2ra-767/15 — Repararea prejudiciului material

prima instanţă, jud.: E. Silvestru dosarul nr. 2ra-767/2015 instanţa de apel, jud.: M. Cigureanu, B. Bîrca, S. Arnăut ÎNCHEIERE 08 aprilie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan, Galina Stratulat examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Andrei Arion, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Andrei Arion împotriva Cooperativei de construcţie a locuinţelor nr. 81, Valeriu Sapojnic, Parascovia Spatari, intervenient accesoriu Pretura Botanica mun. Chişinău cu privire la încasarea prejudiciului material, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 12 noiembrie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de Andrei Arion şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Botanica mun.

Chişinău din 27 februarie 2014 c o n s t a t ă La 22 aprilie 2010 Andrei Arion a depus cerere de chemare în judecată împotriva CCL 81 cu privire la încasarea prejudiciului material. În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că, prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 noiembrie 1998 a fost recunoscut nul bonul de repartiţie eliberat la 28 iulie 1995 lui Andrei Arion cu dreptul de a ocupa apartamentul nr. 44 din str. Independenţei 5/1, mun. Chişinău precum şi certificatul de proprietate din 28 iulie 1995 în privinţa ap. 44, str. Independenţei 5/1, mun. Chişinău pe numele lui Arion Andrei, şi certificatul de proprietate din 28 iulie 1995 în privinţa ap. 20, str. Independenţei 5/1, mun. Chişinău pe numele lui Arion Ghenadie.

Deasemenea, a fost dispusă evacuarea lui Arion Andrei şi Claudia din ap. 44 şi ap. 20, str. Independenţei 5/1, mun. Chişinău fără acordarea altui spaţiu locativ. Menţionează că, ulterior Curtea de Apel Chişinău la 19 februarie 2003 a declarat nul contractual de schimb al ap. 44 şi 20 din str. Independenţei 5/1 încheiat între Arion Andrei şi Arion Ghenadie la 14 iulie 1996; a declarat nul contractul de vînzare-cumpărare a apartamentului nr. 44 din str. Independenţei 5/1, mun. Chişinău între Arion Ghenadie şi Creţu Oleg din 03 octombrie 1996; a declarat nul contractul de vînzare-cumpărare a apartamentului 44 din str. Independenţei 5/1, mun. Chişinău între Creţu Oleg şi Colţişor Maria din 09 decembrie 1998 şi a adus părţile la poziţia iniţială, încasînd de la Ghenadie Arion în beneficiul lui Oleg Creţu suma de 7 000 lei, de la Oleg Creţu în beneficiul lui Maria Colţişor suma de 25 370 lei, costul apartamentului la momentul semnării 1 contractelor de vînzare-cumpărare.

Indică reclamantul că, potrivit datelor Registrului bunurilor imobile, apartamentul nr. 44 din str. Independenţei 5/1, mun. Chişinău cu nr. cadastral 0100103151.01.044 a fost înregistrat pînă la 15 iulie 2009 pe numele lui Colţişor Maria în baza contractului de vînzare-cumpărare nr. 591 din 09 decembrie 1998, iar din 01 decembrie 2009 este înregistrat după Sapojnic Valeriu în baza contractului de vînzare-cumpărare nr. 19323 din 01 decembrie 2009. Susţine că, nici decizia Curţii de Apel din 12 noiembrie 1998 şi nici decizia Curţii de Apel din 19 februarie 2003 nu au fost executate, astfel că Arion Andrei, la sfîrşitul lunii ianuarie 2010 a aflat că apartamentul aparţine lui Sapojnic Valeriu, însă potrivit legislaţiei în vigoare, art. 50 Cod Civil, în redacţia anului 1964, în cazul declarării nulităţii unui act juridic fiecare parte trebuie să restituie tot ce a primit în baza actului juridic nul.

Mai indică că, Curtea de Apel la 12 noiembrie 1998 a declarat nul bonul de repartiţie pe ap. 44, eliberat lui Arion Andrei precum şi certificatul de proprietate, însă nu a dispus întoarcerea părţilor la poziţia iniţială şi anume obligaţia lui Arion Andrei de a elibera apartamentul nr. 44 şi obligaţia CCL 81 de a-i restituit lui Arion Andrei costul apartamentului achitat în mărime de 725 lei potrivit dispoziţiei de plată nr. 81 din 24 octombrie 1995. Menţionează Arion Andrei că, la momentul repartizării apartamentului nr. 44 din str. Independenţei 5/1, mun. Chişinău, costul acestuia constituia 725 lei.

Potrivit datelor de la bursa imobiliară acest apartament ar putea fi estimat la preţul de piaţă aproximativ 670 000 – 690 000 lei, iar la momentul emiterii deciziei Curţii de Apel, Arion Andrei nu a fost despăgubit, astfel că el acum nu mai poate procura un apartament analogic cu banii plătiţi în sumă de 725 lei, respectiv, la moment, mărimea despăgubirii care urmează a fi încasată de la CCL 81 o constituie a fi costul de piaţă al apartamentului nominalizat. Consideră, Arion Andrei că, anume în această mărime i-a fost cauzat dînsului prejudiciul material, concretizînd că, de apartamentul nr. 44, s-a folosit timp îndelungat, pînă în luna octombrie 2009, cînd a fost evacuat din apartamentul dat în baza încheierii Judecătoriei Botanica mun.

Chişinău emisă de judecătorul Ghervas Maria, la 29 aprilie 2009. Solicită reclamantul, Arion Andrei încasarea de la CCL 81 în beneficiul său a prejudiciul material în mărime de 690 000 lei. La 17 octombrie 2011, reclamantul Arion Andrei a depus cerere suplimentară de modificare a cererii de chemare în judecată privind încasarea prejudiciului material, prin care a solicitat modificarea cererii şi atragerea în calitate de pîrîţi în litigiu a lui Valeriu Sapojnic şi Parascovia Spatari. Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 27 februarie 2014, a fost respinsă cererea depusă de Arion Andrei către CCL 81, Valeriu Sapojnic, Parascovia Spatari, intervenient accesoriu Pretura Botanica mun.

Chişinău cu privire la încasarea prejudiciului material. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, la 21 martie 2014 Andrei Arion a depus cerere de apel, solicitînd casarea hotărîrii Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 27 februarie 2014 cu pronunţarea unei noi hotărîri de încasare 2 a prejudiciului material. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 noiembrie 2014 a fost respins apelul declarat de Andrei Arion şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 27 februarie 2014. La 02 februarie 2015, Andrei Arion a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanțe, cu pronunţarea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii şi încasarea prejudiciului material.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, deoarece în cadrul examinării cauzei instanţele de judecată nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea justă a litigiului, nu au aplicat legea are trebuia să fie aplicată, au aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, fapt ce a dus la pronunţarea unei decizii neîntemeiate. A mai invocat, că în speţă, instanţele de judecată au aplicat prevederile Codului civil, în redacţia legii din 1964, pe cînd urmau a aplica prevederile Codului civil, în redacţia legii din 2002, în cazul în care drepturile sale privind locuirea în imobil a avut loc în anul 2009. Totodată a mai invocat că, prin anularea actelor juridice, urma a fi repus la situaţia iniţială şi despăgubit, însă urmare a faptelor nu a fost repus la situaţia iniţială şi nu a fost despăgubit corespunzător.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Andrei Arion este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Andrei Arion nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că, argumentele recurentului se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei. Instanţele judecătoreşti au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Andrei Arion, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios 3 administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor. Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Andrei Arion ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către Andrei Arion, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat 4