2ra-2477/18 — Stabilirea domiciliul copilului minor si modificarea cuantumului pensiei de întretinere

2ra-2477/18 — Stabilirea domiciliul copilului minor si modificarea cuantumului pensiei de întretinere (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2ra-2477/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud: V. Puica)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu)

ÎNCHEIERE

18 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de

Gheorghe Michiciuc,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Lucia Michiciuc

împotriva lui Gheorghe Michiciuc, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția

Drepturilor Copilului sectorul Centru, mun. Chișinău cu privire la stabilirea

domiciliului copilului minor și modificarea cuantumului pensiei de întreținere,

împotriva deciziei din 06 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarate de Gheorghe Michiciuc și a fost menținută hotărârea din 13

februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La data de 20 februarie 2017 reclamanta Lucia Michiciuc a depus cerere de

chemare în judecată împotriva lui Gheorghe Michiciuc cu privire la majorarea

cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor.

Ulterior, la data de 10 mai 2017 reclamanta Lucia Michiciuc a depus cerere de

majorare a cuantumului pretențiilor, în care a indicat în calitate de intervenient

accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorul Centru, mun.

Chișinău și a solicitat suplimentar stabilirea domiciliului copilului minor.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, prin hotărârea din 31 iulie 2014 a

Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, domiciliul copilului minor xxxxx, născut la data

de xxxxx, a fost stabilit cu pârâtul.

A susținut că, la acel moment, a exprimat acordul în acel sens sub influența

presiunii din partea fostului soț, însă în realitate tot acest timp copilul a locuit cu ea.

De altfel, copilul nu dorește să comunice cu tatăl său, fiind stresat de agresivitatea

ultimului.

1

A specificat că, prin avizul Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului

sectorului Centru, mun. Chișinău, a fost conchis că ținând cont de interesele copilului

minor, domiciliul trebuie să fie stabilit cu mama.

A afirmat că, comportamentul pârâtului față de ea și copil, este unul agresiv, fapt

confirmat prin măsurile de protecție luate împotriva victimelor violenței în familie. În

ultimele luni copilul locuiește cu ea, iar stabilirea formală a domiciliului copilului

minor cu tata, prin hotărârea judecătorească menționată, creează impedimente și

dificultăți birocratice care atentează la drepturile copilului.

A relatat că, prin hotărârea din 29 martie 2011 a Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău, a fost dispusă încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor în sumă

de 2500 de lei.

A punctat că, pârâtul are posibilitatea reală de a achita această pensie, deoarece

deține mai multe imobile. Prin hotărârea din 09 iunie 2014 a Judecătoriei Botanica,

mun. Chișinău, cuantumul pensiei de întreținere a copilului minor a fost modificat,

fiind micșorat până la suma de 750 de lei lunar.

A menționat că, pensia de întreținere încasată este sub minimul de existenta, or

potrivit informației Biroului Național de Statistică valoarea minimului de existență în

mediul urban pentru un copil de 1-6 ani, în anul 2014, constituia 1520 de lei.

A indicat că, pârâtul dispune de mijloace financiare pentru a angaja avocați, însă

pentru achitarea pensiei de întreținere a copilului minor invocă situația materială

precară. Mai mult, situația materială a pârâtului este stabilă, deoarece deține mijloace

financiare în conturi bancare, dar și mai multe imobile, pentru care achită servicii

comunale, având un venit lunar de circa 19000 de lei.

A învederat că, pârâtul beneficiază și de alte surse de venituri cum ar fi,

acordarea în locațiune a unor construcții, pentru care aceasta contactează servicii de

pază. La moment pârâtul este fondatorul și director al SRL „Mic-Tan”, precum și deține

mai multe automobile, din care unul de lux de model „Toyota Land Cruise Prado”.

A precizat că, pârâtul achită pensia în mărime de 760 de lei, însă nu îngrijește de

copil. De altfel, ultimul comite și acte de violență împotriva copilului.

A precizat că, din data de 02 ianuarie 2017, conform ordonanței de protecție a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, copilul este întreținut doar de ea.

A relatat că, activează în domeniul educațional și are un salariu universitar

modest, iar la moment își face studiile doctorale la secția zi, buget.

A relevat că, la moment locuiesc cu pârâtul în aceeași casă, dar separat, la etaje

diferite. Copilul este stresat de tatăl său. Pârâtul îi creează diferite impedimente în cazul

când intenționează să plece cu copilul peste hotarele Republicii Moldova.

A solicitat stabilirea domiciliului copilului minor xxxxx, născut la data de xxxxx

cu mama – Lucia Michiciuc și modificarea cuantumului pensiei de întreținere a

copilului minor, cu încasarea din contul lui Gherghe Michiciuc în beneficiul său a

sumei de 2500 lei lunar (f.d. 232, verso, vol .I)

Prin hotărârea din 13 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, a

fost admisă parțial acțiunea depusă de Lucia Michiciuc, a fost stabilit locul de trai al

copilului minor xxxxx, c/p xxxxx, la domiciliul mamei Lucia Michiciuc, c/p xxxxx și

a fost încasat de la Gheorghe Michiciuc în beneficiul Luciei Michiciuc pensia pentru

2

întreținerea copilului xxxxx, născut la data de xxxxx, în mărime de 1095 de lei lunar,

începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri judecătorești și până la atingerea

majoratului de către copil. Totodată, a fost încasat de la Gheorghe Michiciuc în

beneficiul statului taxa de stat în mărime de 150 de lei, pentru pretenția cu privire la

încasarea pensiei de întreținere.

Prin decizia din 06 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarate de Gheorghe Michiciuc și a fost menținută hotărârea din 13 februarie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Central.

Instanța de apel a apreciat că, instanța de fond corect a stabilit domiciliul

copilului minor xxxxx cu mama acestuia - Lucia Michiciuc, ținând cont de interesul

superior al copilului și de faptul că ultima dispune de studii pedagogice, are un regim

de lucru mai lejer, respectiv are posibilitate să acorde mai mult timp și atenție pentru

educația și dezvoltarea copilului, decât tata.

De altfel, în susținerea concluziei date, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții de Apel Chișinău a reținut că materialele cauzei atestă faptul că

Gheorghe Michiciuc este la evidența poliției ca agresor familial, iar copilul prezintă

atașament insecurizat față de tată și are o atașare față de mamă.

De asemenea, instanța de apel a relevat că nu poate fi reținut argumentul

apelantului precum că în privința aceluiași obiect și pe aceleași temeiuri există o

hotărâre în care domiciliul copilului minor a fost stabilit cu el, deoarece în cauza

precedentă exista un consens între părți în privința stabilirii domiciliului copilului cu

dânsul, mama fiind de acord ca locul de trai al copilului să fie stabilit cu tata, pe când

în acțiunea actuală, acest consens între părți nu există.

Mai mult, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de

Apel Chișinău a învederat că, în prezenta acțiune, sunt invocate fapte de violență în

familie constatate prin ordonanțe judecătorești, care au avut loc după ce hotărârea

judecătorească a devenit irevocabilă. Prin urmare, deși acțiunea este între aceleași părți

și același obiect, temeiurile sunt diferite fără echivoc, deci nu se poate de conchis că

este aceiași acțiune, cu același obiect și temeiuri, căreia iar fi incidental institutul

încetării procesului civil.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de

Apel Chișinău a menționat că ambii părinți au datoria de a compensa cheltuielile pentru

întreținerea copilului minor și asigurarea unui trai decent acestuia.

În circumstanțele descrise, instanța de apel relevă că instanța de fond întemeiat

a stabilit cuantumul pensiei de întreținere ce urmează a fi încasat de la Gherghe

Michiciuc, în mărime de 1095 lei lunar, or părinții sunt egali nu doar în drepturi, dar și

în obligații, cu atât mai mult că potrivit informației eliberate de Biroul Național de

Statistică, valoarea minimului de existență pentru un copil cu vârsta de 7-17 ani (vârsta

copilului pentru care se solicită încasarea pensiei de întreținere depășește 7 ani) în

orașele mari (la moment copilul locuiește în mun. Chișinău) este de 2190 lei.

La data de 24 octombrie 2018 Gherghe Michiciuc a declarat recurs împotriva

deciziei din 06 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, pronunțând o nouă

hotărâre de respingere a acțiunii.

3

În motivarea recursului a indicat că, instanțele ierarhic inferioare nu au aplicat

legea care trebuia să fie aplicată și au aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată.

A apreciat că, instanța de fond nu s-a expus prin încheiere asupra demersului cu

privire la încetarea procesului în temeiul art. 265 alin. (b) Cod de procedură civilă, dar

prin hotărâre. De altfel, concluzia instanței de fond referitor la acest demers nu

corespunde adevărului, deoarece intimata nu a fost de acord ca domiciliul copilului

minor să fie stabilit cu dânsul, or acest fapt se confirmă prin faptul că intimata a

contestat cu apel hotărârea judecătorească.

A subliniat că, examinând cerința cu privire la stabilirea domiciliului copilului

minor, instanțele ierarhic inferioare nu au luat în considerație faptul că intimata nu are

o locuință personală, dar locuiește în locuința ce-i aparține cu drept de proprietate. De

altfel, alegația intimatei precum că poate locui la rude contravine intereselor copilului

minor, or posibilitățile și necesitățile de dezvoltare a copilului sunt cu mult mai bune la

domiciliul său, decât condițiile care pot fi oferite intimată.

A afirmat că, în avizul eliberat de autoritatea tutelară nu este indicat cu cine din

părinți urmează a fi stabilit domiciliul copilului minor, dar s-a evaluat condițiile de trai

și nivelul asigurării materiale în care locuiește copilul minor.

A relatat că, instanțele ierarhic inferioare nu au dat apreciere hotărârii din 07

martie 2017 a Judecătoriei mun. Chișinău, sediul Centru, prin care a fost eliberat de la

plata pensie de întreținere și nici nu au admis demersul de suspendare a procesului până

la examinarea apelului declarat de Lucia Michiciuc împotriva acestei hotărâri.

A relevat că, prin decizia din 27 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost

respins apelul declarat de Lucia Michiciuc și a fost menținută hotărârea din 07 martie

2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, respectiv sunt adoptate două hotărâri

diametral opuse, fiind astfel încălcat art. 123 Cod de procedură civilă.

A punctat că, cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să

participe la judecarea ei, or acesta a examinat anterior un alt litigiu între aceleași părți,

cu privire la același obiect și pe aceleași temeiuri.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 06 iunie 2018,

dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc.

Astfel, recursul, declarat la data de 24 octombrie 2018, este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

4

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de Gheorghe Michiciuc nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere,

la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri

(cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de

Gheorghe Michiciuc, asemenea aspecte nu se regăsesc.

5

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Gheorghe Michiciuc ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Gheorghe Michiciuc se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

6