3ra-475/15 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: L.Holeviţcaia dosarul nr. 3ra-475/15 instanţa de apel: V.Pruteanu, I.Cimpoi, A.Minciuna ÎNCHEIERE 15 aprilie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişca – Doneva, Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Roşca Alexandru, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Roşca Alexandru împotriva Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova, intervenient accesoriu Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova privind contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15 decembrie 2014 prin care a fost respins apelul declarat de Roşca Alexandru şi menţinută hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 07 mai 2014, c o n s t a t ă La 15 ianuarie 2014, Roşca Alexandru a depus cerere de chemare în judecată împotriva Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova, intervenient accesoriu Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova privind contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii s-a indicat că, în baza hotărârii Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat nr.14 din 07 noiembrie 2013 a fost admis la examenul de calificare în profesia de avocat, proba scrisă.

Potrivit anunţului din 02 decembrie 2013, postat pe site-ul www.avocat.md, pentru etapa a doua a examenului de calificare în profesia de avocat (proba verbală) candidaţii au fost împărţiţi în trei grupe, care urmau să se prezinte la examen în zilele de 9, 10 şi 11 decembrie 2013. Menţionează că la 11 decembrie 2013 ora 08-00 s-a prezentat la examen, iar preşedintele Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat a anunţat în hol că în sala de examinare intră cîte şapte candidaţi, iar după ieşirea unuia intră altul, fără a fi afişată la intrarea în sală lista candidaţilor contrar prevederilor art.27 alin. (4) şi (6) din Statutul profesiei de avocat. 1 Susţine că din această cauză toţi se străduiau să intre mai degrabă, iar el a intrat al 24-lea, aproximativ la ora 14-45, cu toate că conform listei candidaţilor se afla sub nr.15.

Prin tragere la sorţi i-au fost puse la dispoziţie trei speţe din trei discipline, dar din motiv că membrii comisiei adresau unor candidaţi mai multe întrebări decît altora, a avut posibilitatea de a ieşi la răspuns doar la ora 17 prin ce au fost încălcate prevederile art.27 lit.b) pct.(3) al Statutului profesiei de avocat. La fel, indică că cînd a început să răspundă membrii comisiei l-au întrerupt şi au început să-i dea lecţii de filologie referitor la faptul cînd şi ce cuvinte pot fi întrebuinţate corect, pe care le apreciază ca o încercare de a-l intimida. Totodată i-au spus să vorbească mai tare, fără a lua în consideraţie că în lipsa listei, ce ar fi stabilit ordinea intrării în sală, a stat toată ziua fără mîncare şi era obosit.

În timpul răspunsului la speţe unii membri ai comisiei vorbeau la telefon sau între ei, prin ce dădeau de înţeles că nu-i interesează răspunsul lui. Alţi membri ai comisiei i-au adresat întrebări provocatoare şi derutante în timpul răspunsului, ceea ce poate fi confirmat prin înregistrarea audio, deţinută de pîrît. La 12 decembrie 2013 pe site-ul www.avocatul.md a luat cunoştinţă cu hotărârea Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat nr.17 din 11 decembrie 2013 potrivit căreia nu a fost admis în profesia de avocat. Prin cererea prealabilă din 13 decembrie 2013 adresată preşedintelui Uniunii avocaţilor din RM a solicitat anularea hotărârii nr.17 din 11 decembrie 2013, invocînd că în cazul în care a soluţionat pe deplin două speţe la dreptul penal şi procedură penală, iar la două speţe la dreptul civil şi procedura civilă a răspuns doar parţial, la aprecierea răspunsurilor nu putea să-i fie aplicat calificativul „respins”.

Însă, contrar prevederilor Legii contenciosului administrativ, aceasta a fost adresată Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat şi prin hotărârea nr.18 din 17 decembrie 2013 contestaţia a fost respinsă. Ulterior, s-a adresat pîrîtului cu cerere privind eliberarea hotărârilor nr.17 din 11 decembrie 2013 şi nr.18 din 17 decembrie 2013, precum şi copiile la materialele de la proba orală în privinţa lui, maculatoarele predate secretarului Comisiei după examen şi înregistrarea audio a răspunsurilor la fiecare speţă, însă i s-a refuzat din motivul respingerii contestaţiei, fiindu-i încălcat dreptul de acces la informaţie prevăzute de art.10 şi 11 al Legii privind accesul la informaţie. Consideră că cu încălcarea art.6 şi 13 CEDO şi art.7, 20, 43 din Constituţia Republicii Moldova prin neadmiterea în profesia de avocat, fără argumentarea motivelor, i-a fost încălcat dreptul la muncă şi la libera alegere a profesiei.

Solicită reclamantul, anularea hotărârii Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat nr.17 din 11 decembrie 2013 în partea neadmiterii în profesia de avocat; anularea hotărârii Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat nr.18 din 17 decembrie 2013 cu privire la respingerea contestaţiei; 2 constatarea faptului încălcării procedurii de organizare şi desfăşurare a examenului de admitere în profesia de avocat la etapa a doua (proba verbală), prin aplicarea incorectă, contrar legii a calificativelor „admis” şi „respins”, prin adresarea unor întrebări derutante şi provocatoare de către membrii Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat şi încălcarea prevederilor art.27 alin. (4) şi (6) din Statutul profesiei de avocat; constatarea faptului lipsei în Statutul profesiei de avocat a criteriilor clare (baremurilor) de apreciere a răspunsurilor candidaţilor, precum şi explicarea calificativelor „admis” şi „respins” în sensul în care le înţelege Comisia de licenţiere a profesiei de avocat; constatarea faptului încălcării prevederilor art.14 alin. (2) al Legii nr.753 din 10 februarie 2000 contenciosului administrativ şi art.13 al CEDO dreptul la un recurs efectiv la precăutarea contestaţiei nr.2/140 din 13 decembrie 2013;

constatarea faptului încălcării prevederilor art. 10 şi 11 ale Legii nr.982 din 11 mai 2000 privind accesul la informaţie prin refuzul de a furniza informaţia solicitată – copiile la materialele de la proba orală în privinţa lui, inclusiv maculatoarele predate secretarului Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat după examen şi înregistrarea audio a răspunsurilor la fiecare speţă; obligarea de a-l repune în dreptul lezat şi a emite actul administrativ privind înlăturarea încălcărilor comise şi admiterea reclamantului în profesia de avocat; a considera susţinut examenul de calificare în profesia de avocat a candidatului Roşca Alexandru, cu acordarea dreptului de a i se elibera licenţa de avocat (f.d.1-5, 74- 80). Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 07 mai 2014 acţiunea depusă de Roşca Alexandru împotriva Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova, intervenient accesoriu Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova privind contestarea actului administrativ a fost respinsă. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanţe, Roşca Alexandru a contestat-o cu apel. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 decembrie 2014 a fost respins apelul declarat de către Roşca Alexandru, cu menţinerea hotărârii primei instanţe. La 12 februarie 2015 Roşca Alexandru, în termenul prevăzut de lege, a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri de admitere a pretenţiilor integral.

În susţinerea recursului s-a indicat că, la examinarea pricinii instanţele judecătoreşti au încălcat şi aplicat eronat normele de drept material şi procedural, nefiind constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii. În acest sens susţine că instanţele judecătoreşti nu au întreprins toate măsurile prevăzute de lege pentru a asigura prezentarea de către pîrît a probelor 3 solicitate, ce ar confirma legalitatea actului administrativ emis, iar neprezentarea acestora constituie temei de anulare a actului contestat.

Menţionează că contrar prevederilor art.27 alin.(5) al Statutului profesiei de avocat, Comisia de licenţiere a profesiei de avocat nu i-a acordat timpul necesar pentru pregătirea mai minuţioasă către a doua etapă a examenului de admitere în profesia de avocat, iar calificativul cu care a fost apreciat la examen este consecinţa încălcărilor de procedură comise de către intimat la organizarea şi desfăşurarea examenului de admitere în profesia de avocat, invocate în acţiune. A mai invocat că contrar normelor de drept procedural prima instanţă nu s-a expus separat asupra tuturor cerinţelor înaintate şi nu a primit răspuns la toate argumentele invocate, fiindu-i încălcat dreptul la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 434 al. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. La materialele cauzei lipsesc probe în confirmarea recepţionării deciziei integrale a instanţei de apel de către recurent. Astfel, recursul se consideră depus în termen. Verificînd legalitatea hotărârii contestate prin prizma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat de către Roşca Alexandru urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Alin. (4) al articolului menţionat prevede că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa 4 judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Roşca Alexandru este declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Instanţa de recurs reţine că argumentele invocate de Roşca Alexandru în cererea de recurs poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanţei de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

Colegiul reiterează şi faptul că conform articolului 13 din Convenţia Europeană recursul trebuie să fie unul "efectiv", atît în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). Astfel, reieşind din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Roşca Alexandru ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Roşca Alexandru se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişca - Doneva Valentina Clevadî 5