2ra-599/15 — Modificarea cuantumului pensiei de întreținere

prima instanţă – V. Puica dosarul nr. 2ra-599/15 instanţa de apel – N. Vascan, E. Clim, I. Cotruţă ÎNCHEIERE 25 martie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Michiciuc Lucia, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Michiciuc Gheorghe împotriva lui Michiciuc Lucia cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreţinere, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 12 noiembrie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Michiciuc Lucia şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Botanica municipiul Chişinău din 09 iunie 2014 c o n s t a t ă La 11 septembrie 2013 Michiciuc Gheorghe a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Michiciuc Lucia cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreţinere.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, prin hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 29 martie 2011 a fost dispusă încasarea de la Michiciuc Gheorghe în beneficiul lui Michiciuc Lucia pensia pentru întreţinerea copilului minor Michiciuc Gheorghe – Cezar, născut la 19 aprilie 2010, în mărime fixă de 2500 lei lunar. Susţine că mărimea fixă a pensiei de întreţinere dispusă spre încasare este una exagerată, în cazul în care reclamantul are un salariu lunar de 2000 lei şi la întreţinerea lui se află un alt copil minor – Michiciuc Cristian, născut la 10 august 2002, iar după decesul soţiei lui Michiciuc Tatiana, acesta a rămas unicul întreţinător a fiului Cristian. Art. 75 Codul familiei prevede micşorarea cuantumului pensiei de întreţinere reieşind din starea materială şi familială a părinţilor, precum şi de alte circumstanţe importante.

Or, încasarea de la reclamant a sumei de 2500 lei lunar, afectează dreptul copilului minor Michiciuc Cristian de a fi întreţinut material, în cazul în care venitul lunar a lui Michiciuc Gheorghe nu este suficient pentru a acoperi toate cheltuielile de întreţinere a ambilor copii minori, inclusiv de a suporta cheltuieli pentru plata serviciilor comunale, inclusiv pentru întreţinerea lui însuşi. Cere reclamantul modificarea cuantumului pensiei de întreţinere şi dispunerea încasării pensiei de la Michiciuc Gheorghe în beneficiul lui Michiciuc Lucia pentru întreţinerea copilului minor Michiciuc Gheorghe – Cezar, născut la 19 aprilie 2010, în mărime de ¼ din toate veniturile lunare ale lui. Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica mun.

Chişinău din 09 iunie 2014, a fost admisă parţial acţiunea şi a fost modificat cuantumul pensiei de întreţinere stabilit prin hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 29 martie 2011, cu încasarea de la Michiciuc Gheorghe în beneficiul Luciei Michiciuc a pensiei de întreţinere a copilului minor Michiciuc Gheorghe – Cezar, născut la 19 aprilie 2010, în mărime de 760,10 lei lunar, începînd cu data intrării în vigoare a prezentei hotărîri şi pînă la atingerea majoratului copilului. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 noiembrie 2014, a fost respins apelul declarat de către Michiciuc Lucia şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Botanica municipiul Chişinău din 09 iunie 2014. La 30 ianuarie 2015 Michiciuc Lucia a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri sub formă de încheiere, prin care să fie dispusă scoaterea cererii de pe rol.

În motivarea recursului a invocat că, instanţele la pronunţarea hotărîrilor au încălcat normele de drept material şi procedural, fără a lua în consideraţie existenţa deciziei irevocabile a Curţii Supreme de Justiţie din 30 mai 2012, prin care deja a fost dispusă încasarea pensiei de întreţinere. Or, în circumstanţele date, instanţele urmau să scoată de pe rol acţiunea. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Michiciuc Lucia nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Aici, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Michiciuc Lucia asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Michiciuc Lucia ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursul lui Michiciuc Lucia se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat