2r-231/15 — Partajarea bunului imobil

prima instanţă: D. Şuşchevici dosarul nr. 2r-231/15 instanţa de apel: M. Ciugureanu, E. Clim, B. Bîrca DECIZIE 25 martie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva examinând recursul declarat de către Nedelcu Ilie, Nedelcu Tatiana, Nedelcu Ilie, Nedelcu Denis şi Muşat Mihail, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Tîmcova Ala şi Temcova Ana împotriva lui Muşat Mihail, Nedelcu Ilie şi Nedelcu Tatiana cu privire la partajarea în natură a bunului imobil şi încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 25 septembrie 2013, prin care a dispusă efectuarea expertizei primare în domeniul construcţiei şi suspendarea procesului, constată: La 01 iunie 2011, Ala Tîmcova şi Ana Temcova, reprezentate de avocatul Vadim Colţov, au depus cererea de chemare în judecată împotriva lui Muşat Mihail, Nedelcu Ilie şi Nedelcu Tatiana cu privire la partajarea în natură a bunului imobil şi încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii, reclamantele au invocat că, părţile în cauză sînt proprietari pe cote-părţi al bunului imobil, constituit din diferite construcţii capitale, amplasate pe un lot de pămînt pe adresa mun. Chişinău, str-la Hruşca 1, înregistrat în Registrul bunurilor imobile sub numărul cadastral 0100101.451.01. Au mai menţionat reclamantele că conform datelor din Registrul bunurilor imobile, reclamantei Ala Tîmcova aparţine 1/10 cotă-parte ideală din acest bun imobil, Anei Temcova - 2/ cota-parte ideală, pîrîtului Mihail Muşat aparţine ¼ cotă-parte ideală 5 şi pîrîţilor Ilie Nedelcu şi Tatianei Nedelcu, în comun, le aparţine ¼ cotă-parte ideală din bunul imobil litigios. Mai invocă reclamantele că lotul de pămînt aferent imobilului este înregistrat în Registrul bunurilor imobile sub numărul cadastral 0100101.451 şi aparţine cu drept de proprietate administraţiei publice locale, iar prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 09 iulie 2001 a fost stabilit modul de folosire a lotului de pămînt de pe lîngă construcţiile a imobilului menţionat. Astfel încît, în folosinţa reclamantelor a fost atribuit sectorul de pămînt cu suprafaţa de 1042 m.p, marcat prin hotarele: la faţada de hotarul din dreapta spre hotarul hotarul din drept 46,33 m, şi jos perpendicular cu faţada 2000 m. Prin urmare, Tîmcova Ala şi Temcova Ana au şi înaintat acţiunea în cauză către Muşat Mihail, Nedelcu Ilie, Nedelcu Tatiana privind partajarea bunului imobil, însă prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 07 noiembrie 2012 cererea de chemare în judecată a fost respinsă. Împotriva acestei hotărîri la data de 12 decembrie 2012, Ala Tîmcova si Ana Temcova au depus cerere de apel, solicitînd casarea hotărîrii contestate şi emiterea unei hotărîri noi, prin care cererea de chemare în judecată sa fie admisă integral precum a fost formulată şi în temeiul argumentelor prezentate la dosar.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 26 februarie 2013, nu s-a data curs cererii de apel depusă de Tîmcova Ala şi Temcova Ana şi comunicat apelantelor despre necesitatea achitării taxei de stat în sumă de 112,50 lei pentru fiecare, pînă la data de 03 aprilie 2013 şi explicat apelantelor că în caz de neîndeplinire a indicaţiilor menţionate, cererea de apel va fi restituită fără examinare. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 03 aprilie 2014, repetat nu s-a data curs cererii de apel depusă de Tîmcova Ala şi Temcova Ana şi comunicat apelantelor despre necesitatea achitării taxei de stat în sumă a cîte 112,50 lei pentru fiecare, pînă la data de 04 iunie 2014 şi explicat apelantelor că în caz de neîndeplinire a indicaţiilor menţionate, cererea de apel va fi restituită fără examinare.

În cadrul judecării cauzei în ordine de apel, reprezentantul apelantelor Ala Tîmcova şi Ana Temcova, Vadim Colţov a înaintat un demers în temeiul art. 380 alin.(1) şi art. 148 CPC, solicitînd dispunerea efectuării unei expertize tehnice în scopul aprecierii posibilităţii partajării în natură a casei de locuit individuale, amplasate pe un teren din str-la Hruşca 1, mun. Chişinău, care se identifică în Registrul bunurilor imobile prin numărul 0100101451, care prezintă după formă, construcţiile separate conform Planului de amplasament a construcţiilor şi amenajărilor, actualizat de OCT Chişinău la data de 02 februarie 2011. Totodată, a solicitat, în cazul admiterii demersului, dispunerea suspendării examinării pricinii pînă la prezentarea raportului de expertiză.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 25 septembrie 2013, a fost admis demersul reprezentantului apelantelor Ala Tîmcova şi Ana Temcova, Vadim Colţov şi dispusă efectuarea expertizei primare în domeniul construcţiei cu suspendarea procesului în temeiul art. 261 lit. d) CPC. La data de 25 noiembrie 2014, Nedelcu Ilie, Nedelcu Tatiana, Nedelcu Ilie, Nedelcu Denis şi Muşat Mihail au declarat recurs împotriva încheierii instanţei de apel din 25 septembrie 2013, solicitînd admiterea acestuia şi casarea încheierii recurate. În motivarea recursului au invocat dezacordul cu încheierea contestată, considerînd-o ilegală şi neîntemeiată.

Susţin că încheierea contestată a fost emisă fără a ţine cont de argumentele lor legitime invocate în susţinerilor respingerii cerinţelor intimaţilor Ala Tîmcova şi Ana Temcova, precum şi a reprezentantului acestora Colţov Vadim, căruia i-a fost retrasă licenţa, cît şi de cererea lor de a lăsa fără examinare a apelului depus de ultimii împotriva unei hotărîri legale şi întemeiate , care a fost adoptată în corespundere atît cu normele naţionale, cît şi cele internaţionale, şi anume art. 1, 6, 8 13 CEDO. În acelaşi timp, consideră neîntemeiat demersul intimaţilor în vederea suspendării examinării cererii de apel, care a fost înaintat aproximativ peste un an de zile după depunerea cererii de apel şi după ocuparea abuzivă a 12 ha din terenul de uz comun, îngrădirea terenul respectiv şi construirea pe acest teren, fără acordul lor, un complex întreg.

La fel, consideră neîntemeiat demersul şi în partea dispunerii efectuării expertizei, ori dînşii nici nu au fost înştiinţaţi despre ordonarea expertizei respective, fiind, astfel, lipsiţi de dreptul de a contesta actul de dispoziţie emis ilegal şi în lipsa lor, în ordinea stabilită de normele legale. Menţionează că la emiterea încheierii contestate au fost încălcate şi prevederile art. 388 alin.(1) CPC, şi anume de către o instanţă necompetentă au fost încălcate drepturile lor procesuale şi de ordin material, iar în sensul normei menţionate, independent de motivele invocate în recurs, încheierea urmează a fi anulată dacă a fost emis în lipsa lor.

Insistă că prin înaintarea cererilor şi demersurilor ilegale pe cauza respectivă, intimaţii urmăresc doar un scop de a tergiversa examinarea cauzei, prin ce încalcă vădit prevederile Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011. În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. Din materialele dosarului nu rezultă data expedierii copiei încheierii contestate în adresa recurenţilor, iar ultimul insistă că nu a primit-o. Alte date care ar atesta contrariul la materialele dosarului lipsesc. Astfel, instanţa de recurs consideră că recurenţii s-au conformat prevederilor legale şi au declarat recursul la 25 noiembrie 2014 în termen. În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea. Din materialele cauzei rezultă că prin încheierea din 25 septembrie 2013, Curtea de Apel Chişinău a admis demersul reprezentantului apelantelor Tîmcova Ala şi Temcova Ana, Colţov Vadim, şi a dispus numirea expertizei tehnice în construcţii cu suspendarea procesului în temeiul art. 261 lit. d) CPC. Efectuarea expertizei a fost încredinţată Centrului Naţional de Expertize Judiciare pe lîngă Ministerul Justiţiei.

Nefiind de acord cu încheierea dată, Nedelcu Ilie, Nedelcu Tatiana, Nedelcu Ilie, Nedelcu Denis şi Muşat Mihail a declarat recurs. În conformitate cu art. 148 alin. (2) CPC, asupra efectuării expertizei, instanţa se pronunţă printr-o încheiere, care nu poate fi atacată cu recurs. În conformitate cu art. 261 lit. d) CPC, la cererea participanţilor la proces sau din oficiu, instanţa judecătorească poate suspenda procesul în cazul în care a dispus efectuarea unei expertize. Iar potrivit art. 263 al. (1) CPC, în toate cazurile de suspendare a procesului, instanţa pronunţă o încheiere, care poate fi atacată separat cu recurs. Prin urmare, avînd la baza demersul înaintat de reprezentantul apelantelor Tîmcova Ala şi Temcova Ana, Colţov Vadim, instanţa de apel legal şi întemeiat a dispus suspendarea procesului pe durata efectuării expertizei, respectiv, recursul în această parte urmînd a fi respins ca fiind neîntemeiat.

În contextul prevederilor art. 148 alin.(2) CPC se impune şi respingerea recursului declarat împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 25 septembrie 2013, în partea prin care s-a dispus ordonarea expertizei, or Codul de procedură civilă nu prevede contestarea acestui act de dispoziţie. Respectiv, încheierea instanţei de apel în partea efectuării expertizei nu poate fi contestată cu recurs în virtutea legii. Cu atît mai mult că, expertiza ordonată prin încheierea contestată nici nu a fost efectuată, din motivul imposibilităţii examinării a obiectului expertizei în întregime, întrucît nu a fost asigurat accesul la partea din bun imobil de care se folosesc la moment recurenţii şi care reprezenta obiectul cercetării.

Pentru considerentele mai sus expuse, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi a menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 25 septembrie 2014. În conformitate cu art. 427 lit. a), Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, decide: Se respinge recursul declarat de către Nedelcu Ilie, Nedelcu Tatiana, Nedelcu Ilie, Nedelcu Denis şi Muşat Mihail. Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 25 septembrie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Tîmcova Ala şi Temcova Ana împotriva lui Muşat Mihail, Nedelcu Ilie şi Nedelcu Tatiana cu privire la partajarea în natură a bunului imobil şi încasarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva