2ra-1080/20 — modificarea cuantumului pensiei de întretinere a copiilor minori

Dosarul nr. 2ra-1080/20 Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul central (jud. I. Gorlenco) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. G. Vavrin, I. Dănăilă, T. Berdilo) ÎNCHEIERE 12 august 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nicolae Craiu Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Valentina Crețu, reprezentată de către avocatul Galina Reșulschi, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Valentina Crețu împotriva lui Igor Crețu cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori, împotriva deciziei din 19 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul, prin care a fost respins apelul declarat de către Valentina Crețu, reprezentată de către avocatul Galina Reșulschi și a fost menținută hotărârea din 19 septembrie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul central, constată: La 26 iunie 2019 Valentina Crețu a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Igor Crețu cu privire la modificarea pensiei de întreținere a copiilor minori.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 04 ianuarie 2004 a înregistrat căsătoria cu pârâtul la Primăria s. Pelinei, r-nul Cahul, iar din căsătorie au doi copii minori, XXXX și YYYY. A menționat că, prin hotărârea din 05 noiembrie 2018 a Judecătoriei Cahul a fost încasată de la Igor Crețu în beneficiul său pensia de întreținere a copiilor minori în mărime de 850 de lei pentru fiecare copil. A considerat că, reieșind din faptul că, minimul de existență, conform Biroului Național de Statistică, este de 2100 de lei, urmează să fie majorat cuantumul pensiei de întreținere a copiilor minori. A solicitat modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori încasată prin hotărârea din 05 noiembrie 2018 a Judecătoriei Cahul prin majorarea acestuia de la 850 lei lunar pentru fiecare copil până la 1050 de lei lunar pentru fiecare copil, până la atingerea majoratului de către copii.

1 Prin hotărârea din 19 septembrie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul central a fost admisă parțial acțiunea depusă de către Valentina Crețu și a fost modificat cuantumul pensiei de întreținere a copiilor minori, XXXX și YYYY, încasată de la Igor Crețu în beneficiul Valentinei Crețu și stabilită prin hotărârea din 05 noiembrie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul central, de la 850 de lei lunar pentru fiecare copil până la 973,45 de lei lunar pentru fiecare copil, începând cu data intrării în vigoare a hotărârii judecătorești până la atingere majoratului de către copii. În rest acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. A fost încasată de la Igor Crețu în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 150 de lei.

Prin decizia din 19 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul a fost respins apelul declarat de către Valentina Crețu, reprezentată de către avocatul Galina Reșulschi și a fost menținută hotărârea primei instanțe. Instanța de apel a menționat că, conform practicii judiciare naționale, la încasarea pensiei de întreținere într-o sumă bănească fixă urmează de luat în considerare interesul superior al copilului, precum și starea materială și familială a părților, precum și alte circumstanțe importante, după cum ar fi informația eliberată de către Biroul Național de Statistică cu privire la valoarea minimului de existență pentru un copil. Totodată, instanța de apel a reținut că, conform materialelor cauzei, a fost stabilit cu certitudine că, intimatul Igor Crețu nu este angajat în câmpul muncii și nu are careva venituri stabile.

Faptul respectiv și-a găsit confirmare cât în cadrul examinării cauzei în prima instanță, atât și în instanța de apel. Or, în ședința de judecată în instanța de apel, intimatul a precizat că, nu este angajat oficial în câmpul muncii, muncește la munci ocazionale, din care considerente venitul acestuia este unul neregulat și fluctuabil. Instanța de apel a mai reținut că, conform informației prezentate de către Biroul Național de Statistică, pentru semestrul I al anului 2019, minimum de existență pentru copiii minori de vârsta între 7-17 ani, care locuiesc în sate, constituie 1946,90 de lei, suma care urmează să fie împărțită pentru ambii părinți, or, conform art. 58 alin. (1) din Codul familiei, ambii părinți au drepturi și obligații egale față de copii.

Mai mult ca atât, instanța de apel a menționat că, în cadrul examinării cauzei civile s-a constatat că, deși intimatul Igor Crețu a avut întârzieri la achitarea pensiei de întreținere a copiilor minori, fapt care nu a fost negat de ultimul, totuși el stingea restanțele acumulate, prin ce se demonstrează dorința directă de a contribui la întreținerea copiilor minori și lipsa de rea-credință. Faptul întârzierii achitării pensiei de întreținere a copiilor minori a fost explicat de către intimat prin faptul lipsei locului permanent de muncă și prezența unor venituri neregulate și fluctuabile. Cu toate acestea, la prima sa posibilitate stingea restanța la plata pensiei de întreținere a copiilor minori.

Astfel, faptul că, intimatul uneori achită cu întârziere pensia de întreținere a copiilor minori, nu poate fi unul determinant pentru majorarea acesteia până la cuantumul solicitat de apelantă. Instanța de apel a relatat că, intimatul Igor Crețu a propus apelantei Valentina Crețu deschiderea unui cont bancar, la care lunar să depună câte 1000 de lei pentru fiecare copil, în calitate de pensie de întreținere, dorind, astfel, soluționarea amiabilă 2 a litigiului în cauză, fără implicarea executorului judecătoresc, cu excluderea unor cheltuieli suplimentare, ceea ce demonstrează buna-credință a intimatului. Apelanta a refuzat această propunere, motivând refuzul prin faptul că, nu are încredere că, intimatul, fără concursul executorului judecătoresc, va achita pensia de întreținere a copiilor minori.

Respectiv, în cazul din speță s-a constatat că, achitarea pensiei de întreținere a copiilor minori, are loc prin intermediul executorului judecătoresc, serviciile căruia sânt achitate din contul intimatului. În atare circumstanțe, având în vedere veniturile neregulate și fluctuabile ale acestuia, precum și faptul că, achită și serviciile executorului judecătoresc, majorarea cuantumului pensiei de întreținere, conform solicitărilor apelantei, poate influența negativ asupra situației materiale a intimatului, ceea ce va leza substanțial interesele acestuia.

Afară de aceasta, instanța de apel a menționat că, motivul de bază, care a stat la depunerea cererii de apel împotriva hotărârii primei instanțe, este faptul că, apelanta domiciliază împreună cu copiii minori în satul Găvănoasa, r-nul Cahul, iar copiii frecventează instituția de învățământ din satul Pelinei, r-nul Cahul și, astfel, apelanta este nevoită să suporte cheltuieli suplimentare pentru transport, ca copii să frecventeze instituția. Instanța de apel a considerat că, acest argument nu poate servi un temei plauzibil pentru casarea hotărârii primei instanțe și admiterea pretențiilor apelantei. În primul rând, cheltuielile pentru transport invocate de către apelantă nicidecum nu intră în categoria cheltuielilor suplimentare, la achitarea cărora poate fi obligat intimatul.

Or, necesitatea deplasării copiilor din satul Găvănoasa în satul Pelinei, raionul Cahul, la instituția de învățământ, nu reprezintă o circumstanță excepțională în sensul art. 79 din Codul familiei, cum ar fi boala gravă, mutilarea copilului minor, care generează cheltuieli suplimentare pentru îngrijirea acestuia și la obligarea cărora poate fi obligat intimatul. Faptul că, copiii minori, locuind în satul Găvănoasa, frecventează școala din satul Pelinei, raionul Cahul, nu este imputabil intimatului și acesta nu poate fi obligat la suportarea consecințelor, ce au loc în urma faptului dat. Decizia de a lăsa copiii minori în instituția de învățământ din satul Pelinei, raionul Cahul, aparține exclusiv apelantei Valentina Crețu și reprezintă convingerea personală al acesteia referitor la educarea și instruirea copiilor minori.

Cu atât mai mult, intimatul Crețu Igor, după cum s-a stabilit totuși achită pensie de întreținere a copiilor minori, respectiv, contribuie la întreținerea acestora. Mai mult ca atât, în ședința de judecată în instanța de apel, apelanta Valentina Crețu a comunicat că, ea este angajată în câmpul muncii și are un salariul de 3000 de lei. Astfel, apelanta are un venit lunar stabil, ceea ce nu a fost constatat în situația intimatului, respectiv, nu s-a constatat că, apelanta se află într-o situație defavorabilă din punct de vedere financiar față de intimat. Prin urmare, instanța de apel a concluzionat că, prima instanță corect a majorat cuantumul pensiei de întreținere a copiilor minori stabilit prin hotărârea din 05 noiembrie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul central, de la 850 de lei lunar până la 973,45 de lei lunar, pentru fiecare copil, din data intrării în vigoare a hotărârii judecătorești până la atingerea majoratului de către copii.

La 09 ianuarie 2020 Valentina Crețu, reprezentată de către Galina Reșulschi, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, 3 casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea integrală a acțiunii. În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe. A considerat că, instanța a ignorat total cerințele recurentei, invocând că, intimatul nu este încadrat în cîmpul muncii și vor fi lezate drepturile acestuia, precum și a ignorat drepturile și interesele copiilor. A menționat că, instanța de judecată a fost arbitrară, nu s-a condus de prevederile legale, a modificat cuantumul pensiei de întreținere la propria convingere, neținând cont de minimul de existență pentru un copil cu vîrsta cuprinsă între 7-17 ani, ce constituie suma de 2198 de lei.

A susținut că, pensia în sumă de 973 de lei este o pensie mizeră, mai mică decît minimul de existență, fiind încălcate, astfel, drepturile copilului. A relevat că, instanța de apel a reținut că modificarea pensiei de întreținere nu poate fi modificat până la cuantumul solicitat de recurentă, ținând cont de faptul că, intimatul nu este angajat în cîmpul muncii, pentru a-și asigura pentru sine un trai decent. Or, este regretabil faptul că, interesele intimatului prevalează drepturile și interesele copiilor. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a expediat copia deciziei contestate în adresa părților la 10 decembrie 2019. Astfel, recursul declarat de către Valentina Crețu, reprezentată de către Galina Reșulschi, la 14 ianuarie 2020 este în termen. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; 4 c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Valentina Crețu, reprezentată de către Galina Reșulschi, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanței de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de către Valentina Crețu, reprezentată de către Galina Reșulschi, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Valentina Crețu, reprezentată de către Galina Reșulschi, ca inadmisibil.

5 În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de către Valentina Crețu, reprezentată de către Galina Reșulschi, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nicolae Craiu Mariana Pitic 6