2ri-103/15 — Proces de insolvabilitate

Prima instanță: Curtea de Apel Bălți Dosarul nr.2ri-103/15 Judecător: A. Corcenco DECIZIE 08 aprilie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu Judecători Ion Corolevschi, Galina Stratulat, Iuliana Oprea, Ion Druţă examinând recursul declarat de către Roșca Dumitru, în pricina civilă SC „Shirt Company” SRL în proces de insolvabilitate, cererea lichidatorului SC „Shirt Company” SRL Ţurcanu Alexei privind atragerea la răspunderea subsidiară a administratorului întreprinderii debitoare Roşca Dumitru împotriva hotărârii Curții de Apel Bălți din 28 ianuarie 2015, prin care s-a admis cererea lichidatorului, SC „Shirt Company” SRL în proces de insolvabilitate, Țurcanu Alexei privind atragerea la răspundere subsidiară administratorului întreprinderii debitoare, Roşca Dumitru; s-a dispus atragerea la răspundere subsidiară parțial a administratorului întreprinderii debitoare, Roşca Dumitru, în mărime totală de 450 610 lei, după cum urmează: 11 950 lei - creanțe de rangul II și 448 644 lei - creanțe de rangul III, c o n s t a t ă : La 23 octombrie 2013, debitorul SC „Shirt Company” SRL s-a adresat în instanţa de judecată cu cerere introductivă, solicitând să fie intentat procesul de insolvabilitate faţă de sine SC „Shirt Company” SRL cu sediul or.

Ungheni, str. Naţională, 15 c/f 1002600025235 nr. de înregistrare MD 0004699 din 28 noiembrie 2002, cu numirea în calitate de administrator provizoriu a ÎI „Țurcan Alexei” cu sediul în or. Ungheni, str. Vasile Alecsandri, 8, of. 30, tel/fax 236- 22356, GSM 069766299, deținătorul Certificatului de perfecționare profesională nr. 9720 din 14 decembrie 2007. Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 25 octombrie 2013: -s-a admis spre examinare cererea introductivă înaintată de debitorul SC „Shirt Company” SRL cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate; -s-a pus sub observație debitorul SC „Shirt Company” SRL cu sediul or.

Ungheni, str. Naţională, 15 c/f 1002600025235 nr. de înregistrare MD 0004699 din 28 noiembrie 2002; -în scopul prevenirii modificării stării bunurilor, s-a aplicat următoarele măsuri de asigurare: -s-a desemnat d-nul Țurcanu Alexei, Certificat de instruire profesională nr. 9720 din 14 decembrie 2007, în funcția de administrator provizoriu al SC „Shirt Company” SRL; -s-a obligat debitorul (organele de conducere ale debitorului) ca în perioada de observație deciziile privind gestionarea patrimoniului să fie luate doar cu acordul prealabil al administratorului provizoriu; -s-a aplicat sechestru pe bunurile debitorului, mijloacele bănești şi pe corespondența comercială; -s-a suspendat executarea silită şi urmăririle individuale ale creditorilor asupra bunurilor debitorului; -s-a suspendat curgerea prescripției dreptului de a cere executarea silită a creanțelor contra debitorului; -s-a interzis debitorului (organelor de conducere a debitorului) să înstrăineze bunurile sale fără învoirea expresă a administratorului provizoriu; -s-a obligat organele de conducere a debitorului să prezinte toate actele şi informațiile solicitate de administratorul provizoriu; -s-a obligat administratorul provizoriu să notifice imediat despre aplicarea măsurilor de asigurare în registrele publice, Registrul de Stat al Persoanelor Juridice şi al întreprinzătorilor individuali,

Registrul bunurilor imobile, Registrul gajului, Registrul transporturilor şi alte registre, băncile, organele cadastrale teritoriale, autoritățile vamale, oficiile poștale, stațiile de cale ferată, depozitele portuare și vamale, alte locuri de magazinare din circumscripția în care debitorul își are sediul ori filialele sau reprezentanțele, pentru a sista orice operațiune cu bunurile acestuia; -s-a stabilit examinarea raportului administratorului provizoriu cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate pentru data de 03 decembrie 2013, ora 11.00, în incinta Curţii de Apel Bălţi, mun.

Bălţi, str. Ștefan cel Mare 54. Ulterior, administratorul provizoriu al SC „Shirt Company” SRL (în proces de insolvabilitate), Țurcanu Alexei, a înaintat în instanță Raportul Nr. 2, privind situația economico-financiară a debitorului SRL „Shirt Company”, cod fiscal 1002600025235, solicitând: pronunțarea unei încheieri prin care debitorul SRL „Shirt Company", cod fiscal 1002600025235, cu sediul în or. Ungheni, str. Naţională, 15, să fie declarat intrat în stare de faliment cu dizolvarea societății debitoare. Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 20 decembrie 2013, s-a dispus continuarea procesului de insolvabilitate, cu intrarea în faliment a debitorului SC „Shirt Company” SRL, cu sediul or.

Ungheni, str. Naţională, 15 c/f 1002600025235 nr. de înregistrare MD 0004699, cu dizolvarea societății debitoare. S-a desemnat în calitate de lichidator al SC „Shirt Company” SRL, cu sediul or. Ungheni, str. Naţională, 15 c/f 1002600025235 nr. de înregistrare MD 0004699 ÎI „Alexei Ţurcanu” în persoana d-lui Alexei Ţurcanu, deținător al certificatului de instruire profesională MD 9720 din 14 decembrie 2007. S-a obligat lichidatorul să valorifice şi să lichideze masa debitoare a debitorului SC „Shirt Company” SRL, în condițiile Legii insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012. S-a împuternici lichidatorul să exercite toate atribuțiile în vederea administrării şi reprezentării societății. Ulterior, lichidatorul, SC „Shirt Company” SRL, s-a adresat în judecată cu o cerere privind atragerea la răspundere subsidiară a administratorului întreprinderii debitoare, Roşca Dumitru, a.n.

13.11.1954, cod personal 0971601366461, solicitând: să fie încasat de la administratorul întreprinderii debitoare în folosul masei debitoare o parte din datoriile debitorului SC „Shirt Company„ SRL şi anume: creanțele de rangul II în mărime de 11 950 lei şi creanțe de rangul III, în mărime de 448 644 lei, în total 450 610 lei. În motivarea cererii de atragere la răspundere subsidiară s-a invocat faptul că, la 29.09.2014, adunarea creditorilor SC „Shirt Company” SRL a adoptat o hotărâre prin care s-a considerat necesar, atragerea administratorului debitorului Roşca Dumitru la răspundere subsidiară în mărime de 450 610 lei. Adunarea creditorilor şi-a argumentat hotărârea prin faptul că administratorul Roşca Dumitru a diminuat masa debitoare prin transmiterea bunurilor de la SC „Shirt Company” SRL către SA „Cosânzeana”, la care dânsul este de asemenea administrator.

În cererea de atragere la răspundere subsidiară, s-a menționat şi faptul că în cadrul procesului de insolvabilitate s-a stabilit că pe parcursul anului 2012, debitorul a introdus în țară în regim de supraveghere vamală temporară utilaj tehnologic pentru confecții în volum de 94 unități, fapt confirmat prin informația parvenită de la Biroul Vamal Ungheni. Ulterior, o parte din aceste bunuri au fost înstrăinate către SA „Cosînzeana”, unde funcția de administrator o deține pârâtul Roşca Dumitru. Faptul înstrăinării, se confirmă prin facturile fiscale Nr. SU1702341 din 31.05.2012 şi nr. SU1702342 din 31.05.2012. În baza facturii fiscale Nr. SU1702341 din 31.05.2012 au fost înstrăinate către S.A.

„Cosânzeana” bunuri în sumă totală de 260 691,96 lei. În baza facturii fiscale nr. SU1702342 din 31.05.2012 au fost înstrăinate către S.A. „Cosînzeana” 69 mașini de cusut în sumă totală de 343 633,07 lei. Astfel, din tot utilajul importat, la bilanțul debitorului au rămas 29 mașini de cusut, valoarea cărora potrivit raportului de evaluare constituie 1770 lei. În contextul cererii respective, lichidatorul a mai menționat că reieșind din faptul că potrivit datelor din Registrul de stat al persoanelor juridice, SRL „Shirt Company” are ca administrator pe cet.

Roşca Dumitru, care concomitent este şi asociat cu 100% din capitalul social, administratorului acesteia i se impută înstrăinarea bunurilor introduse în țară în regim vamal de admitere temporară la SC „Shirt Company” SRL, iar ulterior aceste bunuri au fost înstrăinate către un alt agent economic, fără achitarea taxelor vamale prevăzute de lege, pe când la bilanțul debitorului au fost lăsate bunuri care nu au valoare comercială.

Roşca Dumitru - administratorul întreprinderii debitoare, a depus referință, solicitând respingerea cererii de atragere la răspundere subsidiară, invocînd faptul că afirmația lichidatorului precum că i se impută înstrăinarea bunurilor litigioase introduse în țară în regim vamal de admitere temporara la SC „Shirt Company” SRL către un alt agent economic fără achitarea taxelor vamale prevăzute de lege, iar la bilanțul debitorului au fost lăsate bunuri care nu au valoare comercială, aceste acțiuni încadrând-se în temeiul de atragere la răspundere subsidiară prevăzute de pct. i) art. 248 al Legii insolvabilității, este nefondată şi neîntemeiată având în vedere următoarele: Roşca Dumitru în calitate de administrator al SC „Shirt Company” SRL, nu a înstrăinat tendențios bunurile litigioase pentru a diminua masa debitoare, dar le- a transferat către SC „Cosînzeana” SA, în contul datoriilor existente la acel moment.

Astfel, conform celor invocate de administratorului întreprinderii debitoare SRL „Shirt Company”, în perioada litigioasă a lunii mai a anului 2012, avea datorii bănești faţă de SA „Cosînzeana”, iar dat fiind faptul că SRL „Shirt Company” nu dispunea de sume bănești la acel moment, s-a purces la achitarea datoriilor existente, cu bunuri - mașini de cusut, până la stingerea integrală a datoriilor faţă de SA „Cosînzeana”. Prin hotărârea Curții de Apel Bălți din 28 ianuarie 2015: -s-a admis cererea lichidatorului, SC „Shirt Company” SRL (în proces de insolvabilitate), Alexei Țurcanu privind atragerea la răspundere subsidiară administratorului întreprinderii debitoare, Roşca Dumitru, a.n. 13.11.1954, cod personal: 0971601366461; -s-a atras parțial la răspundere subsidiară, administratorul întreprinderii debitoare, Roşca Dumitru, a.n.

13.11.1954, cod personal 0971601366461, în mărime totală de 450 610 lei, după cum urmează: 11 950 lei - creanțe de rangul II și 448 644 lei - creanțe de rangul III. Nefiind de acord cu hotărârea respectivă, la 17 februarie 2015, Roşca Dumitru a depus recurs, completîndu-l la 18 martie 2015 prin recurs suplimentar, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii Curții de Apel Bălți din 28 ianuarie 2015, cu pronunțarea unei hotărâri noi prin care să fie respinsă ca fiind vădit nefondată cererea privind atragerea la răspundere subsidiară înaintată de SRL „Shirt Company” în proces de faliment către Roșca Dumitru. În motivarea recursului, recurentul a invocat că instanța de insolvabilitate a emis o hotărâre vădit nefondată și nemotivată, apreciind arbitrar probele din dosar, cu reiterarea tuturor temeiurilor de fapt și de drept invocate în referința la cererea privind atragerea la răspundere subsidiară.

A mai invocat recurentul că atragerea la răspundere subsidiară a administratorului poate avea loc numai în cazul în care ar exista o sentință penală irevocabilă de condamnare în baza art. 252 CP al RM – insolvabilitatea intenționată. Avînd în vedere că hotărîrea integrală a fost expediată în adresa părţilor la 03.02.2015 (f.d. 38), cît şi faptul că potrivit avizului de recepţie şi declaraţiilor recurentului în cererea de recurs, aceasta a fost recepţionată de către recurent la 06.02.2015 (f.d. 38, 39), recursul lui Roşca Dumitru se consideră declarat în termen. Studiind argumentele recursului în raport cu materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea hotărârii Curții de Apel Bălți din 28 ianuarie 2015 și remiterea cauzei spre rejudecare, din următoarele considerente:.

Conform art. 445 alin. 1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă recursul este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Conform art. 15 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012 „(1) În cazul insolvabilităţii debitorului din culpa fondatorilor (membrilor) lui, a membrilor organului executiv sau a unor alte persoane care au dreptul de a da indicaţii obligatorii pentru debitor ori care pot influenţa în alt mod acţiunile debitorului (insolvabilitate intenţionată), aceştia poartă răspundere subsidiară solidară faţă de creditori în măsura în care bunurile debitorului sînt insuficiente pentru executarea creanţelor creditorilor.” Conform art. 248 alin. (1) lit. i) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012, dacă în cadrul procesului sânt identificate persoane cărora le-ar fi imputabilă apariția stării de insolvabilitate a debitorului, la cererea administratorului insolvabilității/lichidatorului, instanța de insolvabilitate poate dispune ca o parte din datoriile debitorului insolvabil să fie suportate de membrii organelor lui de conducere şi/sau de supraveghere, precum şi de orice altă persoană, care i-au cauzat insolvabilitatea prin comiterea acţiunilor care au adus daune proprietăţii debitorului.

Conform art. 1 alin. (4) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012 „(4) Procesul de insolvabilitate se desfăşoară în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă şi cu cele ale prezentei legi.” Conform art. 117 alin. (1) și (2) CPC al RM „Probe în pricini civile sânt elementele de fapt, dobândite în modul prevăzut de lege, care servesc la constatarea circumstanțelor ce justifică pretențiile şi obiecțiile pârților, precum şi altor circumstanțe importante pentru justa soluționare a pricinii.

În calitate de probe în pricini civile se admit elementele de fapt constatate din explicațiile părților şi ale altor persoane interesate în soluționarea pricinii, din depozițiile martorilor, din înscrisuri, probe materiale, înregistrări audio-video, din concluziile experților.” Conform art. 130 alin. (1), (2) și (3) CPC al RM „Instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare şi nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul şi interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor.

Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă şi suficiența pentru soluționarea pricinii.” Conform art. 241 alin. 5 CPC „(5) În motivare se indică: circumstanțele pricinii, constatate de instanță, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe, argumentele invocate de instanță la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanța.” Colegiul reține, că instanța de insolvabilitate, contrar prevederilor art. 241 alin. 5 CPC, a motivat defectuos actul de procedură contestat, și anume, nu a indicat motivele care au determinat concluziile acesteia şi legea guvernantă, inclusiv probele prezentate de părți care urmau a fi apreciate de către instanță, cu expunerea asupra acestora în cadrul actului de procedură.

Colegiul menționează și faptul că instanța de insolvabilitate, în motivarea hotărârii, s-a limitat doar la invocarea normelor legale cu referire la competența instanței de insolvabilitate privind tragerea la răspundere subsidiară a administratorului, fără a aplica cadrul legislativ care guvernează circumstanțele speței examinate în coroborare cu probele anexate de către părți și anume: Instanța de insolvabilitate a calificat ca fiind ilegale acțiunile lui Roşca Dumitru, care au adus daune proprietății debitorului, în calitate de administrator al SC „Shirt Company” SRL, și anume a calificat ca fiind tendențios înstrăinate bunurile persoanei juridice insolvabile, fără a-și întemeiat concluzia pe probe pertinente și admisibile care ar demonstra ilegalitatea acestor tranzacții.

În acest sens, instanța de insolvabilitatea urma să se expună asupra argumentelor administratorului întreprinderii debitoare SRL „Shirt Company”, conform cărora, în perioada lunii mai a anului 2012, SRL „Shirt Company” avea datorii bănești faţă de SA „Cosînzeana”, iar dat fiind faptul că SRL „Shirt Company” nu dispunea de sume bănești la acel moment, s-a purces la achitarea datoriilor existente, cu bunuri - mașini de cusut, până la stingerea integrală a datoriilor faţă de SA „Cosînzeana”.

Mai mult, cu referire la concluziile instanței de insolvabilitate conform cărora, administratorului Roşca Dumitru i s-a imputat faptul că bunurile litigioase care au fost înstrăinate, au fost introduse în țară în regim vamal de admitere temporară la SC „Shirt Company” SRL, iar ulterior aceste bunuri au fost înstrăinate fără achitarea taxelor vamale prevăzute de lege, Colegiul reține că acestă pretinsă încălcare, reprezintă o contravenție vamală, care poate fi invocată în calitate de probă doar în cazul în care există o decizie de sancționare a organului vamal sau o hotărâre definitivă și irevocabilă a instanței de contencios administrativ. Având în vedere cele menționate, Colegiul ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către Roșca Dumitru, cu casarea integrală a hotărârii Curții de Apel Bălți din 28 ianuarie 2015 și restituirea pricinii spre rejudecare.

La rejudecarea pricinii instanţa de insolvabilitate urmează să ţină cont de cele susmenţionate. În conformitate cu art. 445 alin (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : Se admite recursul declarat de către Roșca Dumitru. Se casează integral hotărârea Curții de Apel Bălți din 28 ianuarie 2015, emisă în pricina SC „Shirt Company” SRL în proces de insolvabilitate, cu trimiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi Galina Stratulat Iuliana Oprea Ion Druță