2rac-108/15 — Încasarea sumei

Dosarul nr.2rac-108/15 Instanţa de fond: Judecătoria Centru mun. Chișinău – D. Chistiol Instanţa de apel: CA Chișinău –V. Pruteanu, Iu. Cimpoi, A. Minciuna ÎNCHEIERE 01 aprilie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie În componenţă: Preşedintele completului judecător, Svetlana Filincova, Judecătorii Dumitru Mardari, Maria Ghervas, soluționînd chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului depus de către Firma de Producție ”Tonar” Societate cu Răspundere Limitată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Firma de Producție ”Tonar” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Băncii Comerciale ”Banca Socială” Societate pe Acțiuni, Camera Teritorială Centru a Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești a Ministerului Justiției al RM, executorii judecătorești Dumitru Manole, Olga Delev, Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor privind recuperarea prejudiciului material, moral și încasarea venitului ratat, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 26 noiembrie 2014, prin care s- a respins cererea de apel înaintată de către Firma de Producție ”Tonar” Societate cu Răspundere Limitată și s-a menținut fără modificări hotărîrea judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 06 martie 2014, CONSTATĂ: La 11 decembrie 2009 FP ”Tonar” SRL a contestat acțiunile Oficiului de Executare Centru, mun. Chișinău și BC ”Banca Socială” SA privind încălcarea normelor legale în cadrul procesului de evacuare a documentelor contabile, reținerea ilegală a documentelor contabile ale FP ”Tonar” SRL pînă la 09 aprilie 2009, încasarea de la pîrîți a prejudiciului moral în sumă de 1500000 lei. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că în baza contractului de credit nr.211 din 17 august 2000 a obținut de la BC ”Banca Socială” SA un credit bancar în mărime de 1 155 000 lei pe un termen de 4,5 luni. În scopul asigurării rambursării creditului au fost încheiate contracte de gaj, cesiune a creanțelor și de fidejusiune.

Din cauza neexecutării obligațiilor contractuale, în baza hotărîrii judecătoriei Centru din 03 aprilie 2003 de la debitorul FP ”Tonar” SRL și fidejusorii Elena Djulai, I. Zambilovici, ”Poly Pack International” SA a fost încasat în mod forțat restanța creditului în mărime de 1 884 119 lei și cheltuielile de judecată. Fiindcă debitorii nu au executat benevol hotărîrea judecătorească, creditorul s-a adresat Oficiului de executare Centru pentru executarea forțată. Din considerentul că obiectul gajat nu a fost comercializat în cadrul licitației, prin încheierea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 18 ianuarie 2005 bunul imobil, situat în mun. Chișinău, str. Camenița 2v, a fost transmis în proprietate creditorului gajist BC ”Banca Socială” SA.

Prin hotărîrea judecătoriei Centru mun. Chișinău din 04 iulie 2006 s-a dispus evacuarea FP ”Tonar” SRL și a tuturor bunurilor sale din imobilul situat în mun. Chișinău, str. Camenița 2v. Evacuarea forțată a bunurilor debitorului a avut loc în absența ultimului. Respectiv de la 17 martie 2005 și pînă la 09 aprilie 2009 de către pîrîți a fost reținută documentația întreprinderii FP ”Tonar” SRL și anume actele de constituire, carnetele de muncă ale colaboratorilor întreprinderii, registrele de evidență a salariului. Reclamantul consideră că prin acțiunile ilegale ale reprezentanților Oficiului de executare Centru și a BC ”Banca Socială” SA i s-a cauzat prejudiciu material și moral, or întreprinderea nu a avut posibilitate de a activa.

La 16 aprilie 2010 reclamantul a depus o cerere suplimentară, prin care a solicitat încasarea de la pîrîți a venitului ratat în sumă de 1 288 000 lei. (f.d.103-110, vol.I) Prin hotărîrea judecătoriei Econonomice de Circumscripție din 23 iunie 2011 acțiunea FP ”Tonar” SRL a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. (f.d.110-112, vol.II) Prin decizia Curții de Apel Economice din 07 noiembrie 2011 a fost admis apelul declarat de către FP ”Tonar” SRL, s-a casat hotărîrea judecătoriei Economice de Circumscripție din 23 iunie 2011 cu remiterea cauzei la rejudecare în Judecătoria Centru mun. Chișinău.

(f.d.163, vol. II) La 14 iunie 2013 reclamantul și-a concretizat cerințele solicitînd încasarea de la BC ”Banca Socială” SA, executorii judecătorești Dumitru Manole, Olga Delev, Ministerul Jusției, Ministerul Finanațelor, în mod solidar, prejudiciul material în sumă de 1 500 000 lei, venitul ratat în mărime de 1 288 000 lei și suma de 75 000 lei cu titlul de despăgubire pentru îmbogățire fără justă cauză. (f.d.49-52, vol. III) Conform încheierii judecătoriei Centru mun. Chișinău din 05 martie 2014 în proces a fost introdus în calitate de pîrît Camera Teritorială Centru a Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești a Ministerului Justiției. Prin hotărîrea judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 06 martie 2014 acțiunea FP ”Tonar” SRL a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.(f.d.198-205, vol. III) Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, FP ”Tonar” SRL a declarat apel împotriva hotărîrii, solicitînd casarea acesteia cu emiterea unei noi soluții privind admiterea integrală a cererii de chemare în judecată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 26 noiembrie 2014 s-a respins apeul declarat de către FP ”Tonar” SRL și s-a menținut fără modificări hotărîrea judecătoriei Centru mun. Chișinău din 06 martie 2014. (f.d.100-103) În motivarea soluției sale instanța de apel a reținut că apelantul a fost informat despre data evacuării forțate a bunurilor sale din imobilul situat în mun.

Chișinău, str. Camenița 2v, prin intermediul scrisorilor recomandate și publicarea anunțului în periodicul de nivel republican. Mai mult ca atît, pe perioada anilor 2006-2009 BC ”Banca Socială” SA a expediat în adresa FP ”Tonar” SRL somări, prin care solicita prezentarea la depozitul situat în mun. Chișinău, str. Varnița 6 pentru a ridica bunurile sechestrate. Deși, debitorul a recepționat corespondența, intenționat nu a reacționat la solicitările BC ”Banca Socială” SA, culpă care nu poate fi imputată pîrîților. Nefiind de acord cu decizia Curții de Apel Chișinău din 26 noiembrie 2014, FP ”Tonar” a depus cerere de recurs, prin care a solicitat casarea soluției instanței de apel cu emiterea unei noi soluții privind admiterea cererii de chemare în judecată în volum deplin.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel nu a aplicat legea ce urma a fi aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia aplicată, a interpretat în mod eronat legea, a apreciat arbitrar probele prezentate, care într-un final au dus la soluționarea greșită a pricinii. Conform prevederilor art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă, că decizia Curţii de Apel Chișinău a fost pronunţată la 26 noiembrie 2014, iar recurentul a primit decizia integrală la 09 decembrie 2014 (f.d.105, vol. IV). Cererea de recurs depusă la 28 ianuarie 2015 se consideră a fi depusă în termen.

Verificând materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ ajunge la concluzia că recursul declarat de către FP ”Tonar” SRL nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel. Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Astfel, recurentul a invocat că instanţa de apel a emis decizia cu interpretarea și aplicarea eronată a normei materiale, fapt ce a atribuit o soluţie greşită litigiului dedus instanţei spre judecare.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, analizând recursul în raport cu actele cauzei, menţionează că recursul conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost studiate şi verificate de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

Dispoziţiile art. 432 alin. (2), (3) CPC au caracter de concretizare a motivului de recurs, determinând cazurile concrete în prezenţa cărora se consideră că normele de drept material şi procedural au fost încălcate sau eronat aplicate. Recursul exercitat conform secţiunii a 2-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. Alin. (4) al aceluiași articol stipulează că, săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În speţă, Colegiul constată că recursul în cauză conţine argumente ce țin de dezacordul recurentului cu felul în care instanța de apel a apreciat înscrisurile probatoare și a constatat circumstanțele cauzei. Mai mult ca atît, respectivele obiecţii de fapt şi de drept deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. Prin urmare, reieşind din prevederile art. 433 lit. a) CPC cererile de recurs se consideră inadmisibile în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Totodată, călăuzindu-se de art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ a reținut existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC al RM şi anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Examinând argumentele cererii de recurs prin prisma normelor legale ce reglementează relaţiile dintre părţi, ținând cont de actele anexate la dosar, se constată că recuresul înaintat de către FP ”Tonar” SRL împotriva deciziei instanţei de apel nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC al RM.

Potrivit celor expuse, în temeiul art. 432, 433, 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie DISPUNE : Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Firma de Producție ”Tonar” Societate cu Răspundere Limitată împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 noiembrie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Firma de Producție ”Tonar” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Băncii Comerciale ”Banca Socială” Societate pe Acțiuni, Camera Teritorială Centru a Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești a Ministerului Justiției al RM, executorii judecătorești Dumitru Manole, Olga Delev, Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor privind recuperarea prejudiciului material, moral și încasarea venitului ratat.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul: Svetlana Filincova Judecători: Dumitru Mardari Maria Ghervas