2ra-712/15 — Declararea testamentului nul

Prima instanţă, Jud. Botanica mun. Chişinău:E. Silivestru dosarul nr. 2ra-712/15 Instanţa de apel, Curtea de Apel Chişinău: N. Cernat, A. Pahopol, A. Gavriliţa ÎNCHEIERE 08 aprilie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru Iuliana Oprea examinînd, fără înştiinţarea participanţilor la proces, chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Chiceaev Vladimir, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Galinei Cazac împotriva lui Chiceaev Vladimir cu privire la declararea testamentului nul, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 28 octombrie 2014, prin care a fost admis apelul declarat de către Galina Cazac, casată hotărîrea Judecătoriei Botanica mun.

Chişinău din 03 martie 2014 şi emisă o nouă hotărîre de admitere a acţiunii, c o n s t a t ă La 20 iulie 2011, Cazac Galina a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Chiceaev Vladimir cu privire la declararea testamentului nul. În motivarea acţiunii reclamanta Cazac Galina a invocat că prin testamentul din 24 septembrie 2002, autentificat de către notarul public Maria Hrolovici sub nr. 1360, mama dânsei Racoviţa Ana a testat toată averea sa, inclusiv casa de locuit situată în mun. Chişinău, or. Sângera, str. I. Creangă, 11, lui Chiceaev Vladimir.

Susţine reclamanta că testamentul supra vizat urmează a fi declarat nul, deoarece Chiceaev Vladimir, folosindu-se de faptul că mama sa Racoviţa Ana avea o vîrstă înaintată, prin înşelăciune şi abuz de încredere, a obţinut ca ultima să-i testeze toată averea sa dânsului, promițându-i că va avea grijă de ea şi o v-a susține material pînă la sfîrşitul vieţii, inclusiv că v-a suporta toate cheltuielile de înmormîntare. Indică reclamanta că anterior la 09 ianuarie 1995, mama Racoviţa Ana prin testamentul nr. 10-53 i-a testat dânsei toată averea şi niciodată nu şi-a manifestat voinţa de a o testa pîrîtului.

În acelaşi timp, consideră reclamanta că semnătura aplicată în testamentul litigios precum că ar fi a mamei sale este falsificată, deoarece anterior pîrîtul a mai săvîrşit aşa acţiuni la întocmirea procurilor din 02 februarie 2010 şi din 13 iulie 2009 în baza cărora a primit pensia Anei Racoviţa în sumă totală de 10055 lei, cu atît mai mult că, ultima la 30 iunie 2009 a fost paralizată pe partea dreaptă a corpului, fiind în imposibilitate să scrie şi să vorbească, fapt confirmat prin fişa medicală a mamei sale, care a fost însuşită şi eludată de către pîrît. 1 Afară de aceasta, susţine reclamanta că împreună cu soţul ei au suportat toate cheltuielile de îngrijire, precum şi de înmormîntare a mamei sale.

De asemenea, afirmă Cazac Galina că în testamentul nr. 1360 din 24 septembrie 2002 autentificat de către notarul public Maria Hrolovici, a fost făcută menţiunea că Racoviţa Ana a testat lui Chiceaev Vladimir toată averea sa inclusiv casa de locuit situată în mun. Chişinău, or. Sângera, str. I. Creangă, 11, însă de fapt bunul imobil dat este amplasat în mun. Chişinău, or. Sângera, s. Revaca, str. I. Creangă, 10. Solicită Cazac Galina să fie declarat nul testamentul nr. 1360 din 24 septembrie 2002, autentificat de către notarul public Maria Hrolovici, prin care Racoviţa Ana a testat toată averea sa, şi anume terenurile şi casa de locuit amplasate în mun. Chişinău, or. Sângera, s. Revaca, str. I. Creangă, 10, lui Chiceaev Vladimir.

Pe parcursul examinării pricinii Cazac Galina şi-a concretizat pretenţiile din acţiune, cerînd, pe lîngă cele invocate anterior pe care le susţine, şi încasarea din contul lui Chiceaev Vladimir sumei de 21460 lei, dintre care 10055 lei pensia primită ilegală de către Chiceaev Vladimir în baza procurilor falsificate, 10000 lei pentru asistenţă juridică, 1070 lei pentru efectuarea expertizei grafologice şi 335 lei pentru achitarea taxei de stat la depunerea cererii de chemare în judecată, precum şi obligarea notarului public Maria Hrolovici să radieze din Registrul de înscriere a documentelor, testamentul nr. 1360 din 24 septembrie 2002. Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 03 martie 2014, acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 28 octombrie 2014, a fost admis apelul declarat de către Galina Cazac, casată hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 03 martie 2014 şi emisă o hotărîre nouă prin care a fost declarat nul testamentul nr. 1360 din 24 septembrie 2002, autentificat de către notarul public Maria Hrolovici, prin care Racoviţa Ana a testat toată averea sa lui Chiceaev Vladimir. La 05 februarie 2015, Chiceaev Vladimir a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 28 octombrie 2014 cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Botanica mun.

Chişinău din 03 martie 2014. În susţinerea recursului Chiceaev Vladimir a indicat că au fost încălcate şi aplicate eronat normele de drept material şi normele de drept procedural, şi anume în cauza dată nu a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu notarul public Maria Hrolovici, care a autentificat testamentul litigios nr. 1360 din 24 septembrie 2002. Invocă recurentul că Raportul de expertiză nr. 1936 (CNEJ), 303 (CNA), 6585 (MAI) din 01 noiembrie 2013 întocmit de către Centrul Naţional de Expertize Judiciare nu poate fi apreciat ca probă, deoarece experţii au comparat semnăturile executate de către testator Racoviţa Ana în perioada anilor 1995 – 1996 şi nicidecum nu au comparat semnăturile pe care ultima le-a efectuat în anul 2002. De asemenea, instanţa de apel a încălcat principiul nemijlocirii examinării probelor, făcînd concluzii în lipsa actelor de dispoziţie irevocabile ale organului de urmărire penală şi a instanţei judecătoreşti pe faptul falsificării testamentului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. 2 Materialele dosarului atestă că copia deciziei Curţii de Apel Chişinău din 28 octombrie 2014 a fost expediată în adresa lui Chiceaev Vladimir la 21 noiembrie 2014, dar lipsesc date cînd a fost recepţionată de către recurent. Însă, în cererea de recurs Chiceaev Vladimir a indicat că a făcut cunoştinţă cu decizia integrală a instanţei de apel la 03 februarie 2015. În circumstanţele relevante, recursul declarat de către Chiceaev Vladimir se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege. La 23 februarie 2015, în adresa intimatei Cazac Galina a fost expediată copia recursului declarat de către Chiceaev Vladimir cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei.

La 17 martie 2015, Cazac Galina a depus referinţă, solicitînd să fie respins recursul declarat de către Chiceaev Vladimir cu menţinerea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 28 octombrie 2014, pe care o consideră întemeiată şi legală. Examinînd temeiurile recursului declarat de către Chiceaev Vladimir în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) şi (4). Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) şi (4) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. 3 Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Chiceaev Vladimir, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu soluţia pronunţată de către instanţa de apel şi nu relevă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse. Nu poate fi reţinut ca motiv al admisibilităţii prezentului recurs argumentul invocat de către recurentul Chiceaev Vladimir precum că în prezenta cauză nu a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu notarul public Maria Hrolovici, care a autentificat testamentul litigios nr. 1360 din 24 septembrie 2002, deoarece este neîntemeiat.

Conform art. 67 alin. alin. (1), (2) şi (3) CPC, persoana interesată într-un proces pornit între alte persoane poate interveni în el alături de reclamant sau de pîrît pînă la închiderea dezbaterilor judiciare în prima instanţă dacă hotărîrea pronunţată ar putea să influenţeze drepturile sau obligaţiile lui faţă de una din părţi. Pentru a interveni în proces, intervenientul depune o cerere în care demonstrează interesul intervenţiei, menţionînd căreia părţi se va alătura. Intervenientul accesoriu poate fi introdus în proces şi la cererea unei dintre părţi sau din oficiul instanţei.

Or, reieşind din prevederile legale supra citate, solicitarea de a fi atras în proces în calitate de intervenient accesoriu notarul public Maria Hrolovici, care a autentificat testamentul nr. 1360 din 24 septembrie 2002, al cărui valabilitate se contestă, putea fi făcută şi de către recurentul-pîrît pînă la închiderea dezbaterilor judiciare în prima instanţă, fapt ce nu se atestă la materialele dosarului. Mai mult decît atît, fiind audiată în cadrul primei instanţe în calitate de martor, nici notarul Maria Hrolovici nu a depus personal vre-o cerere de a interveni în cadrul procesului dat în calitate de intervenient accesoriu alături din una din părţi (f.d.

227). Nu poate fi reţinut nici argumentul recurentului Chiceaev Vladimir precum că Raportul de expertiză nr. 1936 (CNEJ), 303 (CNA), 6585 (MAI) din 01 noiembrie 2013 întocmit de către Centrul Naţional de Expertize Judiciare nu poate fi apreciat ca probă, deoarece experţii au comparat semnăturile executate de către testator Racoviţa Ana în perioada anilor 1995 – 1996 şi nicidecum nu au comparat semnăturile pe care ultima le-a efectuat în anul 2002, deoarece contravine materialelor dosarului, or potrivit Raportului de expertiză nominalizat rezultă că pentru efectuarea expertizei au fost prezentate spre examinare mostre a semnăturii executate liber de către Racoviţa Ana la data de: 25 august 2008; 07 octombrie 2002; 08 iunie 2009; 09 ianuarie 1995; 20 septembrie 2005; 08 septembrie 1987; 13 octombrie 1998; 11 decembrie 1996 şi 05 noiembrie 2002 (f.d.

132). Este irelevant şi argumentul recurentului precum că instanţa de apel a încălcat principiul nemijlocirii examinării probelor, făcînd concluzii în lipsa actelor de dispoziţie irevocabile ale organului de urmărire penală şi a instanţei judecătoreşti pe faptul falsificării testamentului. Or, conform art. 130 alin. (1) CPC, instanţa judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare şi nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblu şi interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

4 Cu atît mai mult că, potrivit Raportului de expertiză supra vizat, care nu a fost contestat, s-a stabilit că semnătura aplicată în testamentul nr. 1360 din 24 septembrie 2002 nu aparţine Anei Racoviţa, ci a unei alte persoane efectuată prin procedeul imitaţiei, respectiv reieşind din prevederile art. 130 CPC, concluzia expertului a constituit ca temei pentru instanţa judecătorească de a declara nul testamentul litigios. Alte argumente invocate în recursul declarat nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constitui temei pentru casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie accentuează că recursul exercitat conform Secţiunii a II-a din CPC are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi de drept procedural, verificîndu-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar şi nu temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speţa Purcell c. Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra cărora instanţa de apel s-a pronunţat deja în modul corespunzător. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Chiceaev Vladimir ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. (1) şi alin. (2), art. 433 lit. a) şi art. 440, CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de către Chiceaev Vladimir, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru Iuliana Oprea 5