinţe nr. 1324 din 10.03.1993 - Nu pot fi vîndute sau transmise cu titlu gratuit în proprietate privată imobilele care se află în orăşele militare de tip închis, căminele, locuinţele de serviciu, locuinţele avariate şi ireparabile, casele ce urmează a fi demolate, cantoanele şi alte construcţii care se află la balanţa sau în proprietatea fondului forestier de stat.

Potrivit art. 17 alin. (l) din Legea privatizării fondului de locuinţe nr. 1324 din 10.03.1993- locuinţele de stat şi departamentale, cu excepţia locuinţelor de serviciu, se transmit, în limita normelor prezentei legi, în proprietate privată. În acest context, conchide Colegiul că, potrivit Statutului întreprinderii, Întreprinderea de Stat “Întreprinderea pentru Silvicultură Orhei” este o întreprindere de stat subordonată Agenţiei “Moldsilva”, care este Fondatorul întreprinderii şi în astfel de situaţie nu este în drept să majoreze sau să reducă capitalul social al întreprinderii sau să dea acordul la privatizarea spaţiului locativ proprietatea statului şi instanţa de fond just a considerat necesar de a respinge cerinţele reclamantului ca fiind nefondate.

Totodată, Colegiul apreciază ca justă şi concluzia primei instanţe care a considerat necesar de respinge cerinţele pîrîtului privind evacuarea lui Codrean 5 Semion din bunul imobil cu nr. de inventar 00113, deoarece, potrivit art. 110 pct. 9, al Codului cu privire la locuinţe din 03.06.1983 - fară a li se acorda o altă încăpere de locuit nu pot fi evacuaţi din locuinţele de serviciu: pensionarii de bătrîneţe, pensionarii personali. Respectiv, reieşind din faptul că, reclamantul Codreanu Semion la încetarea contractului individual de muncă atinsese vîrsta de pensionare, Colegiul conchide că dînsul nu poate fi evacuat din bunul imobil cu nr. de inventar 00113, situat în s. Vatici, r-1 Orhei. Astfel, Colegiul conchide că instanţa de fond corect a ajuns la concluzia de a respinge acţiunea principală şi acţiunea reconvenţională ca fiind neîntemeiate.

În consecinţă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că argumentele aduse de Codrean Semion şi-au găsit confirmare în cadrul examinării prezentului recurs. Ţinînd cont de faptul că prima instanţă a constatat şi a elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea fondului cauzei, corect a aplicat legea materială, adoptînd o hotărîre legală şi întemeiată, iar instanţa de apel a adoptat o hotărîre ce reiese din aprecierea eronată a circumstanţelor cauzei, ce a dus la interpretarea şi aplicarea eronată a legii materiale, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat, de a casa decizia instanţei de apel, cu menţinerea hotărîrii primei instanţe.

În legătură cu cele relatate, conform art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se admite recursul declarat de Codrean Semion Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 26 noiembrie 2014 şi se menţine hotărîrea Judecătoriei Orhei din 28 mai 2014, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Codrean Semion împotriva „Întreprinderii pentru Silvicultură Orhei” privind obligarea de a permite privatizarea spaţiului locativ şi cererea reconvenţională a “Întreprinderii pentru Silvicultură Orhei” împotriva lui Codrean Semion privind evacuarea. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Preşedintele şedinţei, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Galina Stratulat Ion Druţă Ion Corolevschi Iuliana Oprea 6