2ra-946/20 — modificarea cuantumului pensiei pentru intretinerea copilului minor

Dosarul nr. 2ra-946/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud: D. Băbălău) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: I. Secrieru, V. Mihaila, Iu. Cotruță) Î N C H E I E R E 29 iulie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nicolae Craiu Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Cazacu Denis, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Cazacu Denis împotriva Larisei Cazacu, intervenient accesoriu Cazacu Natalia cu privire la modificarea cuantumului pensiei pentru întreținerea copilului minor, și la cererea reconvențională depusă de Cazacu Larisa împotriva lui Cazacu Denis, intervenient accesoriu Cazacu Natalia cu privire la modificarea modului de stabilire a cuantumului pensiei pentru întreținerea copilului minor din cotă procentuală în mărime fixă până la împlinirea majoratului copilului, împotriva deciziei din 11 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de Cazacu Denis și s-a menținut hotărârea din 05 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central c o n s t a t ă: La 17 mai 2018 Cazacu Denis a depus cerere de chemare în judecată împotriva Larisei Cazacu, intervenient accesoriu Cazacu Natalia cu privire la modificarea cuantumului pensiei pentru întreținerea copilului minor.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că prin hotărârea din 19 aprilie 2011 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, a fost desfăcută căsătoria încheiată la 21 noiembrie 2003 între el și Larisa Cazacu la Primăria com. Grătiești, mun. Chișinău. Fiica minoră XXXXX, născută la XXXXX, a fost lăsată la întreținerea mamei Cazacu Larisa. S-a încasat din contul său în beneficiul Larisei Cazacu pensia pentru întreținerea copilului minor XXXXX, în mărime de 1/4, lunar, din toate veniturile sale, până la atingerea majoratului acesteia, începând cu 15 februarie 2011. A susținut că conform art. 110 din Codul familiei, în cazul în care starea materială sau familială a uneia dintre părți s-a schimbat, instanța judecătorească, luând în considerare și alte circumstanțe importante ale părților, este în drept, la cererea oricăreia 1 dintre ele, să modifice cuantumul pensiei de întreținere sau să-l scutească pe debitorul întreținerii de plata acesteia.

Astfel, după emiterea hotărârii din 19 aprilie 2011 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, starea sa materială s-a schimbat considerabil, din motivele ce succed. La 21 octombrie 2011 la Oficiul Stării Civile sect. Botanica, mun. Chișinău a înregistrat căsătoria cu Cazacu (Șveț) Natalia. Din căsătorie cu Cazacu Natalia s-au născut doi copiii: XXXXX, născută la XXXXX și XXXXX, născut la XXXXX, care de asemenea se află la întreținerea sa. Prin hotărârea din 04 martie 2015 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, s-a încasat din contul său în beneficiul Nataliei Cazacu pensia pentru întreținerea copiilor minori: XXXXX, născută la XXXXX și XXXXX, născut la XXXXX, în mărime de 1/3, lunar, din toate veniturile sale, începând cu 29 martie 2012, până la atingerea majoratului copiilor.

Consideră că cel mai echitabil să fie recalculată și modificată mărimea pensiei pentru întreținerea copilului minor XXXXX, de la 1/4 până la 1/6 cotă procentuală, pentru a nu leza drepturile copiilor minori XXXXX și XXXXX. A accentuat că pensia pentru întreținerea fiicei XXXXX în mărime de 1/4 și pensia pentru întreținerea copiilor minori XXXXX și XXXXX în mărime de 1/3, lunar, din toate veniturile sale, nicidecum nu se încadrează în cuantumul cotelor stabilite la art. 75 alin. (1) din Codul familiei, or, pensia de întreținere pentru copilul minor se încasează din salariul și/sau din alte venituri ale părinților în mărime de 1/4 – pentru un copil, 1/3 – pentru 2 copii și 1/2 – pentru 3 și mai mulți copii.

În contextul expus, a solicitat Cazacu Denis admiterea acțiunii și modificarea cuantumului pensiei pentru întreținerea copilului minor XXXXX, născută la XXXXX, de la 1/4 până la 1/6 cotă procentuală, lunar, din toate veniturile sale, începând cu 29 martie 2012. La 11 februarie 2019 Cazacu Larisa a depus cerere reconvențională împotriva lui Cazacu Denis, intervenient accesoriu Cazacu Natalia cu privire la modificarea modului de stabilire a cuantumului pensiei pentru întreținerea copilului minor din cotă procentuală în mărime fixă până la împlinirea majoratului copilului. În motivarea cererii reconvenționale Cazacu Larisa a indicat că prin hotărârea din 19 aprilie 2011 a Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău, a fost desfăcută căsătoria înregistrată la 21 noiembrie 2003 între ea și Cazacu Denis la Primăria com. Grătiești, mun. Chișinău. Fiica minoră XXXXX, născută la XXXXX, a fost lăsată la întreținerea sa. S-a încasat din contul lui Cazacu Denis în beneficiul ei pensia pentru întreținerea fiicei XXXXX în mărime de 1/4, lunar, din toate veniturile acestuia până la atingerea majoratului copilului, începând cu 15 februarie 2011. A susținut că nu este de acord cu acțiunea depusă de Cazacu Denis privind modificarea cuantumului pensiei pentru întreținerea copilului minor XXXXX de la 1/4 până la 1/6 cotă procentuală, începând cu 29 martie 2012, or, micșorarea cotei procentuale până la 1/6 din toate veniturile lui Cazacu Denis îi va leza grav drepturile fiicei XXXXX, care are nevoie de întreținere corespunzătoare.

A remarcat că la moment fiica XXXXX are vârsta de XXXXX ani și este înmatriculată în clasa XXXXX la liceul „XXXXX”, iar în afara orelor școlare mai este implicată în activități extrașcolare, cursuri la matematică ș.a. 2 Pe lângă acestea, lunar suportă cheltuieli exagerate pentru transport, procurarea îmbrăcămintei școlare, (care este confecționată la comandă după regulile interne ale instituției școlare), încălțămintei, rechizite școlare, achitarea alimentației, precum și alte cheltuieli necesare pentru creșterea, dezvoltarea și educația normală a copilului. Consideră că în speță cel mai oportun și echitabil este să fie modificat modul de stabilire a pensiei de întreținere a copilului minor de la cota procentuală de 1/4 în mărime fixă de 2.000 de lei lunar, din următoarele motive.

Potrivit extrasului din ordinul nr. 340ef din 13 iulie 2018 emis de Inspectoratul General al Poliției, lui Cazacu Denis i s-a acordat, la cererea personală, concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului minor: XXXXX, născut la XXXXX, în baza art. 124 alin. (4) din Codul muncii.

Conform art. 76 alin. (1) și (2) din Codul muncii, în cazurile când părintele care datorează întreținere copilului său are un salariu și/sau alte venituri neregulate sau fluctuabile ori primește salariu și/sau alte venituri, total sau parțial, în natură, ori nu are un salariu și/sau alte venituri, precum și în alte cazuri când, din anumite motive, încasarea pensiei de întreținere, sub forma unei cote din salariu și/sau alte venituri, este imposibilă, dificilă sau lezează substanțial interesele uneia dintre părți, instanța judecătorească poate să stabilească cuantumul pensiei de întreținere într-o sumă bănească fixă plătită lunar sau, concomitent, într-o sumă bănească fixă și sub forma unei cote din salariu și/sau alte venituri conform art. 75. Cuantumul sumei bănești fixe încasate în conformitate cu alin. (1) se determină de instanța judecătorească, ținându-se cont de starea materială și familială a părților, de alte circumstanțe importante și păstrându-se, dacă este posibil, nivelul anterior de asigurare materială a copilului.

Astfel, având în vedere că la moment Cazacu Denis nu activează și nu dispune de un salariu lunar, la cazul speței sunt aplicabile dispozițiile art. 76 din Codul familiei. Mai mult ca atât, achitarea pensiei din indemnizația lunară, pe care o primește Cazacu Denis, va leza substanțial interesele fiicei XXXXX, deoarece cota procentuală din indemnizația respectivă nu va acoperi necesitățile de întreținere a copilului său. Consideră Cazacu Larisa că suma bănească în mărime fixă de 2.000 de lei este una reală, rezonabilă, echitabilă și necesară pentru întreținerea, creșterea și dezvoltarea normală a copilului minor XXXXX, născută la XXXXX, și nici nu va leza dreptul celorlalți copiii ai lui Cazacu Denis.

Astfel, a solicitat Cazacu Larisa admiterea acțiunii reconvenționale, modificarea modului de stabilire a cuantumului pensiei pentru întreținerea fiicei minore XXXXX, născută la XXXXX, stabilit prin hotărârea din 19 aprilie 2011 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, din cotă procentuală în mărime fixă, până la împlinirea majoratului copilului, cu încasarea în acest sens din contul lui Cazacu Denis în beneficiul său a pensiei pentru întreținerea copilului minor XXXXX, în mărime fixă de 2.000 de lei, lunar, de la data depunerii cererii reconvenționale până la împlinirea majoratului copilului, precum și încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 05 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, acțiunea inițială depusă de Cazacu Denis a fost respinsă ca neîntemeiată.

S-a admis parțial acțiunea reconvențională depusă de Cazacu Larisa. S-a modificat cuantumul pensiei pentru 3 întreținerea copilului minor XXXXX, născută la XXXXX, din cotă procentuală în mărime fixă de 1.100 de lei, lunar, încasată din contul lui Cazacu Denis în beneficiul Larisei Cazacu din data intrării în vigoare a hotărârii până la atingerea majoratului copilului minor XXXXX. Totodată, s-a anulat documentul executoriu eliberat în baza hotărârii din 19 aprilie 2011 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, prin care s-a încasat din contul lui Cazacu Denis în beneficiul Larisei Cazacu pensia pentru întreținerea copilului minor XXXXX, născută la XXXXX, în mărime de 1/4, lunar, din toate veniturile lui Cazacu Denis.

S-a încasat din contul lui Cazacu Denis în bugetul de stat suma de 396 lei taxa de stat.

La 02 mai 2019 Cazacu Denis a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 05 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, cu emiterea unei hotărâri noi, prin care să fie modificat cuantumul pensiei de întreținere pentru copilul minor XXXXX, născută la XXXXX, de la 1/4 cotă procentuală până la 1/6 cotă procentuală din toate veniturile sale, începând cu 29 martie 2020, să fie modificat cuantumul pensiei pentru întreținerea copilului minor XXXXX, născută la XXXXX, din cotă procentuală în mărime fixă în sumă de 1.000 de lei lunar până la atingerea copilului minor a majoratului, reieșind din minimul de existență stabilit de Biroul Național de Statistică pentru anul 2018, începând cu 05 aprilie 2019. La 03 mai 2019 Cazacu Larisa a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a hotărârii din 05 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, cu emiterea în această parte a unei hotărâri noi de admitere integrală a acțiunii reconvenționale.

Prin încheierea din 29 august 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit apelul declarat de Cazacu Larisa din motiv că nu a prezentat motivele de fapt și de drept, pe care se întemeiază apelul. Prin decizia din 11 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de Cazacu Denis și s-a menținut hotărârea din 05 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central. Prima instanță și instanța de apel au motivat soluțiile reieșind din interesul major al copilului minor XXXXX, născută la XXXXX, considerând în acest sens că pensia în sumă fixă de 1.100 de lei, ce urmează să fie încasată din contul lui Cazacu Denis în beneficiul Larisei Cazacu, ca mărime este una rezonabilă, echitabilă și oportună pentru întreținerea, creșterea și dezvoltarea normală a copilului minor XXXXX, confirmată prin probele concludente.

Nu a fost reținut argumentul lui Cazacu Denis precum că conform datelor statistice ale Biroului Național de Statistică, alocarea minimului de existență a unui copil în vârstă cuprinsă între 7-17 ani pentru anul 2018 este de 2.045,4 lei, sumă la care trebuie să contribuie ambii părinți, or, acesta poate constitui obiect de examinare în cazul stabilirii inițiale a pensiei de întreținere a copilului minor, dar nu și la modificarea cuantumului pensiei de întreținere, care deja a fost stabilită prin hotărâre judecătorească irevocabilă. Au concluzionat instanțele de judecată că din înscrisurile probatorii anexate la actele cauzei nu se atestă faptul că starea materială sau familială a reclamantului Cazacu Denis de la momentul pronunțării hotărârii din 19 aprilie 2011 a Judecătoriei Rîșcani, mun.

4 Chișinău, s-a modificat considerabil și impune modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor. La fel, nu au fost prezentate probe că indemnizația lunară în sumă de 2.645,49 de lei, achitată pentru îngrijirea copilului minor XXXXX, constituie unica sursă de venit a lui Cazacu Denis.

La 04 mai 2020 Cazacu Denis, prin intermediul poștei electronice, a depus cerere de recurs împotriva deciziei instanței de apel, nefiind semnată de către recurent, iar la 06 mai 2020 a prezentat același recurs semnată de către el, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 11 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 05 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, cu emiterea unei hotărâri noi, prin care să fie modificat cuantumul pensiei pentru întreținerea copilului minor XXXXX, născută la XXXXX, de la 1/4 până la 1/6 cotă procentuală din toate veniturile sale, începând cu 29 martie 2020 - până la 04 aprilie 2019, stabilirea cuantumului pensiei pentru întreținerea copilului minor XXXXX, născută la XXXXX din cotă procentuală în mărime fixă în sumă de 1.100 de lei, începând cu 05 aprilie 2019 până la atingerea majoratului copilului, precum și încasarea din contul Larisei Cazacu în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 396 de lei.

În motivarea recursului Cazacu Denis a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, cu interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept material.

A susținut recurentul că lunar achită Larisei Cazacu pensia pentru întreținerea fiicei minore XXXXX în mărime de 1/4 adică de 0,25% din toate veniturile sale, începând cu 15 februarie 2011. Iar, Nataliei Cazacu achită pensia de întreținere pentru copiii minori XXXX și XXXXX în mărime de 1/3 adică de 0,33%, începând cu data de 29 martie 2012. A notat că pensia pentru întreținerea copilului minor XXXXX în mărime de 1/4 (0,25%) + 10 % (onorariu executorului judecătoresc), este egală cu 0,275%, din toate veniturile sale lunare, începând cu 15 februarie 2011. Iar, pensia pentru întreținerea copiilor minori XXXXX și XXXXX în mărime de 1/3 (0,33%) + 10 % (onorariu executorului judecătoresc), este egală cu 0,363%, din toate veniturile sale lunare, începând cu 29 martie 2012. Respectiv, începând cu 29 martie 2012, lunar din contul său se încasează: (0,25% pentru fiica XXXXX + 10% onorariul executorului) + (0,33% pentru XXXXX și XXXXX + 10% onorariul executorului judecătoresc) în total 0,638% se reține din toate veniturile sale.

Conform art. 75 alin. (1) din Codul familiei, pensia pentru întreținerea copilului minor se încasează din salariul și/sau din alte venituri ale părinților în mărime de 1/4 (0,25%) - pentru un copil, 1/3 (0,33%) - pentru 2 copii și 1/2 (0,5%) - pentru 3 și mai mulți copii. Consideră că de fapt trebuie să achite 0,5% pensia pentru întreținere ÷ 3 copiii = 0,166% (pentru fiecare copil), însă din contul său se încasează 0,25% pensia pentru întreținerea fiicei XXXXX + 0,33% pensia pentru întreținerea copiilor XXXXX și XXXXX + onorariul executorului judecătoresc în mărime de 0,638%, din toate veniturile 5 sale lunare, lui revenindu-i doar 0,362% pentru existență, pe când ar trebui de fapt să aibă 0,5%.

Consideră că atât el, cât și Cazacu Larisa au drepturi și obligații egale în ceea ce privește întreținerea fiicei XXXXX. Mai mult ca atît, la moment are la întreținerea sa deja 4 copiii minori, în loc de unul. În opinia sa cel mai oportun să fie micșorat cuantumul pensiei pentru întreținerea fiicei XXXXX pentru a nu leza drepturile celorlalți copiii ai săi XXXXX, XXXXX și XXXXX. Cu atât mai mult, că în prezent se află în concediul parțial plătit pentru îngrijirea copilului minor XXXXX, începând cu XXXXX - până la XXXXX, și primește o indemnizație lunară în mărime de 2.645,49 de lei, cu care trebuie să întrețină pe toți 4 copiii ai săi. A notat recurentul că nu refuză să achite pensia pentru întreținerea fiicei XXXXX, dar consideră că este inechitabil ca un copil să primească mai mult decât restul, cărora li se încalcă drepturile la un trai decent, care au și ei drepturi să frecventeze activități extrașcolare.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la 11 februarie 2020. Potrivit scrisorii de însoțire nr. 3103, decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în adresa lui Cazacu Denis la 11 martie 2020 (f.d. 168), însă nu se atestă date când a fost recepționată de către recurent. Astfel, recursul declarat la 06 mai 2020, este în termen. La 29 mai 2020 în adresa Larisei Cazacu și Nataliei Cazacu a fost expediată copia recursului declarat de Cazacu Denis, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referințelor (f.d.

200). La 29 iunie 2020 Cazacu Natalia a depus referință, solicitînd admiterea recursului declarat de Cazacu Denis în sensul formulat. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: 6 a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Cazacu Denis nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Cazacu Denis asemenea aspecte nu se regăsesc. În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Cazacu Denis, ca inadmisibil.

7 În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de Cazacu Denis, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nicolae Craiu Mariana Pitic 8