3ra-1175/15 — Contestarea actului administrativ

dosarul nr. 3ra-1175/15 Judecătoria Centru, mun. Chişinău Judecător: L.Vasilevici Curtea de Apel Chişinău Judecători: N.Vascan, V.Negru, Iu.Cotruţă Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 28 octombrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecători: Valeriu Doagă, Ion Druţă, Sveatoslav Moldovan, Iuliana Oprea examinînd recursul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne al RM, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Mihai Alexandru împotriva Ministerului Afacerilor Interne al RM privind anularea ordinului, restabilirea în funcția anterior deținută, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la serviciu şi încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 aprilie 2015, CONSTATĂ: La 04.06.2013, reclamantul Mihai Alexandru s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne al RM cu privire la anularea ordinului de eliberare ca ilegal şi restabilirea în funcţia deţinută pînă la eliberare, încasarea salariului pentru lipsa forţată de la muncă, repararea prejudiciului moral în mărime de 5 salarii medii lunare, precum şi încasarea cheltuielilor pentru asistenţă juridică.

În motivarea acţiunii, reclamantul a invocat că a deţinut funcţia de şef-adjunct al Direcţiei generale servicii operative. La data de 28.01.2013, reclamantul, în contextul reformei instituţionale şi organizatorice a MAI, a aplicării Hotărîrii Guvernului nr. 986 din 24.12.2012 şi a Hotărîrii Guvernului nr. 990 din 26.12.2012, a fost preavizat în conformitate cu art. 86 alin. (1) din Codul muncii despre reducerea funcţiei. La data de 03.05.2013, prin procesul-verbal nr. 34/3-1322, reclamantului i s-a propus funcţia de şef al secţiei analiză şi planificare al Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane al Inspectoratului Naţional de Investigaţii. Reclamantul a indicat că funcţia propusă este una de analiză şi nu are nimic comun cu specializarea de ofiţer operativ pe care o are reclamantul.

Mai mult decît atît, pîrîtul dispunea de funcţii vacante, de nivelul şi competenţa celei pe care o deţinea reclamantul şi respectiv, care puteau dar nu au fost propuse reclamantului. Susţine că ulterior, prin ordinul pîrîtului nr. 235 din 03.05.2013, s-a decis rezilierea contractului individual de muncă cu reclamantul în baza art. 47 lit. f) din 1 Legea cu privire la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului nr. 320 din 27.12.2012 şi anume în legătură cu lichidarea subdiviziunii poliţiei sau cu reducerea statelor de personal, dacă poliţistul refuză transferul într-o altă funcţie.

Astfel, reclamantul Mihai Alexandru a menţionat că ordinul MAI prin care a fost eliberat din funcţie este ilegal şi pasibil anulării, deoarece angajatorul a încălcat flagrant prevederile art. 88 alin. (1) lit. (c) din Codul muncii, nepropunînd o altă funcţie de competenţa reclamantului şi de nivelul celei pe care reclamantul o ocupa; angajatorul nu a respectat dreptul lui preferenţial la menţinerea la lucru în cazul reducerii numărului sau a statelor de personal prevăzut de art. 183 din Codul muncii, cu toate că are un stagiu de 26 ani în cadrul organelor afacerilor interne şi a fost stimulat pentru merite deosebite în activitate şi are la întreţinere un copil minor. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 08 octombrie 2014, a fost admisă cererea de chemare în judecată a lui Mihai Alexandru, a fost anulat ordinul nr. 235 din 03.05.2014 cu privire la întreruperea raporturilor de serviciu, rezilierea contractului individual de muncă; a fost restabilit Mihai Alexandru în serviciu în funcţia de şef-adjunct Direcţia Generală servicii operative a Departamentului poliţie; s-a încasat de la Ministerul Afacerilor Interne al RM în beneficiul lui Mihai Alexandru pentru absenţa forţată de la serviciu 113 709,94 lei şi prejudiciul moral în mărime de 7 000 lei. În rest acţiunea a fost respinsă.

În susţinerea soluţiei adoptate, instanţa de fond a invocat prevederile art. 86 alin. (1) lit. b) şi c), 88 Codul muncii, concluzionînd că de fapt, reducerea instituţiei structurale, în care deţinea funcţia reclamantul Mihai Alexandru, nu a avut loc, făcîndu-se doar schimbarea denumirii instituţiei, modificarea subordonării şi limitarea competenţei, respectiv fiind ignorată procedura de concediere în cazul lichidării unităţii, reducerii numărului sau a statelor de personal, deoarece instanţei nu i-a fost prezentat ordinul despre lichidarea instituţiei. Totodată, instanţa de fond a constatat că reclamantului i s-a propus un alt loc de muncă în ziua concedierii, dar nu o dată cu preavizarea. La data de 13.10.2014, Ministerul Afacerilor Interne al RM a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanţe, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 08 octombrie 2014, cu adoptarea unei hotărîri noi prin care acţiunea să fie respinsă integral. În motivarea cererii de apel, apelantul a indicat că instanţa de fond a interpretat eronat legislaţia în vigoare, iar concluziile primei instanţe expuse în hotărîre sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii şi contrar prevederilor art. 26 din Legea contenciosului administrativ.

Apelantul consideră că prima instanţă în motivare nu dovedeşte circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond şi nu reflectă motivele concluziilor sale privind admiterea pretenţiilor, Prin Ordinul MAI nr. 5 din 04.01.2013 reclamantului i s-a adus la cunoştinţă că funcţia de şef-adjunct al DGSO a DP urmează a fi redusă, iar instanţa de fond în hotărîre a indicat precum că nu i-a fost prezentat ordinul despre lichidarea instituţiei sau reducerea numărului sau a statelor de personal, or, apelantul susţine că a prezentat ordinul MAI nr. 5 din 04.01.2013 cu privire la preavizarea efectivului MAI, despre reducerea funcţiilor.

De asemenea, Ministerul Afacerilor Interne a precizat că din procesul-verbal cu privire la propunerea unor funcţii în legătură cu reducerea statului de personal din 2 03.05.2013, rezultă că lui Mihai Alexandru i-a fost propusă funcţia de şef al Secţiei analiză şi planificare a Centrului pentru combaterea traficului de persoane al Inspectoratului Naţional de Investigaţii al IGP, funcţie pe care ultimul a refuzat-o, ceea ce denotă în mod tacit acceptarea concedierii. Afirmaţia intimatului precum că angajatorul urma să-i propună o funcţie de nivelul celei deţinute anterior este una declarativă, deoarece Codul muncii nu prevede expres faptul dat. Mai mult, apelantul consideră că este eronat argumentul intimatului Mihai Alexandru precum că angajatorul MAI era obligat în aceiaşi zi cu preavizarea de a-i propune o altă funcţie, or, MAI a respectat prevederile normei legale şi i-a propus funcţie vacantă la acel moment în cadrul unităţii.

Propunerea unei funcţii vacante o dată cu preavizarea nu presupune nicidecum propunerea funcţiei vacante în aceiaşi zi cînd a fost preavizat. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 aprilie 2015, cererea de apel declarată de către Ministerul Afacerilor Interne al RM a fost respinsă, fiind menținută hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 08 octombrie 2014. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate. Totodată, instanţa de apel a indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată.

La 13.07.2015, Ministerul Afacerilor Interne al RM a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 aprilie 2015 și a hotărîrii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 08 octombrie 2014, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care acțiunea lui Mihai Alexandru să fie respinsă. În motivarea recursului, recurentul a invocat că, instanțele judecătorești nu au elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea justă a cauzei și au încălcat și aplicat eronat normele de drept material. La 11.09.2015, intimatul Mihai Alexandru a depus referință la cererea de recurs, solicitînd respingerea acestuia, cu menținerea hotărîrilor judecătorești contestate, pe care le consideră întemeiate și legale.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) şi (2) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne al RM în termen, avînd în vedere că copia deciziei contestate a fost expediată şi recepționată de către recurent la 11.06.2015 (f.d. 239, vol. I şi 5, vol. II), iar recursul a fost depus la 13.07.2015. Potrivit art. 440 alin. (2) CPC, recursul înaintat Ministerul Afacerilor Interne al RM a fost considerat admisibil şi transmis spre examinare într-un complet din 5 judecători.

Potrivit art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. 3 Judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în instanţa de apel şi verificînd, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de intimat, legalitatea deciziei atacate, Colegiul conchide că recursul urmează să fie admis, pornind de la următoarele. În conformitate cu art. 445 alin (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre. La examinarea litigiului atît instanţa de fond, cît şi cea de apel au interpretat şi aplicat în mod eronat normele de drept material şi în consecinţă au adoptat hotărîri ilegale.

Totodată, în speţă sunt stabilite fapte suficiente pentru a da o soluţie nouă de respingere a acţiunii. Potrivit materialelor cauzei, reclamantul Mihai Alexandru s-a adresat în instanţa de judecată cu acţiune împotriva Ministerului Afacerilor Interne al RM, prin care a solicitat anularea anularea ordinului de eliberare ca ilegal şi restabilirea în funcţia deţinută pînă la eliberare, încasarea salariului pentru lipsa forţată de la muncă, repararea prejudiciului moral în mărime de 5 salarii medii lunare, precum şi încasarea cheltuielilor pentru asistenţă juridică. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 08.10.2014, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 22.04.2015, a fost admisă parţial acţiunea şi s-a dispus anularea ordinului nr. 235 din 03.05.2014 cu privire la întreruperea raporturilor de serviciu, rezilierea contractului individual de muncă; restabilirea lui Mihai Alexandru în serviciu în funcţia de şef-adjunct Direcţia Generală servicii operative a Departamentului poliţie; încasarea de la Ministerul Afacerilor Interne al RM în beneficiul lui Mihai Alexandru pentru absenţa forţată de la serviciu 113 709,94 lei şi prejudiciul moral în mărime de 7 000 lei. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră hotărîrile instanţelor judecătoreşti ilegale, pornind de la următoarele.

După cum rezultă din actele cauzei, intimatul Mihai Alexandru a fost concediat din organele afacerilor interne prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne al RM nr.235EF din 03.05.2013, în temeiul prevederilor art. 47 alin. (1) lit. f) din Legea cu privire la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului nr. 320 din 27.12.2012 Circumstanţele care au generat concedierea intimatului Mihai Alexandru au constituit lichidarea subdiviziunii poliţiei şi refuzul poliţistului de a fi transferat într- o altă funcţie.

Potrivit prevederilor art. 3 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10.02.2000, obiect al acţiunii în contenciosul administrativ îl constituie actele administrative, cu caracter normativ şi individual, prin care este vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui terţ, emise de: a) autorităţile publice şi autorităţile asimilate acestora în sensul prezentei legi; b) subdiviziunile autorităţilor publice; c) funcţionarii din structurile specificate la lit.a) şi b). La caz, anularea ordinului Ministerului Afacerilor Interne al RM de întrerupere a raporturilor de serviciu şi rezilierea contractului individual de muncă, constituie obiect al acţiunii în centenciosul administrativ.

Potrivit art. 26 alin. (1) al legii menţionate, actul administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care: 4 a) este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii; b) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenţei; c) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite. Analizînd pretenţiile reclamantului, instanţa de recurs constată că acesta invocă drept temei de anulare a ordinului de concediere încălcarea procedurii stabilite de art. 88 Codul muncii, iar instanţele reţin aceste pretenţii ca întemeiate. În conformitate cu prevederile art. 86 alin. (1) lit. b) şi c) Codul muncii, concedierea – desfacerea din iniţiativa angajatorului a contractului individual de muncă pe durată nedeterminată, precum şi a celui pe durată determinată – se admite în cazul lichidării unităţii sau încetării activităţii angajatorului persoană fizică, precum şi în cazul reducerii numărului sau a statelor de personal din unitate.

Potrivit circumstanţelor pricinii, Ministerul Afacerilor Interne al RM a fost supus unei organizări instituţionale, prin crearea/absorbţia/fuziunea/divizarea unor structuri disctincte cu entitate juridică sau prin lichidarea unor subdiviziuni. Urmare a reorganizării instituţionale, a fost aprobat ordinul MAI nr. 70 din 28.02.2013 Cu privire la statele de organizare ale subdiviziunilor Aparatrului Central, autorităţilor administrative şi instituţiilor din subordinea Ministerului Afacerilor Interne (f.d. 75, vol. I). Potrivit acestui ordin, subdiviziunea în care a activat anterior intimatul Mihai Alexandru nu se regăseşte, la fel nici funcţia de şef-adjunct, ceea ce denotă faptul că a avut loc o lichidare a subdiviziunii şi reducerea funcţiei.

Mai mult ca atît, odată cu preavizarea prin ordinul MAI nr. 5 din 04.01.2013 (f.d. 72, vol. I), intimatul a fost înştiinţat că funcţia sa urmează a fi redusă. În acest sens, atît afirmaţia reclamantului-intimat, cît şi concluzia instanţelor ierarhic inferioare, precum că a fost încălcată procedura de concediere, deoarece nu a fost emis ordin de lichidare a unităţii sau reducerea numărului sau a statelor de personal, Colegiul le apreciază ca fiind eronate. Potrivit art. 88 alin. (1) Codul muncii, angajatorul este în drept să concedieze salariaţii de la unitate în legătură cu lichidarea acesteia ori în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal (art.86 alin.(1) lit.b) şi c)) doar cu condiţia că: a) va emite un ordin (dispoziţie, decizie, hotărîre), motivat din punct de vedere juridic, cu privire la lichidarea unităţii ori reducerea numărului sau a statelor de personal.

Or, aprobarea ordinului MAI nr. 70 din 28.02.2013 „Cu privire la statele de organizare ale subdiviziunilor Aparatrului Central, autorităţilor administrative şi instituţiilor din subordinea Ministerului Afacerilor Interne” constituie acel ordin de lichidare a unităţii sau reducerea numărului sau a statelor de personal. Astfel, dacă anterior Direcţia generală servicii operative a DP al MAI se afla în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, după aprobarea reformei instituţionale, o asemenea unitate nu s-a mai regăsit, respectiv a fost lichidată.

Totodată, în acest sens poate fi apreciat şi ordinul MAI nr. 5 din 04.01.2013 Cu privire la preavizarea efectivului MAI despre reducerea funcţiilor în contextul reformei instituţionale şi organizatorice a MAI şi în legătură cu aprobarea Hotărîrii Guvernului nr. 986 din 24.12.2012 cu privire la structura şi efectivul-limită ale IGP şi Hotărîrii Guvernului nr. 990 din 26.12.2012 cu privire la modificarea şi completarea unor hotărîri ale Guvernului. 5 În contextul dat, este eronată şi concluzia instanţelor precum că Direcţia generală servicii operative a DP al MAI şi Inspectoratul naţional de investigaţii al IGP al MAI au acelaşi scop: investigarea şi descoperirea infracţiunilor şi s-a modificat doar competenţa şi subordinea.

Or, misiunea, funcţiile de bază, atribuţiile şi drepturile fostei Direcţii generale servicii operative a DP şi actualului Inspectorat naţional de investigaţii sînt diferite, deoarece potrivit organigramelor (ordinul MAI nr. 126 din 09.04.2010 şi ordinul MAI nr. 213 din 03.07.2013) şi Regulamentelor de funcţionare, fosta unitate DGSO a DP al MAI reprezenta o subdiviziune operativă a MAI de dirijare şi organizare, iar noua entitate INI reprezintă o subdiviziune specializată care se subordonează IGP. Colegiul apreciază ca fiind eronată şi poziţia instanţelor ierarhic inferioare vis- a-vis de propunerea salariatului preavizat a unui alt loc de muncă.

Potrivit art. 88 alin. (1) Codul muncii, angajatorul este în drept să concedieze salariaţii de la unitate în legătură cu lichidarea acesteia ori în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal (art.86 alin.(1) lit.b) şi c)) doar cu condiţia că: c) o dată cu preavizarea în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal, va propune în scris salariatului preavizat un alt loc de muncă (funcţie) în cadrul unităţii respective. În primul rînd, norma citată se referă la situaţia cînd se reduce numărul sau statele de personal din unitatea respectivă, pe cînd în situaţia din speţă, a fost redusă unitatea integral prin lichidare şi corespunzător nu-i mai putea fi propus un loc de muncă în acea unitate.

Într-al doilea rînd, în ceea ce ţine de momentul propunerii unui alt loc de muncă, acesta nu putea fi propus în momentul preavizării, deoarece ordinele cu privire la statele de organizare ale Inspectoratului General al Poliţiei al MAI şi cel al subdiviziunilor Aparatului Central şi al instituţiilor din subordinea MAI, au fost emise abia la 28.02.2013, adică după aproape două luni de la preavizare şi la acel moment nu se cunoştea despre organigrama şi statele de personal care urmau a fi create.

Potrivit art. 88 alin. (4) Codul muncii, în caz de lichidare a unităţii, angajatorul este obligat să respecte procedura de concediere prevăzută la alin.(1) lit. a), b), f), g) şi i). Prin urmare, angajatorul a respectat procedura stabilită, în speţă a emis ordin cu privire la lichidarea unităţii ori reducerea numărului sau a statelor de personal şi ordin cu privire la preavizare În consecinţă, deoarece pretenţia privind anularea ordinului de concediere este neîntemeiată, cerinţele subsecvente acesteia privind restabilirea în funcţie, încasarea salariului pentru lipsa forţată de la serviciu şi a prejudiciului moral, la fel Colegiul le consideră neîntemeiate. Potrivit art. 25 alin. (1) lit. a) al Legii contenciosului administrativ, judecînd acţiunea, instanţa de contencios administrativ respinge acţiunea ca fiind nefondată sau depusă cu încălcarea termenului de prescripţie.

În această ordine de idei, instanţa de recurs conchide că instanţele judecătoreşti eronat au interpretat şi aplicat legea materială la soluţionarea litigiului dedus judecăţii în speţă, deoarece, prin actele cauzei a fost demonstrată netemeinicia acţiunii reclamantului-intimat. 6 Din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios asministrativ lărgit ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia Curţii de Apel Chişinău din 22 aprilie 2015 şi hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 08 octombrie 2014 şi de a adopta o hotărîre nouă de respingere a acţiunii. Ţinînd cont de cele expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se admite recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al RM.

Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 22 aprilie 2015 şi hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 08 octombrie 2014 şi se adoptă o hotărîre nouă. Se respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată a lui Mihai Alexandru împotriva Ministerului Afacerilor Interne al RM privind anularea ordinului, restabilirea în funcția anterior deținută, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la serviciu şi încasarea prejudiciului moral. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valeriu Doagă Ion Druţă Sveatoslav Moldovan Iuliana Oprea 7