3ra-463/15 — Anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-463/15 prima instanţă - L.Vasilevici instanţa de apel –E.Fistican, B.Bîrca, N.Traciuc, ÎNCHEIERE 01 aprilie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de avocatul Adrian Istrati în interesele recurentului Romanciuc Andrei, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Romaniuc Andrei împotriva Ministerului Apărării privind anularea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 23 decembrie 2014, prin care a fost admis apelul declarat Ministerul Apărării”, şi casată hotărîrea judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 06 august 2014, c o n s t a t ă ; La 13 decembrie 2012 Romanciuc Andrei s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Apărării privind anularea ordinului nr. 239 din 21 noiembrie 2012 privind aplicarea sancţiunii disciplinare, eliberarea din serviciul militar prin contract emis de către comandamentul Regimului de rachete antiaeriene, restabilirea în gradul de locotenent, şef echipă ochire-ofiţer ochire baterie radiotehnică divizion 1 rachete aniaeriene-125 al regimului de rachete antiaeriene, încasarea din contul Ministerului Apărării a salariului stabilit pentru funcţia dată din momentul concedierii din funcţie pînă la data restabilirii şi încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin cererea de concretizare a pretenţiilor (f.d.15-16) Romanciuc Andrei a solicitat; - Anularea ordinului Marelui Stat Major al Armatei Naţionale a Republicii Moldova nr. 79 din 09 octombrie 2012. - Anularea ordinului Ministerului Apărării nr.2-096 din 05 noiembrie 2012 şi a ordinului comandamentului Regimului de rachete antiaeriene nr. 239 din 21 noiembrie 2012 privind aplicarea sancţiunii disciplinare, eliberarea din serviciul militar prin contract. - Restabilirea în gradul de locotenent, şef echipă ochire-ofiţer ochire baterie radiotehnică divizion 1 rachete antiaeriene S-125 al regimului de rachete antiaeriene. - Încasarea din contul Ministerului Apărării a salariului stabilit pentru funcţia dată din momentul concedierii din funcţie pînă la data restabilirii.

1 - Încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea cererii de chemare în judecată a indicat că, prin ordinul Ministerului Apărării al Republicii Moldova din 16 noiembrie 2012 şi ordinul Comandamentului Regimentului de rachete antiaeriene nr.239 din 21 noiembrie 2012 a fost eliberat din serviciul militar prin contract în baza pct. 140 lit. K) al Regulamentului cu privire la modul de îndeplinire a serviciului militar şi anume pentru comiterea delictelor ce discreditează titlul de militar.

Reiterează că la 18 septembrie 2012 Procuratura militară Chişinău a pornit în privinţa lui Romanciuc Andrei cauza penală nr.2012428059, în cadrul căruia a fost bănuit de comiterea infracţiunii prevăzute de art.368 alin.(l) Cod Penal, însă ulterior la 30 octombrie 2012, prin ordonanţa procurorului militar în Procuratura militară Chişinău, în conformitate cu prevederile art.275 alin.(l) pct.3; 284, 286 Cod de Procedură Penală a fost scos de sub învinuire penală pe motivul că fapta nu întruneşte elementele infracţiunii, cauza penală fiind încetată. Consideră că a fost eliberat din funcţie ilegal, deoarece conform prevederilor art.284 alin.1) Cod de Procedură Civilă scoaterea persoanei de sub urmărirea penală este actul de reabilitare în privinţa persoanei a oricăror acţiuni de urmărire penală în legătură cu fapta anterior imputată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 06 august 2014 acţiunea înaintată de Romaniuc Andrei a fost admisă integral. S-a anulat ordinul nr.79 din 10 octombrie 2012 cu privire la cazul de încălcare gravă a disciplinei militare cu implicarea militarilor din cadrul Regimentului de rachete antiaeriene şi Bazei de mentenanţă, emis de Şef interimar Marele Stat Major al Armatei Naţionale, comandat al Armatei Naţionale. S-a anulat ordinul comandamentului Regimentului de rachete antiaeriene nr. 239 din 21 noiembrie 2012 privind eliberarea lui Romaniuc Andrei din serviciul militar prin contract în rezervă. S-a anulat ordinul Ministerului Apărării nr.2-096 din 05 noiembrie 2012 privind eliberarea din serviciul militar prin contract.

Romaniuc Andrei a fost restabilit în serviciul militar prin contract, şef echipa ochire, ofiţer ochire baterie radiotehnică divizion 1 rachete antiaeriene S-125 (l.d.p Băcioi) Regiment de rachete antiaeriene. S-a încasat din contul Ministerului Apărării al Republicii Moldova în beneficiul lui Romaniuc Andrei salariu pentru absenţa forţată de la serviciu militar în sumă de 69522,40 lei şi cheltuieli de asistenţă juridică în mărime de 3500 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 23 decembrie 2014, s-a admis apelul declarat de către Ministerul Apărării. S-a casat hotărîrea judecătoriei centru mun. Chişinău din 06 august 2014 şi s-a emis o nouă hotărîre prin care acţiunea înaintată de Romaniuc Andrei, s-a respins ca nefondată.

La 11 februarie 2015, avocatul Adrian Istrati în interesele recurentului Romanciuc Andrei a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerînd casarea acesteia şi menţinerea în vigoare a hotărîrii instanţei de fond. În motivarea recursului recurentul a indicat că nu este de acord cu soluţia instanţei de apel, o consideră ilegală şi neîntemeiată. Indică că instanţa dea apel a examinat cauza unilateral, încălcînd dreptul 2 intimatului la un proces echitabil prevăzut de art.6 şi 13 CEDO. Instanţa de apel eronat a aplicat prevederile legale şi a admis apelul declarat de către Ministerul Apărării. Afirmă recurentul că nu a admis careva abateri disciplinare care ar permite conducerii Ministerului Apărării sancţionarea acestuia cu eliberarea din serviciul militar.

Instanţa a dat o apreciere superficială circumstanţelor pricinii, nu a verificat şi nu apreciat corect probele prezentate, interpretînd normele dreptului muncii în defavoarea salariatului. S-a limitat la copierea faptelor indicate în cererea de apel, fără a indica argumente concrete care au stat la baza deciziei. Consideră că instanţa de fond corect a admis acţiunea reclamantului, deoarece sancţionarea acestuia şi anchetele desfăşurate au fost atît în contradicţie cu legislaţia specială cît şi cu practica CEDO. Prin urmare, recurentul şi-a întemeiat pretenţiile invocate în recurs prin prisma prevederilor art. 432, alin. (2), lit. c) şi d) Cod de Procedură Civilă, care statuează expres că legea a fost interpretată eronat şi a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Prin referinţa depusă la 16 martie 2015, Ministerul Apărării a Republicii Moldova a indicat că, la examinarea pricinii in fond s-au elucidat pe deplin toate circumstanţele de fapt şi de drept, s-a dat o apreciere justă a probelor din dosar, s-a aplicat corect şi justificativ prevederile normative, decizia instanţei de apel fiind legală şi întemeiată. A pledat pentru inadmisibilitatea recursului. În conformitate cu art. 439 alin. (2) şi (3) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Potrivit scrisorii Curţii de Apel Chişinău, decizia motivată a fost expediată în adresa participanţilor la proces la 23 ianuarie 2015, astfel că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi recursul declarat la 11 februarie 2015 este depus în termen, potrivit prevederilor art.434 Cod de Procedură Civilă. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de Procedură Civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în 3 măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de Procedură Civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Dezacordul recurentului cu decizia instanţei de apel, relatarea situaţiei, în viziunea recurentului, fără a indica un temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă şi nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi jurisprudenţa CEDO, conform cărei recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purceii contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nicio referire cu privire la fondul recursului. Tot odată, Colegiul reţine că, potrivit regulilor din Secţiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Codul de procedură civilă, instanţa de recurs poate interveni în materia probaţiunii doar sub aspect procedural şi anume dacă se invocă că instanţa de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor. Argumentele invocate de către recurent poartă un caracter declarativ, se combat cu probele administrate şi nu au suport legal. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural şi apreciind corect probele administrate a emis o hotărîre legală, iar argumentele invocate de avocatul Adrian Istrati în interesele recurentului Romanciuc Andrei în cererea de recurs poartă caracter declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat ca fiind inadmisibil.

4 În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 Cod de Procedură Civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul declarat de către de avocatul Adrian Istrati în interesele recurentului Romanciuc Andrei, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari 5