3ra-381/15 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: I. Busuioc dosarul nr. 3ra-381/15 instanţa de apel: , N. Cernat, A. Gavriliţa, A. Pahopol ÎNCHEIERE 26 martie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Sveatoslav Moldovan şi Galina Stratulat examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de reprezentantul Centrului de Informaţii “GENDERDOC-M”, avocatul Doina Ioana Străisteanu în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Centrul de Informaţii “GENDERDOC-M” împotriva Instituţiei publice naţionale a audiovizualului Compania “Teleradio-Moldova” cu privire la recunoaşterea acţiunilor ca fiind discriminare pe criteriul de orientare sexuală şi restabilirea situaţiei anterioare încălcării drepturilor, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 28 octombrie 2014 c o n s t a t ă La data de 14.11.2013 Centrul de Informaţii “GENDERDOC-M” s-a adresat cu cererea de chemare în judecată împotriva Instituţiei publice naţionale a audiovizualului Compania “Teleradio-Moldova” cu privire la recunoaşterea acţiunilor Instituţiei publice naţionale a audiovizualului Instituţiei publice naţionale a audiovizualului Compania “Teleradio-Moldova” faţă de Centrul de Informaţii “GENDERDOC-M” ca fiind discriminare pe criteriul de orientare sexuală şi restabilirea situaţiei anterioare încălcării drepturilor Centrului de Informaţii “GENDERDOC-M”.

În motivarea acţiunii a menţionat că, prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 26.06.2012 s-a menţinut hotărârea Consiliului de Observatori a Instituţiei publice naţionale a audiovizualului Compania “Teleradio-Moldova” nr. 1/24 din 22.12.2010 privind recomandarea preşedintelui şi directorului Companiei difuzarea filmului „Drepturile omului pe ecran: Drepturile minorităţilor sexuale”. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 15.08.2012 s-a menţinut hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 26.06.2012. Face referire că, filmul documentar „Drepturile omului pe ecran: Drepturile 1 minorităţilor sexuale” este unul din cele patru filme documentare din seria „Drepturile Omului pe Ecran”, realizate de Marin Turca.

Relevă că, filmul documentar respectiv reflectă diversitatea de opinii existente în societate cu privire la poliţia şi justiţia, societatea civilă, drepturile persoanelor cu dizabilităţi şi drepturile minorităţilor sexuale. Cu excepţia celui din urmă film documentar, primele trei filme au fost difuzate de Instituţia publică naţională a audiovizualului Compania “Teleradio-Moldova” la ora 20.10, 22.40 şi respectiv 22.40. Consideră că, filmul documentar „Drepturile omului pe ecran: Drepturile minorităţilor sexuale” nu a fost difuzat, deşi pîrîtul afirmă că a fost difuzat la 16.07.2012 ora 00.40.

Menţionează Centrul de Informaţii “GENDERDOC-M” că, filmul documentar „Drepturile omului pe ecran: Drepturile minorităţilor sexuale” în esenţa sa îşi propune să contribuie la dezvoltarea toleranţei faţă de diversitate, să relateze diferite experienţe şi opinii la subiect, să informeze despre încălcările drepturilor omului a persoanelor cu orientare homosexuală, experienţele negative, cazuri de discriminare şi violenţă, cu care se confruntă membrii comunităţii LGBT.

Potrivit răspunsului Instituţiei publice naţionale a audiovizualului Compania “Teleradio-Moldova” nr. 01-14/239 din 27.02.2013 filmul documentar „Drepturile omului pe ecran: Drepturile minorităţilor sexuale” a fost difuzat la 16.07.2012 ora 00.40 în temeiul deciziei nr. 44 a CCA „cu privire la aplicarea semnelor de avertizare în cadrul serviciilor de programe televizate” din 30.03.2010, pe când Centrul de Informaţii “GENDERDOC-M” consideră că CCA oferă o listă de criterii generale de care titularii de licenţă audiovizuală vor ţine cont în clasificarea producţiilor audiovizuale. Aceste criterii se referă în principal la scenele de violenţă, contextul în care se prezintă consumarea drogurilor şi a alcoolului, reprezentarea actului sexual, rolul copiilor în scene de violenţă, prezentarea femeii în ipostaze degradante, intensitatea scenelor de violenţă casnică, tipologia limbajului.

în baza acestor criterii se recomandă utilizarea semnelor de avertizare „AP”, „12”, >,16”, „18” care corespund vârstei copiilor, consumatori a informaţiei difuzate. Afirmă că, scene de violenţă se regăsesc doar în filmul documentar „Drepturile omului pe ecran: poliţia şi justiţia” deoarece redă evenimentele din 07.04.2009 şi discută cazurile de tortură în poliţie.

Celelalte filme documentare, şi în special filmul documentar „Drepturile omului pe ecran: Drepturile minorităţilor sexuale” nu conţin scene de violenţă, limbaj licenţios, act sexual sau careva criterii enumerate în decizia nr. 44 din 30 martie 2010. Consideră că, Instituţia publică naţională a audiovizualului Compania “Teleradio- Moldova” intenţionat şi cu rea voinţă a calificat Filmul documentar „Drepturile omului pe ecran: Drepturile minorităţilor sexuale” ca fiind interzis tinerilor sub 18 ani pentru a-l difuza la o oră cît mai târzie, împiedicând astfel informarea opiniei publice despre situaţia reală a persoanelor cu orientare homosexuală în Republica Moldova. Face referire, că filmul documentar respectiv urma să fie difuzat cel puţin la aceeaşi oră (22.40) la care au fost difuzate şi celelalte două filme documentare despre societatea civilă şi persoanele cu dizabilităţi, toate trei având conţinut informativ similar.

Consideră Centrul de Informaţii “GENDERDOC-M” că, a fost supus discriminării 2 pe criteriul orientării homosexuale în exercitarea dreptului de exprimare a opiniei. Solicită Centrul de Informaţii “GENDERDOC-M” constatarea acţiunilor Instituţiei publice naţionale a audiovizualului Compania “Teleradio-Moldova” ca fiind discriminare pe criteriul orientării homosexuale, şi obligarea pîrîtului să difuzeze filmul documentar „Drepturile omului pe ecran. Drepturile minorităţilor sexuale" la aceiaşi oră la care au fost difuzate celelalte trei filme documentare din această scrie, adică nu mai târziu de 22.40. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 05.05.2014 acţiunea înaintată de Centrul de Informaţii “GENDERDOC-M” s-a respins.

În motivarea soluţiei adoptate prima instanţă a menţionat că, instanţele de judecată nu sunt în drept să dirijeze activitatea pîrîtului referitor la programul de difuzare a emisiunilor televizate care constituie o atribuţie exclusivă a ultimului. Totodată s-a stabilit că nu există nici o normă legală în temeiul căreia instanţa de judecată ar putea obliga pîrîtul să transmită emisiunea solicitată la o oră exactă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 28 octombrie 2014 s-a respins apelul declarat de Centrul de Informaţii “GENDERDOC-M” şi s-a menţinut hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 05.05.2014. Instanţa de apel a reiterat argumentele menţionate de prima instanţă.

La 13 februarie 2015 reprezentantul centrului de informaţii “GENDERDOC-M”, avocatul Doina Ioana Străisteanu a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 28 octombrie 2014 solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe cu pronunţarea unei noi hotărâri prin care acţiunea înaintată să fie admisă. În motivarea cererii de recurs avocatul Doina Ioana Străisteanu a menţionat că, instanţele inferioare au comis erori grave la aplicarea şi interpretarea Legii nr. 121 din 25.05.2012 privind asigurarea egalităţii, iar concluziile acestora de respingere a acţiunii sunt neîntemeiate şi nu au un suport legal. Examinând temeiul recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sa aplicarea eronată a normelor de drept material sa a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material a fost încălcate sa aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sa analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural a fost încălcate sa aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; 3 c) în judecarea pricinii a fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu a fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea a dus sa ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sa în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sa în cazul în care erorile comise a dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se ia în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. În conformitate cu art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră, că recursul declarat nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate. Argumentele menţionate în recurs precum că, instanţele inferioare au comis erori grave la aplicarea şi interpretarea Legii nr. 121 din 25.05.2012 privind asigurarea egalităţii, iar concluziile acestora de respingere a acţiunii sunt neîntemeiate şi nu au un suport legal, nu pot fi reţinute pe motiv că, circumstanţele pricinii au fost determinate de instanţele de judecată şi apreciate corect cu argumentări adecvate bazate pe normele de drept ce reglementează raportul juridic în litigiu. Astfel, instanţa de recurs notează că, reprezentantul Centrului de informaţii “GENDERDOC-M”, avocatul Doina Ioana Străisteanu nu a invocat nici un argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel.

În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CtEDO, fosta Comisie a arătat că “... art.6 paragraf l din Convenţie, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (caza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Colegiul conchide, că din conţinutul cererii de recurs nu rezultă existenta unuia din temeiurile legale de recurs.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de reprezentantul Centrului de informaţii “GENDERDOC- M”, avocatul Doina Ioana Străisteanu ca inadmisibil. 4 În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de reprezentantul Centrului de informaţii “GENDERDOC-M”, avocatul Doina Ioana Străisteanu se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat 5