3ra-633/14 — Contestarea actului administrativ

dosarul nr.3ra-633/14 prima instanţă: V. Pădurari, instanţa de apel: E. Ababei, D. Puşca, G. Polivenco, ÎNCHEIERE 22 mai 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Iurie Bejenaru, Ion Druţă examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Consiliul mun. Bălţi, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Centrul de informaţii „GenderDoc-M” împotriva Consiliului mun.

Bălţi cu privire la recunoaşterea pîrîtului responsabil de incitare la discriminare pe criteriul orientării sexuale şi a identităţii de gen, interzicerea pîrîtului încălcarea în continuare a dreptului de a nu fi discriminat a persoanelor cu orientare homosexuală, bisexuală şi a persoanelor transgender, anularea deciziei Consiliului municipal Bălţi nr.01/64 din 28.02.2013 şi încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 06 februarie 2014, prin care a fost admis apelul declarat de Centrul de informaţii „GenderDoc-M” şi casată parţial hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 11 octombrie 2013, c o n s t a t ă La 11 martie 2013, Centrul de informaţii „GenderDoc-M” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului mun.

Bălţi cu privire la recunoaşterea pîrîtului responsabil de incitare la discriminare pe criteriul orientării sexuale şi a identităţii de gen, interzicerea pîrîtului încălcarea în continuare a dreptului de a nu fi discriminat a persoanelor cu orientare homosexuală, bisexuală şi a persoanelor transgender, anularea deciziei Consiliului municipal Bălţi nr.01/64 din 28.02.2013 şi încasarea prejudiciului moral. În motivarea acţiunii reclamantul, Centrul de informaţii „GenderDoc-M” a indicat că Consiliul municipal Bălţi la data de 28 februarie 2013 a adoptat decizia nr.1/64, prin care a modificat pct.3 al deciziei nr. 2/16 din 23 februarie 2012 „Cu privire la declararea municipiului Bălţi ca zonă de susţinere a Bisericii Ortodoxe din Moldova şi de neadmitere a propagandei agresive a orientărilor sexuale netradiţionale în municipiul Bălţi”.

Potrivit acestei decizii, pct.3 a fost expus în următorul mod - „Se interzic pe teritoriul mun. Bălţi acţiuni publice orientate spre propagarea sodomiei, lesbianismului, bisexualismului, transgendernismului printre minori şi tineret, exprimat prin activitatea de răspîndire intenţionată, în mod public a informaţiei, care poate aduce prejudicii sănătăţii, moralei şi dezvoltării spirituale minorilor şi tineretului, inclusiv formarea unei viziuni denaturate a echivalentului social între relaţiile de familie tradiţionale şi netradiţionale”. Reclamantul, Centrul de informaţii „GenderDoc-M” consideră că această decizie este ilegală din motivul că contravine prevederilor Legii nr.121 din 25 mai 2012 cu privire la asigurarea egalităţii, şi anume art.2 şi 4 din această lege.

Alt motiv invocat de către reclamant este că decizia Consiliului mun. Bălţi nr. 2/16 din 23 februarie 2012 „Cu privire la declararea municipiului Bălţi ca zonă de susţinere a Bisericii Ortodoxe din Moldova şi de neadmitere a propagandei agresive a orientărilor sexuale netradiţionale în municipiul Bălţi” a fost anulată prin hotărîrea Curţii de Apel Bălţi din 28.02.2013, de aceea modificarea în aceeaşi zi a unei decizii deja anulate este contrară legii. Reclamantul solicită anularea deciziei Consiliului municipal Bălţi nr. 1/64 din 28 februarie 2013; recunoaşterea pîrîtului responsabil de incitare la discriminare pe criteriul orientării sexuale şi a identităţii de gen; interzicerea pîrîtului încălcarea în continuare a dreptului de a nu fi discriminat a persoanelor cu orientare homosexuală, bisexuală şi a persoanelor transgender; încasarea prejudiciului moral în mărime de 100000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălţi din 11 octombrie 2013, acţiunea a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată. La data de 12 noiembrie 2013 Centrul de informaţii „GenderDoc-M” a depus cerere de apel împotriva hotătîrii instanţei de fond, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea integrală a hotărîrii instanţei de fond, cu emiterea unei noi hotărîri prin care cerinţele lor să fie admise integral. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 06 februarie 2014, apelul declarat de Centrul de informaţii „GenderDoc-M” a fost admis, a fost casată parţial hotărîrea judecătoriei Bălţi din 11 octombrie 2013, şi emisă o hotărîre nouă prin care s-a declarat nulă decizia Consiliului municipal Bălţi nr.01/64 din 28.02.2013, s-a interzis Consiliului municipal Bălţi încălcarea în continuare a dreptului de a nu fi discriminat a persoanelor cu orientare homosexuală, bisexuală şi a persoanelor transgender, în rest hotărîrea judecătoriei Bălţi din 11 octombrie 2013 s-a menţinut.

La 27 martie 2014, Consiliul municipal Bălţi a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 06 februarie 2014, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Bălţi din 06 februarie 2014 şi menţinerea hotărârii Judecătoriei Bălţi din 11 octombrie 2013. În motivarea recursului recurentul Consiliul municipal Bălţi a invocat că instanţa de apel a examinat superficial pricina, cu încălcarea normelor de drept material şi procedural. În special s-a invocat că instanţa de apel a încălcat prevederile normelor de drept material prin neaplicarea art. 2 al legii nr. 338/1994 privind drepturile copilului. La 16 mai 2014, Centrul de informaţii „GenderDoc-M” a depus referinţă asupra recursului declarat de către Consiliul municipal Bălţi, prin care a solicitat respingerea acestuia ca inadmisibil.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art.432 alin.(1), (2), (3) şi (4) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Analizând argumentele recursului prin prisma existenţei temeiurilor de declarare a recursului, Colegiul constată că acestea nu se încadrează în limitele stabilite de norma precitată, instanţa de apel aplicînd corect normele de drept material şi de drept procedural.

Dezacordul recurentului cu decizia instanţei de apel, relatarea situaţiei, în viziunea recurentului, fără a indica un temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile art. 432 alin.(2), (3) şi (4) CPC şi nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt. Completul reiterează că potrivit art. 440 CPC, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 433 din Codul de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi jurisprudenţa CEDO, conform cărei recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purceii contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Din considerentele enumerate şi avînd în vedere faptul că, argumentele recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) şi (4) din CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Consiliul mun.

Bălţi, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, 432, art.433 lit. a) CPC, art.440 CPC completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune Recursul declarat de Consiliul mun. Bălţi se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Nicolae Clima Judecătorul Judecătorii Iurie Bejenaru Ion Druţă