2rh-112/15 — Încasarea datoriei

prima instanţă: V. Sîrbu dosarul nr. 2rh-112/15 instanţa de apel: N. Vascan, E. Clim, Iu. Cotruţă instanţa de recurs: Iu. Sîrcu, V. Clevadî, I. Corolevschi ÎNCHEIERE 01 aprilie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Druţă, Ion Corolevschi examinând cererea de revizuire depusă de către Gheorghe Diviza, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii mixte „Rotalin Gaz Trading” societate cu răspundere limitată împotriva lui Gheorghe Diviza cu privire la încasarea datoriei şi la cererea reconvenţională a lui Gheorghe Diviza împotriva Întreprinderii mixte „Rotalin Gaz Trading” societate cu răspundere limitată cu privire la obligarea conectării la conducta de gaze şi repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 05 noiembrie 2014, prin care a fost respins recursul declarat de către Gheorghe Diviza şi menţinută încheierea Curţii de Apel Chişinău din 16 iulie 2014, c o n s t a t ă: La 30 iulie 2013, ÎM „Rotalin Gaz Trading” SRL a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Gheorghe Diviza cu privire la încasarea datoriei.

În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că la 15 ianuarie 2007, între ÎM „Rotalin Gaz Trading” şi Gheorghe Diviza a fost încheiat contractul de furnizare a gazelor naturale consumatorului casnic nr. 1796. Menţionează că conform pct. 1 din contractul enunţat, obiectul contractului este furnizarea gazelor naturale la locul de consum şi reglementarea relaţiilor dintre furnizor şi consumatorul casnic privind condiţiile de furnizare şi de consum, facturarea şi plata pentru volumele de gaze naturale consumate, însă pârâtul nu a achitat plata pentru gazele naturale primite. Susţine că conform datelor contabile, datoria pârâtului pe 30 iulie 2013 constituie 8437,39 lei. Afirmă că conform art. 5 lit. c ) din contractul menţionat, consumatorul este obligat să achite integral plata pentru gazele naturale consumate pînă la data limită indicată în factură.

Invocă că pârâtul a încălcat prevederile contractuale şi ale Regulamentului pentru furnizarea şi utilizarea gazelor naturale, aprobat prin Hotărârea ANRE nr. 415 din 25 mai 2011, întârziind executarea obligaţiei pecuniare de achitare la timp a preţului gazelor naturale consumate. Prin urmare, solicită încasarea de la pârât a datoriei în sumă de 8437,39 lei, a dobânzii de întârziere în sumă de 282,84 lei şi a taxei de stat în sumă de 397 lei. La 03 octombrie 2013, Gheorghe Diviza a depus împotriva ÎM „Rotalin Gaz Traning” SRL cu privire la obligarea conectării la conducta de gaze şi repararea prejudiciului material şi moral. În motivarea acţiunii reconvenţionale pârâtul a indicat că el deţine în proprietate o casă individuală din str. G. Malarciuc,3, or.

Hînceşti. Menţionează că o perioadă de timp, în această casă locuieşte familia fiicei sale, Georgeta Diviza, ginerele Valeriu Brînzan şi 3 copii. Susţine că în perioada sezonului rece din anii 2012-2013, familia fiicei sale a consumat gaz în sumă de 12000 lei. Pentru consumul de gaz au fost achitate facturile corespunzătoare, dar la 15 mai 2013, s-a constituit o datorie în sumă de 8437,39 lei din cauza situaţiei financiare grele, deoarece ginerele său nu era angajat în cîmpul muncii. Afirmă că la 26 martie 2013, ginerele său a depus la ÎM „Rotalin Gaz Traning” SRL o cerere, prin care a solicitat eşalonarea achitării datoriei existente la moment, însă ultima nu a reacţionat în nici un mod. Concomitent, în luna martie, ginerele său a intenţionat să achite suma de 3500 lei în contul datoriei, însă a primit refuz, solicitându-se achitarea integrală a datoriei.

Invocă că în luna aprilie 2013, în contradicţie cu prevederile Hotărârii Guvernului RM nr. 191 din 19 februarie 2002, reclamanta a deconectat locuinţa de la conducta de gaze. Mai invocă că la sfârşitul lunii iunie 2013, fiica sa a încercat să mai achite încă suma de 1500 lei, dar reclamanta a refuzat. Menţionează că el nu s-a eschivat de la achitarea datoriei. Suma datoriei solicitate de către reclamantă este exagerată şi nu corespunde realităţii. Consideră că prin acţiunile sale ilegale, exprimate prin deconectarea nejustificată de la conducta de gaz şi refuzul de a încasa banii în contul datoriei, reclamanta i-a cauzat lui şi familiei sale prejudicii morale. Prin urmare, solicită obligarea reclamantei de a conecta locuinţa din str. G.Malarciuc,3, or.

Hînceşti la conducta de gaz şi încasarea de la reclamantă a sumei de 6000 lei, în vederea reparării prejudiciului moral. Ulterior, Gheorghe Diviza a depus o cerere reconvenţională suplimentară, prin care a solicitat încasarea de la reclamantă a sumei de 2540 lei, în vederea reparării prejudiciului material şi obligarea reclamantei de a conecta gratuit casa de locuit din str. G. Malarciuc,3, or. Hînceşti la conducta de gaze. Prin hotărârea Judecătoriei Hînceşti din 08 noiembrie 2013 acţiunea iniţială a fost admisă parţial şi a fost încasat de la Gheorghe Diviza în beneficiul ÎM „Rotalin Gaz Trading” SRL datoria în sumă de 8437,39 lei, dobânda de întârziere în sumă de 282,84 lei şi taxa de stat în sumă de 262 lei.

În rest acţiunea ca fiind neîntemeiată. Acţiunea reconvenţională a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 22 ianuarie 2014 nu a fost dat curs cererii de apel depusă de către Gheorghe Diviza, fiindu-i acordat un termen pînă la 05 martie 2014 pentru prezentarea apelului motivat şi a dovezii de plată a taxei de stat în sumă de 197 lei. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 28 mai 2014 nu a fost dat curs cererii de apel depusă de către Gheorghe Diviza, fiindu-i acordat un termen pînă la 16 iulie 2014 pentru prezentarea apelului motivat. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 16 iulie 2014 a fost restituită cererea de apel depusă de către Gheorghe Diviza.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 05 noiembrie 2014 a fost respins recursul declarat de către Gheorghe Diviza şi menţinută încheierea instanţei de apel. La 24 februarie 2015, Gheorghe Diviza a depus o cerere de revizuire împotriva deciziei instanţei de recurs, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanţei de recurs şi a încheierii instanţei de apel şi restituirea pricinii spre rejudecare în primă instanţă. Revizuientul Gheorghe Diviza, în motivarea cererii de revizuire, a indicat drept temei al declarării revizuirii art. 449 lit. b) CPC. Menţionează că în decizia instanţei de recurs a fost indicat că el a încheiat şi semnat contractul de furnizare a gazelor naturale consumatorului casnic nr. 1796, dar, de fapt, acest contract nu a fost semnat de către el, ci de o persoană necunoscută, iar pentru dovedirea acestui fapt este necesară efectuarea unei expertize grafologice.

Susţine că având în vedere faptul că expertiza se efectuiază doar în cadrul examinării cauzei în primă instanţă şi pînă la moment, el este deconectat de la conducta de gaze, pricina urmează a fi restituită spre rejudecare în primă instanţă. Prin referinţa depusă la 27 martie 2015 ÎM „Rotalin Gaz Traiding” SRL a solicitat respingerea cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. 452 alin. alin. (1) şi (3) Codul de procedură civilă, instanţa examinează cererea de revizuire în şedinţă publică în conformitate cu normele de examinare a cererii de chemare în judecată. Participanţilor la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea cererii de revizuire.

Articolul 452 alin. (3) Codul de procedură civilă, care prevede comunicarea participanţilor la proces a locului, datei şi orei şedinţei de judecată, nu a fost modificat. În conformitate cu art. 426 alin. (3) Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet de 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Conform art. 6 alin. (7) din Legea nr. 780-XV din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, în cazul în care între două acte legislative cu aceeaşi forţă juridică apare un conflict de norme ce promovează soluţii diferite asupra aceluiaşi obiect al reglementării, se aplică prevederile actului posterior.

Coroborând prevederile art. 452 alin. (1) Codul de procedură civilă cu art.426 alin. (3) CPC, care este modificat printr-o Lege posterioară ce promovează soluţii diferite privitor la citarea şi participarea părţilor în instanţa de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie examinează cererea de revizuire în lipsa participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele motive. În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 şi anexându-se probele ce le confirmă. Din dispoziţiile legale sus-arătate urmează că revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu de reformare, prin intermediul căreia se poate obţine anularea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile şi reînnoirea judecăţii în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă că soluţia definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate. Astfel, temeiurile declarării revizuirii sunt prevăzute în mod limitativ în art.449 CPC. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că argumentul invocat de către revizuient precum că după emiterea deciziei, au devenit cunoscute unele circumstanţe şi fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute anterior nu poate servi drept temei pentru admiterea cererii de revizuire, deoarece revizuentul nu a concretizat care circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii i-au devenit cunoscute. Astfel, temeiul invocat de către revizuent este declarativ.

Totodată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine şi principiului securităţii raporturilor juridice, care presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat şi ar constitui o violare a art.6 §1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorităţii lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii întru obţinerea unei reexaminări şi unei noi soluţii în cauză. Competenţa de revizuire a instanţelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci cînd este determinată de circumstanţe cu caracterele substanţiale şi obligatorii. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că temeiul invocat în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiul prevăzut de art. 449 lit.b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Gheorghe Diviza, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 05 noiembrie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii mixte „Rotalin Gaz Trading” societate cu răspundere limitată împotriva lui Gheorghe Diviza cu privire la încasarea datoriei şi la cererea reconvenţională a lui Gheorghe Diviza împotriva Întreprinderii mixte „Rotalin Gaz Trading” societate cu răspundere limitată cu privire la obligarea conectării la conducta de gaze şi repararea prejudiciului material şi moral.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Ion Druţă Ion Corolevschi