2ra-1122/20 — modificarea cuantumului pensiei de intretinere pentru copiii minori si incasarea cheltuielilor de judecata

2ra-1122/20 — modificarea cuantumului pensiei de intretinere pentru copiii minori si incasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-1122/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: I. Pulbere)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Anton, A. Bostan, V. Cotorobai)

D E C I Z I E

11 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de Crețu Mariana reprezentată de avocatul Victor

Mazniuc,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Crețu Mariana

împotriva lui Stavila Alexandru, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Natalia

Gavrilan cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere pentru copiii minori

și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 13 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

admis apelul declarat de Stavila Alexandru, s-a casat hotărârea din 11 iulie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a emis o hotărâre nouă de respingere a acțiunii

c o n s t a t ă:

La 22 aprilie 2019 Crețu Mariana reprezentată de avocatul Victor Mazniuc în baza

mandatului seria MA nr. 00258473 din 22 aprilie 2019, a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Stavila Alexandru, intervenient accesoriu executorul judecătoresc

Natalia Gavrilan cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere pentru copiii

minori și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reprezentantul reclamantei a indicat că la 03 septembrie 2010

la Oficiul Stare Civilă Ialoveni, Crețu Mariana a înregistrat căsătoria cu Alexandru

Stavila.

Din căsătoria cu pârâtul s-au născut doi copiii minori: XXXXX, născută la

XXXXX, fapt ce se confirmă prin certificatul de naștere seria XXXXX eliberat la

XXXXX de OSC Ialoveni, și XXXXX, născută la XXXXX, fapt ce rezultă din

certificatul de naștere seria XXXXX eliberat la XXXXX de OSC Ialoveni.

1

Prin hotărârea din 01 octombrie 2015 a Judecătoriei Ialoveni, a fost desfăcută

căsătoria înregistrată între Stavila Alexandru și Crețu Mariana la 03 septembrie 2010 la

OSC Ialoveni sub nr. XXXXX. Copii minori XXXXX, născută la XXXXX, și XXXXX,

născută la XXXXX, au fost lăsați la educația mamei Crețu Mariana.

La 04 septembrie 2017 Crețu Mariana s-a adresat cu acțiune împotriva lui Stavila

Alexandru, solicitând încasarea pensiei de întreținere pentru copiii minori Stăvilă Adelina

și Stăvilă Delia în sumă bănească fixă de 1.766,60 de lei pentru ambele fiice.

Prin hotărârea din 25 iulie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, a fost

admisă parțial acțiunea depusă de Mariana Crețu și s-a încasat din contul lui Stavila

Alexandru în beneficiul Marianei Stăvilă pensia de întreținere pentru copilul minor

XXXXX, născută la XXXXX, în sumă bănească fixă de 960,80 de lei, lunar, iar pentru

copilul minor XXXXX, născută la XXXXX, în sumă bănească fixă de 717,90 de lei,

lunar, în total 1.678,70 de lei, începând cu XXXXX, până la atingerea majoratului

copiilor. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

A reținut avocatul Victor Mazniuc că la stabilirea mărimii pensiei pentru

întreținerea copiilor minori, instanța de judecată a ținut cont de informația Biroului

Național de Statistică, potrivit căreia valoarea minimă de existență în semestru I și II ale

anului 2017, în sate, pentru copiii în vârstă de 7-17 ani, a constituit suma de 1.921,60 de

lei lunar, iar pentru copiii în vârstă de 1 – 6 ani în sumă de 1.435,80 de lei.

Deși instanța de judecată a stabilit un cuantum minim al pensiei de întreținere,

Stavila Alexandru continuă să manifeste un dezinteres față de creșterea, întreținerea și

educația copiilor minori comuni, ca urmare Crețu Mariana fiind nevoită să se adreseze

executorului judecătoresc Natalia Gavrilan întru executarea silită a hotărârii din 25 iulie

2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni.

A notat că Mariana Crețu până în prezent de una singură își întreține fiicele

minore: XXXXX și XXXXX.

Între timp nevoile de întreținere a copiilor au crescut, iar veniturile și posibilitățile

materiale ale pârâtului Alexandru Stavila s-au majorat, și, întru asigurarea unui trai

decent pentru fiicele sale, urmează să fie modificat cuantumul pensiei de întreținere

pentru copiii minori XXXXX, născută la XXXXX și XXXXX, născută la XXXXX.

A reținut că valoarea minimă de existență în semestru I al anului 2019 comparativ

cu semestrul I și II ale anului 2017, pentru copiii în vârstă de 7 – 17 ani și în vârstă de 1 -

6 ani, a evoluat în sensul majorării.

În indicat că la moment situația materială a Marianei Crețu s-a schimbat și anume,

împreună cu copiii au trecut cu traiul în XXXXX, unde minimul de existență depășește

cu mult minimul de existență pentru populația de la sate.

Conform datelor Biroului Național de Statistică, evoluția minimului de existență,

în orașe mari pentru trimestrul II al anului 2018, pentru copiii în vârstă de 7-17 ani, a

constituit 2.325,50 de lei, care în esență nu constituie o limită maximală.

Susține că ambii părinți, în egală măsură, poartă răspundere pentru asigurarea unui

trai decent pentru dezvoltarea fizică, intelectuală, spirituală și socială a copiilor săi,

ținând cont în primul rând de interesul superior al acestora.

2

A precizat că Alexandru Stavila are venituri neregulate din activitățile desfășurate

în străinătate din care motiv cuantumul pensiei de întreținere a fiicelor minore urmează a

fi modificată prin majorarea acestuia.

Consideră reprezentantul reclamantei că mărimea pensiei de întreținere pentru

copilul minor XXXXX în sumă bănească fixă de 960,80 de lei și a copilului minor

XXXXX în sumă bănească fixă de 717,90 de lei, nu este destul de suficientă și echitabilă,

și nu acoperă toate necesitățile de întreținere a fiicelor, cum ar fi: procurarea cărților,

frecventarea anumitor secții sportive sau de creație, participarea la concursuri, deplasări,

tratament etc., care de fapt sunt cu mult mai mari.

În situația în care prețurile la produsele alimentare, articolele de vestimentație,

încălțăminte și medicamente sunt în permanentă creștere, iar achitarea pentru doi copiii a

pensiei în sumă totală de 1.700 de lei, care este ca mărime vădit net-inferioară pentru

întreținerea a doi copiii minori, lezează substanțial drepturile acestora.

Modificarea cuantumului pensiei de întreținere nu trebuie să favorizeze interesele

unui copil în detrimentul altuia, mărimea acesteia trebuie să fie una rezonabilă și

echitabilă, determinată în exclusivitate de instanța de judecată.

Conform art. 74 alin. (1) din Codul familiei, părinții sunt obligați să-și întrețină

copiii minori și copiii majori inapți de muncă care necesită sprijin material.

Potrivit art. 76 alin. (1) și (2) din Codul familiei, în cazurile când părintele care

datorează întreținere copilului său are un salariu și/sau alte venituri neregulate sau

fluctuabile ori primești salariu și/sau alte venituri, total sau parțial, în natură, ori nu are un

salariu și/sau alte venituri, precum și în alte cazuri când, din anumite motive, încasarea

pensiei de întreținere, sub forma unei cote din salariu și/sau alte venituri, este imposibilă,

dificilă sau lezează substanțial interesele uneia dintre părți, instanța judecătorească poate

să stabilească cuantumul pensiei de întreținere într-o sumă bănească fixă plătită lunar sau,

concomitent, într-o sumă bănească fixă și sub forma unei cote din salariu și/sau alte

venituri conform art.75. Cuantumul sumei bănești fixe încasate în conformitate cu alin.

(1) se determină de instanța judecătorească, ținându-se cont de starea materială și

familială a părților, de alte circumstanțe importante și păstrându-se, dacă este posibil,

nivelul anterior de asigurare materială a copilului.

Dispozițiile art. 110 din Codul familiei, stipulează că, în cazul în care starea

materială sau familială a uneia dintre părți s-a schimbat, instanța judecătorească, luând în

considerare și alte circumstanțe importante ale părților, este în drept, la cererea oricăreia

dintre ele, să modifice cuantumul pensiei de întreținere sau să-l scutească pe debitorul

întreținerii de plata acesteia.

În contextul expus, a solicitat Crețu Mariana reprezentată de avocatul Stavila

Alexandru admiterea acțiunii, modificarea cuantumului pensiei de întreținere pentru

copiii minori XXXXX, născută la XXXXX, și XXXXX, născută la XXXXX, în sumă

totală de 1678,70 de lei stabilită prin hotărârea din 25 iulie 2018 a Judecătoriei Hîncești,

sediul Ialoveni; încasarea din contul lui Stavila Alexandru în beneficiul său a pensiei de

întreținere pentru copiii minori XXXXX, născută la XXXXX, și XXXXX, născută la

XXXXX, în sumă bănească fixă în mărime de 2.500 de lei, achitată lunar, pentru fiecare

copil în parte, începând cu data depunerii acțiunii până la atingerea majoratului copiilor,

3

precum și încasarea cheltuielilor de judecată. Încetarea executării titlului executoriu

eliberat în baza hotărârii Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni din 25 iulie 2018.

Prin hotărârea din 11 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea

depusă de Crețu Mariana a fost admisă și s-a modificat cuantumul pensiei de întreținere

pentru copiii minori XXXXX, născută la XXXXX și XXXXX, născută la XXXXX,

încasată lunar din contul lui Stavila Alexandru în beneficiul Marianei Crețu prin

hotărârea din 25 iulie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni și s-a majorat

cuantumul sumei bănești fixe încasate din contul lui Stavila Alexandru în beneficiul

Marianei Crețu, până la 2.500 de lei, lunar, pentru fiecare copil în parte. S-a încasat din

contul lui Stavila Alexandru în beneficiul statului suma de 1.800 de lei taxa de stat. S-a

restituit instanței de judecată titlul executoriu nr. 2-888/17 din 25 iulie 2018 emis de

Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni, spre anulare.

La 26 iulie 2019 Stavila Alexandru reprezentat de avocatul Dumitru Josanu în baza

mandatului seria MA nr. 1420120 din 09 iulie 2019, a declarat apel nemotivat împotriva

hotărârii primei instanțe, iar la 06 decembrie 2019 a fost prezentată partea motivată a

cererii de apel, solicitând admiterea acesteia, casarea hotărârii din 11 iulie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere a

acțiunii ca neîntemeiată, precum și încasarea din contul Marianei Crețu în beneficiul său

cheltuielilor de judecată.

Prin decizia din 13 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul

declarat de Stavila Alexandru, s-a casat hotărârea din 11 iulie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru și s-a emis o hotărâre nouă de respingere a acțiunii depusă de

Crețu Mariana.

La 26 iunie 2020 Crețu Mariana reprezentată de avocatul Victor Mazniuc în baza

mandatului seria MA nr. 0963655 din 26 iunie 2020, a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 13 februarie 2020 a

Curții de Apel Chișinău, cu menținerea hotărârii din 11 iulie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, pe care o consideră legală și întemeiată.

În motivarea recursului avocatul Victor Mazniuc a invocat ilegalitatea și

netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat

superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, cu interpretarea și

aplicarea eronată a normelor de drept material.

A indicat că instanța de apel nu a ținut cont de faptul că potrivit datelor Biroului

Național de Statistică, evoluția minimului de existență, în orașe mari în trimestrul II al

anului 2018, pentru copiii în vârstă de 7 – 17 ani, a constituit 2.325,50 de lei, iar în

trimestrul II al anului 2019, a constitut 2.603,90 de lei.

De asemenea, fiica minoră XXXXX, născută la XXXXX, a trecut în categoria

copiilor în vârsta de la 7 – 17 ani, precum și faptul că ea împreună cu copii au trecut cu

traiul în mun. Chișinău, unde minimul de existență pentru populația din orașe mari pentru

anul 2020 a depășit minimul de existență pentru populația de la sate pentru anul 2017,

care a fost luat în considerație la emiterea hotărârii din 25 iulie 2018 a Judecătoriei

Hîncești, sediul Ialoveni.

4

Mai mult ca atît, această sumă nu constituie o limită maximală, or, reieșind din

interesul superior al copiilor, părinții au obligații egale de a asigura un trai decent pentru

copiii săi.

Cuantumul sumei bănești fixe în mărime de 960,80 de lei stabilită pentru copilul

XXXXX, născută la XXXXX și respectiv de 717,90 de lei stabilită pentru copilul

XXXXX, născută la XXXXX, cu titlu de pensie de întreținere lunară până la atingerea

majoratului copiilor, nu este suficient și echitabil ca mărime, deoarece nu acoperă

minimum necesar de întreținere a copiilor, or, diferențele de cuantum a pensiilor în mod

evident defavorizează interesele unui copil în raport cu celălalt.

Cu atît mai mult, în ședința de judecată s-a constatat că Alexandru Stavila s-a

stabilit cu traiul și activează în Franța, având un venit neregulat, fapt care nu a fost negat

de partea opusă.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la 13 februarie 2020.

Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei instanței de apel a fost expediată în

adresa avocatului recurentei Mariana Crețu, Victor Mazniuc, prin intermediul poștei

electronice, la 20 mai 2020 (f.d. 77).

Astfel, recursul declarat la 26 iunie 2020, este în termen.

La 13 iulie 2020 în adresa lui Stavila Alexandru, avocatului Josanu Dumitru și

executoriul judecătoresc Gavrilan Natalia a fost expediată copia cererii de recurs depusă

de Crețu Mariana reprezentată de avocatul Victor Mazniuc, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referințelor, însă intimații nu și-au valorificat dreptul procedural

respectiv (f.d.86, 91-93).

În conformitate cu art. 440 alin. (2) din Codul de procedură civilă, completul din 3

judecători prin încheierea din 19 august 2020 a considerat recursul declarat de Crețu

Mariana, reprezentată de avocatul Victor Mazniuc admisibil și a dispus examinarea

fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul urmează a fi admis, cu casarea integrală a deciziei instanței de apel

și menținerea hotărârii primei instanțe, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de

apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

Din suportul probator prezent la materialele cauzei rezultă că la 03 septembrie

2010 la Oficiul Stare Civilă Ialoveni, Crețu Mariana a înregistrat căsătoria cu Alexandru

Stăvilă.

Din căsătoria cu pârâtul s-au născut doi copiii minori: XXXXX, născută la

XXXXX, fapt ce se confirmă prin certificatul de naștere seria XXXXX eliberat la

5

XXXXX de OSC Ialoveni și XXXXX, născută la XXXXX, fapt ce rezultă din certificatul

de naștere seria XXXXX eliberat la XXXXX de OSC Ialoveni (f.d. 8-9).

Prin hotărârea din 01 octombrie 2015 a Judecătoriei Ialoveni, a fost desfăcută

căsătoria înregistrată la 03 septembrie 2010 între Stavila Alexandru și Crețu Mariana la

OSC Ialoveni. Copiii minori XXXXX, născută la XXXXX, și XXXXX, născută la

XXXXX, au fost lăsați la educația mamei Crețu Mariana (f.d. 10).

La 04 septembrie 2017 Crețu Mariana s-a adresat cu acțiune împotriva lui Stavila

Alexandru, solicitând încasarea pensiei de întreținere pentru copiii minori XXXXX și

XXXXX în sumă bănească fixă de 1.766,60 de lei pentru ambele fiice.

Prin hotărârea din 25 iulie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, acțiunea

depusă de Mariana Crețu a fost admisă parțial și s-a încasat din contul lui Stavila

Alexandru în beneficiul Marianei Stăvilă pensia de întreținere pentru copilul minor

XXXXX, născută la XXXXX, în sumă bănească fixă de 960,80 de lei, lunar, iar pentru

copilul minor XXXXX, născută la XXXXX, în sumă bănească fixă de 717,90 de lei,

lunar, în total 1.678,70 de lei, începând cu 04 septembrie 2017, până la atingerea

majoratului copiilor. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d. 12-13).

Hotărârea din 25 iulie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, a devenit

definitivă la 10 noiembrie 2018 (f.d. 14).

Prin încheierea nr. 141p/a-260/2018 din 11 aprilie 2019 a executorului

judecătoresc Natalia Gavrilan, a fost intentată procedura de executare a documentului

executoriu nr. 2-888/2017 din 25 iulie 2018 emis de Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni

(f.d. 15).

La 22 aprilie 2019 Crețu Mariana reprezentată de avocatul Victor Mazniuc,

înaintând prezenta acțiune împotriva lui Stavila Alexandru, intervenient accesoriu

executorul judecătoresc Natalia Gavrilan, a solicitat modificarea cuantumului pensiei de

întreținere pentru copiii minori XXXXX și XXXX în sumă totală de 1678,70 de lei

stabilită prin hotărârea din 25 iulie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni;

încasarea din contul lui Stavila Alexandru în beneficiul său a pensiei de întreținere pentru

copiii minori în sumă bănească fixă în mărime de 2.500 de lei, achitată lunar, pentru

fiecare copil, începând cu data depunerii acțiunii până la atingerea majoratului copiilor

minori, precum și încasarea cheltuielilor de judecată; încetarea executării titlului

executoriu eliberat în baza hotărârii Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni din 25 iulie

2018.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia

privind temeinicia acțiunii și a dispus modificarea cuantumului pensiei de întreținere

încasată lunar din contul lui Stavila Alexandru în beneficiul Marianei Crețu în baza

hotărârii din 25 iulie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni prin majorarea

cuantumului sumei bănești fixe de la 1.678,70 de lei, pentru ambii copii, până la 2.500 de

lei lunar, pentru fiecare copil.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a menționat că dreptul de a solicita

modificarea cuantumului pensiei de întreținere pentru copiii minori pot beneficia în egală

măsură ambii părinți, în dependență de starea lor materială și familială, fiind suficientă în

acest sens întrunirea a cel puțin a uneia din aceste condiții, însă schimbarea situațiilor

6

specificate nu trebuie să fie formală, ci esențială, sarcina aprecierii respective, aparținând

în exclusivitate instanței competente să o examineze.

Prima instanță a notat că potrivit datelor din buletinul de identitate al Marianei

Crețu, viza de domiciliu a acesteia este înregistrată pe adresa: XXXXX, înregistrat la

XXXXX. Prin urmare, situația materială a reclamantei Crețu Mariana în condițiile speței

se află în legătură cu schimbarea domiciliului acesteia, circumstanță luată în considerare

la modificarea cuantumului pensiei de întreținere.

În contextul expus și reieșind din interesul superior al copiilor minori aflați la

întreținerea reclamantei Mariana Crețu, prima instanță a concluzionat asupra necesității

modificării cuantumului pensiei de întreținere pentru copiii minori stabilit prin hotărârea

din 25 iulie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, prin majorarea acestuia în sumă

bănească fixă de 2.500 de lei lunar, pentru fiecare copil, începând cu data depunerii

acțiunii până la atingerea majoratului copiilor.

Instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de Stavila Alexandru,

a concluzionat asupra temeiniciei acestuia și a casat hotărârea din 11 iulie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, pronunțând o nouă hotărâre de respingere a acțiunii

ca neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că Mariana Crețu nu a prezentat

probe justificative că starea sa materială s-a schimbat semnificativ în comparație cu

perioada emiterii hotărârii din 25 iulie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni. La

fel, reclamanta nu a demonstrat micșorarea veniturilor sale, în condițiile în care aceasta

conform declarațiilor reprezentantului său, este încadrată în câmpul muncii peste hotarele

țării.

Instanța de apel a reținut că în speță nu au relevanță prevederile art. 76 din Codul

familiei, deoarece acestea sunt aplicabile doar la etapa stabilirii cuantumului pensiei de

întreținere a copilului minor, pe când modificarea cuantumului pensiei de întreținere

stabilită de instanța de judecată poate avea loc doar în condițiile prevăzute expres de art.

110 din Codul familiei, și anume în cazul în care situația materială sau familială a unui

dintre părinți s-a schimbat, ținându-se cont și de alte circumstanțe importante.

Nu a fost reținut argumentul Marianei Crețu precum că conform datelor statistice

ale Biroului Național de Statistică, minimul de existență calculat în semestrul I al anului

2018, în orașe mari, pentru copiii în vârstă de 7 – 17 ani, a constituit 2.327,50 de lei, și,

astfel, fiecare părinte trebuie să contribuie cu 1.163,75 de lei, or, acesta poate constitui

obiect de examinare în cadrul stabilirii pensiei de întreținere a copiilor minori, dar nu și la

modificarea cuantumului acesteia, care a fost deja stabilit prin hotărârea judecătorească

definitivă.

Instanța de apel a concluzionat că este eronată soluția primei instanțe de modificare

a cuantumului pensiei de întreținere pentru copiii minori, deoarece înscrisurile prezentate

de către Mariana Crețu în vederea susținerii acțiunii nu constituie probe incontestabile

care pot confirma înrăutățirea situației financiare a reclamantei.

Verificând legalitatea deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate în

recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție constată că instanța de apel neîntemeiat a respins acțiunea depusă de Crețu

7

Mariana, concluzia primei instanțe de modificare a cuantumului pensiei de întreținere

pentru copiii minori fiind legală și întemeiată, din următoarele considerente.

Conform art. 58 alin. (1) din Codul familiei, părinții au drepturi și obligații egale

față de copiii, indiferent de faptul dacă copiii sunt născuți în căsătorie sau în afara ei, dacă

locuiesc împreună cu părinții sau separat.

Potrivit art. 74 alin. (1) din Codul familiei, părinții sunt obligați să-și întrețină

copiii minori și copiii majori inapți de muncă care necesită sprijin material.

Totodată, conform art. 3 alin. (1) din Convenția cu privire la drepturile copilului

adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la New York la 20

noiembrie 1989, în vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie 1993, în toate

acțiunile care privesc copiii, întreprinse de instituțiile de asistență socială publice sau

private, de instanțele judecătorești, autoritățile administrative sau de organele legislative,

interesele copilului vor prevala.

Potrivit art. 18 alin. (1) din Convenția cu privire la drepturile copilului, statele

părți vor depune eforturi pentru asigurarea recunoașterii principiului potrivit căruia ambii

părinți au responsabilități comune pentru creșterea și dezvoltarea copilului. Părinții sau,

după caz, reprezentanții săi legali sunt principalii responsabili de creșterea și dezvoltarea

copilului. Aceștia trebuie să acționeze, în primul rând, în interesul suprem al copilului.

Situație similară este reglementată și în art. 27 alin. (1) și (2) din Convenție, care

statuează că, statele părți recunosc dreptul oricărui copil de a beneficia de un nivel de trai

care să permită dezvoltarea sa fizică, mentală, spirituală, morală și socială. Părinților și

oricărei alte persoane care au în grijă un copil le revine în primul rând responsabilitatea

de a asigura, în limita posibilităților și a mijloacelor lor financiare, condițiile de viață

necesare în vederea dezvoltării copilului.

Conform art. 18 alin. (1) din Legea privind drepturile copilului nr. 338 din 15

decembrie 1994, ambii părinți, în egală măsură, sau persoanele subrogatorii legale poartă

răspunderea principală pentru dezvoltarea fizică, intelectuală, spirituală și socială a

copilului, ținând cont în primul rând de interesele acestuia.

Din dispozițiile legale citate supra, rezultă cert că ambii părinți, în egală măsură, au

obligația de a compensa cheltuielile pentru întreținerea copilului său minor.

Conform art. 76 alin. (1) și (2) din Codul familiei, în cazurile cînd părintele care

datorează întreținere copilului său are un salariu și/sau alte venituri neregulate sau

fluctuabile ori primește salariu și/sau alte venituri, total sau parțial, în natură, ori nu are

un salariu și/sau alte venituri, precum și în alte cazuri cînd, din anumite motive, încasarea

pensiei de întreținere, sub forma unei cote din salariu și/sau alte venituri, este imposibilă,

dificilă sau lezează substanțial interesele uneia dintre părți, instanța judecătorească poate

să stabilească cuantumul pensiei de întreținere într-o sumă bănească fixă plătită lunar sau,

concomitent, într-o sumă bănească fixă și sub forma unei cote din salariu și/sau alte

venituri conform art.75. Cuantumul sumei bănești fixe încasate în conformitate cu alin.

(1) se determină de instanța judecătorească, ținîndu-se cont de starea materială și

familială a părților, de alte circumstanțe importante și păstrîndu-se, dacă este posibil,

nivelul anterior de asigurare materială a copilului.

Potrivit art. 110 din Codul familiei, în cazul în care starea materială sau familială a

uneia dintre părți s-a schimbat, instanța judecătorească, luând în considerare și alte

8

circumstanțe importante ale părților, este în drept, la cererea oricăreia dintre ele, să

modifice cuantumul pensiei de întreținere sau să-l scutească pe debitorul întreținerii de

plata acesteia.

Se reține că starea materială reprezintă situația social-economică a persoanei

(părinte), determinantă pentru întreținerea unei vieți decente pasibile stabilirii în

rezultatul identificării tuturor bunurilor imobile și mobile deținute în proprietate, a

veniturilor obținute din activități generatoare de profit, precum și a factorilor ce

influențează nemijlocit aspectul economic al persoanei (ex. capacitatea de muncă, studiile

etc).

Starea familială definește conjunctura și relațiile persoanei (părintelui) în interiorul

comunității umane în care coabitează, întemeiate prin căsătorie sau izvorâtă din rudenie,

cum ar fi numărul copiilor și persoanelor aflate la întreținere.

Sintagma „alte circumstanțe importante” extinde sfera de aplicare a art. 75 din

Codul familiei pentru ipotezele nereglementate de lege, însă, care, se pot ivi în cadrul

examinării unor litigii de acest gen, lăsând o marjă de apreciere instanței de judecată din

perspectiva unor factori care nu se încadrează în condițiile reliefate supra (ex. chestiuni

de ordin medical).

De dreptul de a solicita modificarea cuantumului pensiei de întreținere pot

beneficia în egală măsură ambii părinți în dependență de starea materială și familială a

acestora, dânșii fiind responsabili în mod solidar de dezvoltarea fizică, intelectuală,

spirituală și socială a copilului în unison cu principiile fundamentatele consfințite în

legislația națională și cea internațională.

Pentru valorificarea dreptului de a solicita modificarea cuantumului pensiei de

întreținere, părintele nu urmează să probeze în mod cumulativ atât schimbarea stării

materiale, cât și a celei familiale, fiind suficientă în acest sens întrunirea a cel puțin uneia

din aceste ipoteze, însă schimbarea situațiilor specificate nu trebuie să fie formală, ci

esențială, sarcina respectivă aparținând în exclusivitate instanței competente să o

examineze.

Astfel, întru respectarea dezideratelor descrise mai sus, urmează să se țină cont de

principiul interesului superior al copilului consacrat la art. 9 din Convenția cu privire la

drepturile copilului la care Republica Moldova este parte, de menținerea echilibrului

drepturilor copiilor al ambilor părinți care nu se află în relații de căsătorie precum și de

proporționalitatea cuantumului pensiei de întreținere pentru fiecare copil în parte. Mai

mult ca atât, modificarea (micșorarea sau majorarea) cuantumului pensiei de întreținere

nu trebuie să favorizeze interesele unui copil în detrimentul altuia, mărimea acesteia

trebuie să fie una rezonabilă și echitabilă, determinată în exclusivitate de instanța de

judecată a cărei discreție decizională nu trebuie să depășească cadrul legal pertinent.

La caz, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție reține că la data emiterii hotărârii din 25 iulie 2018 a Judecătoriei

Hîncești, sediul Ialoveni, Crețu Mariana împreună cu fiicele sale XXXXX și XXXXX în

custodia căreia au fost lăsate, locuiau în XXXXX.

După cum rezultă din mențiunile din fișa de însoțire a buletinului de identitate a

recurentei Crețu Mariana, aceasta împreună cu fiicele sale minore XXXXX și XXXXX

9

și-au schimbat domiciliul, trecând cu traiul în XXXXX, a cărei înregistrare a fost

efectuată la XXXXX (f.d. 17).

Se remarcă că la data adresării Marianei Crețu cu prezenta acțiune – 22 aprilie

2019, copilul minor XXXXX, născută la XXXXX, încă nu împlinise vârsta de XXXXX,

iar XXXXX, născută la XXXXX, avea deja XXXXX împliniți, adică erau de vârstă

școlară și respectiv preșcolară.

Totodată, în cadrul ședinței de judecată a primei instanțe, reprezentantul

intimatului/pârât avocatul Dumitru Josan a declarat că Stavila Alexandru se află peste

hotarele Republicii Moldova, în Republica Franceză, orașul Paris, unde locuiește și

activează mai mult de 10 ani (f.d. 34 verso-35).

Din ordinelor de încasarea a numerarului nr. XXXXX din 15 mai 2019, nr.

XXXXX din 15 mai 2019, nr. XXXXX din 11 iunie 2019 și nr. XXXXX din 11 iunie

2019, rezultă că Stavila Alexandru a transferat la contul executorului judecătoresc

Gavrilan Natalia suma de 33.574 de lei ce constituie restanța la plata pensiei de

întreținere a copiilor minori pe 20 de luni, dispusă spre încasarea din contul ultimului în

beneficiul Marianei Crețu prin hotărârea din 25 iulie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul

Ialoveni (f.d. 31-33).

La fel, din referința depusă la cererea de chemare în judecată și declarațiile

avocatului Dumitru Josanu rezultă că intimatul/pârât Stavila Alexandru nu refuză să

achite pensia de întreținere a copiilor săi, însă nu în cuantumul solicitat de

recurenta/reclamantă Mariana Crețu (f.d. 29-30).

Analizând circumstanțele cauzei în raport cu normele de drept citate supra,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrat lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră întemeiată pretenția Marianei Crețu privind modificarea cuantumului pensiei

de întreținere pentru copiii minori, or, în conformitate cu art. 110 din Codul familiei,

Crețu Mariana a prezentat suficiente probe incontestabile care confirmă că, de la data

emiterii hotărârii judecătorești irevocabile nominalizate, s-au schimbat esențial

circumstanțele cauzei care impun modificarea cuantumului pensiei de întreținere pentru

copiii minori și anume, trecerea recurentei împreună cu fiicele sale minore XXXXX și

XXXXX cu traiul de la XXXXX, vârsta copiilor raportată la informația Biroului Național

de Statistică privind mărimea minimului de existență pentru un copil, calculată semestrial

și anual, care periodic se modifică.

În acest context, se va nota că într-adevăr informația plasată pe pagina oficială a

Biroului Național de Statistică, la momentul depunerii cererii de chemare în judecată,

indică că valoarea minimului de existență în anul 2018 în orașe mari, pentru un copil în

vârstă de la 1-6 ani a constituit suma de 1.765,80 lei, iar pentru un copil în vârstă de la 7-

17 ani – 2.280,80 de lei, însă, în opinia instanței de recurs aceste sume nu pot fi

considerate ca satisfăcătoare și destule pentru un trai plin de decență a copiilor, pentru a fi

puse pe seama ambilor părinți, în mod egal.

Or, fiind stabilit locul de trai al copiilor minori cu mama, în mod evident aceasta

contribuie la educația și întreținerea copiilor, atât în plan material, cât și psihologic.

Se reține că obiectul obligației de întreținere îl formează mijloacele necesare

traiului, adică alimente, locuință, îmbrăcăminte, medicamente, nevoi spirituale, dar și

mijloace necesare pentru creșterea, educarea, și pregătirea profesională a copiilor.

10

Întreținerea se acordă nu numai din câștigul din munca în sensul comun, dar și din alte

mijloace ale debitorului obligației de întreținere, tocmai în virtutea principiului potrivit

căruia întreținerea se datorează în dependență de nevoile celui care o cere, dar și cu

mijloacele celui care urmează a o plăti.

Instanța de recurs menționează că, informația Biroului Național de Statistică

privind minimul de existență pentru un copilul, nu constituie o normă imperativă de la

care nu se permite derogare, ci urmează a fi apreciată cu titlu de circumstanță importantă

de raportare, ca cuantum/nivel minim de la care instanța de judecată pornește la stabilirea

cuantumului pensiei de întreținere.

Prin urmare, părinții vor fi obligați la asigurarea unui nivel de trai suficient copiilor

săi minori, pornind de la interesul primordial al copilului, iar acest cuantum nu ar crea

dificultăți la încasarea pensiei de întreținere și este în interesul major al copiilor, fiind în

drept să fie asigurați din punct de vedere material în deplină măsură și fără nicio restricție

sau condiționare.

Nu poate fi reținută concluzia instanței de apel precum că Crețu Mariana nu a

prezentat probe incontestabile în sensul art. 110 din Codul familiei pentru modificarea

cuantumului pensiei de întreținere stabilită prin hotărârea din 25 iulie 2018 a Judecătoriei

Hîncești, sediul Ialoveni, or, această contravine suportului probator prezent la actele

cauzei și declarațiilor părților la proces, în condițiile în care modificarea cuantumului

pensiei de întreținere a copiilor minori este impusă de circumstanțele importante ale

cauzei în raport cu normele de drept și probele prezentate în acest sens.

Or, interesul superior al copilului, principiu consacrat în art. 9 din Convenția cu

privire la drepturile copilului, este unica premisă de bază de la care pornește instanța

judecătorească la soluționarea litigiilor ce vizează interesele acestuia, precum și

menținerea echilibrului drepturilor copiilor și proporționalitatea cuantumului pensiei de

întreținere pentru fiecare copil în parte.

Convenția nu se limitează doar la afirmarea dreptului copilului la viață, dar include

și conceptul supraviețuirii și dezvoltării lui.

Mai mult ca atât, la caz, nu au fost prezentate probe care să demonstreze că

intimatul Stavila Alexandru, pe lângă achitarea pensiei de întreținere stabilită anterior de

instanța de judecată, contribuie suplimentar la întreținerea, creșterea și educația copiilor

minori, suma stabilită de prima instanță în mărime de 2.500 de lei lunar pentru fiecare

copil fiind una întemeiată și care ar asigura copiilor un trai decent.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul,

de a casa integral decizia instanței de apel și a menține hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se admite recursul declarat de Crețu Mariana reprezentată de avocatul Victor

Mazniuc.

11

Se casează integral decizia din 13 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și se

menține hotărârea din 11 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Crețu Mariana împotriva lui Stavila

Alexandru, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Natalia Gavrilan cu privire la

modificarea cuantumului pensiei de întreținere pentru copiii minori și încasarea

cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

12