3ra-541/15 — Contestarea actului administrativ

dosarul nr.3ra-541/2015 prima instanţă: V. Cupcea instanţa de apel: N. Budăi. A. Doga. I. Muruianu ÎNCHEIERE 15 aprilie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas, Dumitru Mardari examinînd recursul declarat de către reprezentantul recurentului Consiliul orășenesc Orhei, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului orăşenesc Orhei, intervenient accesoriu Ivan Curchi cu privire la anularea deciziei Consiliului orăşenesc Orhei nr.12.11 din 19 decembrie 2013 ”cu privire la aprobarea suprafeţei şi hotarelor terenului şi vânzarea surplusului de teren,, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 22 ianuarie 2015, prin care s-a admis apelul declarat de Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Orhei din 28 august 2014, fiind pronunțată o hotărîre nouă de admitere a pretențiilor.

c o n s t a t ă La data de 21 martie 2014, Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului orăşenesc Orhei, intervenient accesoriu Ivan Curchi, privind anularea deciziei Consiliului orăşenesc Orhei nr.12.11 din 19 decembrie 2013 „Cu privire la aprobarea suprafeţei și hotarelor terenului şi vînzarea surplusului de teren”.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, prin decizia Consiliului orăşenesc Orhei nr.12.11 din 19 decembrie 2013 „Cu privire la aprobarea suprafeţei şi hotarelor terenului şi vînzarea surplusului de teren”, a fost aprobată suprafaţa totală de 0,1582 ha şi hotarele terenului modificat aferent construcţiei cod cadastral 64011105132 cu destinaţia pentru construcţii, conform planului geometric din 19 noiembrie 2013; a fost declarată proprietate publică din domeniul privat al unităţii administrativ - teritoriale Orhei terenul cu destinaţia pentru construcţii de pe str. Negruzzi 99/E, cod cadastral 64011055132 cu suprafaţa de 0,0137 ha din suprafaţa totală de 0,1582 ha.

Totodată, a fost vândut lui Curchi Ivan surplusul de teren aferent construcţiei din strada Negruzzi 99/E, în mărime de 9%, care constituie 0,0137 ha din suprafaţa totală de 0,1582 ha, cod cadastral 64011055132 şi a fost aprobat preţul de vînzare a surplusului de teren conform borderoului de calcul în mărime de 3752 lei. 1 La 31 decembrie 2013 actele adoptate de Consiliul orăşenesc Orhei au fost prezentate spre control Oficiului teritorial Orhei al Cancelariei de Stat.

La 29 ianuarie 2014 Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat, examinând legalitatea deciziei, a contestat adoptarea acestui act administrativ prin notificarea nr.1304/OTg-64 din 29 ianuarie 2014. Indică reclamantul, că s-au admis derogări de la pct.3 al Regulamentului cu privire la vînzarea - cumpărarea terenurilor aferente, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 428 din 16 decembrie 2008, care prevede că terenul aferent este compus din suprafaţa de teren pe care sînt amplasate nemijlocit obiectivele şi terenul adiacent, utilizat în procesul tehnologic, obiectivele privatizate sau supuse privatizării, obiectivele private, precum şi construcţiile nefinalizate. Solicită reclamantul, admiterea cererii de chemare în contencios administrativ, anularea deciziei Consiliului orăşenesc Orhei nr.12.11 din 19 decembrie 2013 „Cu privire la aprobarea suprafeţei şi hotarele terenului şi vînzarea surplusului de teren”.

Prin hotărârea judecătoriei Orhei din 28 august 2014 acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d. 41, 46-47 verso). Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 ianuarie 2015 s-a admis apelul declarat Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat, s-a casat integral hotărîrea Judecătoriei Orhei din 28 august 2014, fiind pronunțată o hotărîre nouă prin care s-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului orăşenesc Orhei, intervenient accesoriu Ivan Curchi cu privire la anularea deciziei Consiliului orăşenesc Orhei nr.12.11 din 19 decembrie 2013 ”cu privire la aprobarea suprafeţei şi hotarelor terenului şi vânzarea surplusului de teren,,.

S-a anulat decizia Consiliului orăşenesc Orhei nr.12.11 din 19 decembrie 2013 ”cu privire la aprobarea suprafeţei şi hotarelor terenului şi vânzarea surplusului de teren,, fiind neîntemeiată (f.d.69-74). La 03 martie 2015 reprezentantul recurentului Consiliul orășenesc Orhei a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 22 ianuarie 2015, solicitând casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărîrii instanței de fond fiind legală și întemeiată. În motivarea recursului recurentul a indicat că, concluziile expuse de instanța de apel sunt nefondate și ilegale, contradictorii cu circumstanțele cauzei și probele administrate, iar la adoptarea lor instanța a aplicat o lege care nu trebuia aplicată.

Suplimentar, a specificat că recurentul Consiliul orășenesc Orhei a respectat prevederile legale, adoptînd decizia nr.12.11 din 19 decembrie 2013. Cu atît mai mult, că în conformitate cu alin. (9) art.4 din Legea privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului, este specificat că vînzarea- cumpărarea terenurilor proprietate publică utilizate în procesul tehnologic, aferente obiectivelor privatizate sau supuse privatizării, aferente obiectivelor private, precum şi celor aferente construcţiilor nefinalizate, se efectuează la preţul normativ al pămîntului. Terenul care, după parametri şi amplasare, nu poate fi format ca bun imobil de sine stătător se vinde prin concurs sau la licitaţie deţinătorilor de terenuri adiacente.

În cazul în care există un singur deţinător de teren adiacent, vînzarea-cumpărarea terenului care nu poate fi format ca bun imobil de sine stătător se efectuează la preţul normativ al pămîntului. În cazul dat, exista un singur deținător de teren adiacent, acest fiind cet. Curchi Ivan, respectiv vînzare-cumpărarea unui teren care nu poate fi format ca un bun imobil de sine stătător se efectuează la prețul normativ al pămîntului, deținătorului de teren adiacent. 2 La fel, consideră lipsite de sens logic concluziile instanței de apel, precum că nu s-a prezentat nici o probă despre imposibilitatea formării unui bun imobil separat și de sine stătător, precum și prezența sau absența altor proprietari de terenuri adiacente, deoarece conform contractului de vînzare-cumpărare din 05 aprilie 2007, cet.

Curchi Ivan a devenit proprietarul a două construcții și terenul aferent acestora cu suprafața de 0,1445 ha, nr. cadastral 640105135, iar conform planului geometric, bunul imobil cu nr. cadastral 640105135 are o suprafață de 0,1583 ha, iar surplusul de teren constituie 0,0137 ha, care de facto a fost vîndut lui Curchi Ivan la prețul normativ al pămîntului. În conformitate cu art. 439 alin. (2) şi (3) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Conform scrisorii de înștiințare anexată la materialele dosarului rezultă că, copia deciziei instanţei de apel din 22 ianuarie 2015, a fost expediată participanților la proces la data de 30 ianuarie 2015, însă nu există dovadă de citare legală, motiv pentru care instanța de recurs consideră că recurentul, declarînd recursul la data de 03 martie 2015, s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul în termen.

Analizând modul în care recurentul şi-a exercitat dreptul la recurs, fără a se expune cu referire la legalitatea deciziei instanţei de apel atacate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul drept inadmisibil din următoarele motive. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. Astfel, analizînd argumentele recursului prin prisma existenţei temeiurilor de declarare a recursului, Colegiul constată că acestea nu se încadrează în limitele stabilite de norma precitată, instanţele aplicînd corect normele de drept material şi de drept procedural.

Subsecvent, în conformitate cu art.433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Dezacordul recurentului cu decizia instanţei de apel, relatarea situaţiei, în viziunea recurentului, fără a indica un temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă şi nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi jurisprudenţa CEDO, conform cărei recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purceii contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt 3 similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nicio referire cu privire la fondul recursului. Tot odată, Colegiul reţine că, potrivit regulilor din Secţiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Codul de procedură civilă, instanţa de recurs poate interveni în materia probaţiunii doar sub aspect procedural şi anume dacă se invocă că instanţa de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor. Argumentele invocate de reprezentantul recurentului Consiliul orășenesc Orhei poartă un caracter declarativ, se combat cu probele administrate şi nu au suport legal. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural şi apreciind corect probele administrate a emis o hotărîre legală, iar argumentele invocate de reprezentantul recurentului Consiliul orășenesc Orhei în cererea de recurs poartă caracter declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de reprezentantul recurentului Consiliul orășenesc Orhei se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului Judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari 4