2rh-110/15 — Anularea ordinului, restabilirea în functie, incasarea salariului pentru absenta fortata, compensarea prejudiciului moral

dosarul nr. 2rh-110/15 prima instanţă V. Orîndaș instanţa de apel D. Manole, E. Fistican, N. Traciuc instanţa de recurs Iu. Oprea, M. Ghervas, D. Mardari ÎNCHEIERE 25 martie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari examinând cererea de revizuire depusă de către Ludmila Caraman, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Ludmilei Caraman împotriva Întreprinderii de Stat „Poşta Moldovei” cu privire la anularea ordinului, restabilirea la lucru, încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru şi repararea prejudiciului moral, împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 10 septembrie 2014, prin care a fost considerat inadmisibil recursul declarat de Ludmila Caraman.

constată La 29 mai 2012 Ludmila Caraman a depus cerere de chemare în judecată împotriva Întreprinderii de Stat „Poşta Moldovei” cu privire la anularea ordinului, restabilirea la lucru, încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru şi repararea prejudiciului moral. În motivarea acţiunii Ludmila Caraman a indicat că, în baza ordinului nr. 101 din 30 septembrie 2003 a fost angajată la Întreprinderea de Stat „Poşta Moldovei” în calitate de şefă a direcţiei de poştă Chişinău. Începînd cu 16 septembrie 2009 a fost transferată în aparatul administrativ în calitate de consilier al directorului. La 26 aprilie 2010 a fost eliberată în legătură cu reducerea statelor de personal. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 28 septembrie 2010 a fost restabilită la serviciu.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 aprilie 2011, a fost admis apelul declarat de către Întreprinderea de Stat „Poşta Moldovei”, casată hotărîrea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 28 septembrie 2010 şi emisă o nouă hotărîre, prin care acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 22 februarie 2012, a fost admis recursul declarat de Ludmila Caraman, casată decizia Curţii de Apel Chişinău din 1 13 aprilie 2011 şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 28 septembrie 2010. De asemenea, reclamanta a mai menţionat că în perioada 22 februarie 2012 - 23 martie 2012 s-a aflat în concediu medical. La 26 martie 2012 s-a adresat cui cerere de acordare a concediului, fără a fi emis un ordin în acest sens.

La 27 martie 2012 şi 03 aprilie 2012 a depus cereri privind executarea hotărîrii Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 28 septembrie 2010. În baza ordinului nr. 36P din 04 aprilie 2012 a fost eliberată de la serviciu din motivul absenţei de la serviciu pe perioada 29 septembrie 2010 – 22 februarie 2012. Reclamanta consideră ordinul de eliberare ilegal din următoarele considerente. Hotărîrea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 28 septembrie 2010 nu a fost executată. Mai mult ca atît, prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 aprilie 2011, a fost admis apelul declarat de către Întreprinderea de Stat „Poşta Moldovei”, casată hotărîrea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 28 septembrie 2010 şi emisă o nouă hotărîre, prin care acţiunea a fost respinsă.

Astfel, nu a putut să activeze. Ludmila Caraman solicită anularea ordinului nr. 36P din 04 aprilie 2012, restabilirea în funcţia de consilier, aparatul administrativ al Întreprinderii de Stat „Poşta Moldovei”, încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru pe perioada 29 septembrie 2010 – 22 februarie 2012 şi încasarea salariului pe perioada 23 februarie 2012 – 04 aprilie 2012 şi repararea prejudiciului moral în mărime de 200.000 lei. Cauza a fost obiect de examinare în mai multe instanţe judecătoreşti. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 06 decembrie 2012, acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 martie 2014, a fost respins apelul declarat de către Ludmila Caraman şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 06 decembrie 20 12. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 10 septembrie 2014, a fost considerat inadmisibil recursul declarat de Ludmila Caraman. La 26 februarie 2015, Ludmila Caraman a depus cerere de revizuire împotriva încheierii instanţei de recurs, cerînd admiterea cererii, casarea încheierii contestate şi dispunerea rejudecării recursului. În motivarea cererii de revizuire, Ludmila Caraman a invocat prevederile art. 449 lit. b) CPC.

La fel, a menționat că la moment, deține certificatul eliberat de Casa Națională de Asigurări Sociale, din care rezultă că începînd cu luna aprilie 2010, adică din momentul concedierii sale în legătură cu reducerea statelor, informația în privința sa la întreprindere lipsea, deși reprezentantul intimatului a menționat în ședința de judecată că a fost restabilită imediat după emiterea hotărîrii Judecătoriei Centru municipiul Chișinău, în baza ordinului nr. 280 din 29 septembrie 2010. Însă, din certificatul menționat acest fapt nu rezultă, urmînd a i se calcula salariul după emiterea ordinului de angajare, astfel aceste mențiuni urmau a fi reflectate 2 prin datele fondului social, însă acestea lipsesc, fapt ce denotă că reprezentantul intimatului a prezentat instanței informații eronate, care nu sunt confirmate prin careva probe.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente. Revizuirea este o cale de retractare a hotărîrii şi nu de reformare. În cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea şi temeinicia hotărîrilor adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului şi aceste temeiuri trebuie să fie obiective, reale şi legale ce s-ar încadra în art. 449 CPC. De asemenea aceste temeiuri urmează a fi aplicate aşa cum le-a determinat norma juridică respectivă.

S-a constatat că instanţa de recurs, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, la 10 septembrie 2014, a examinat chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Ludmila Caraman, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Ludmilei Caraman împotriva Întreprinderii de Stat „Poşta Moldovei” cu privire la anularea ordinului, restabilirea la lucru, încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 18 martie 2014, şi în conformitate cu art. 431 al. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, a considerat inadmisibil recursul declarat de Ludmila Caraman.

În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Conform art. 451 al. (1) CPC, cererea de revizuire trebuie să conţină, în mod obligatoriu, temeiurile consemnate la art. 449 CPC, cu anexarea probelor ce le confirmă. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că argumentele cererii de revizuire nu pot fi raportate la temeiurile stabilite în art. 449 lit. b) CPC.

Cu toate că revizuienta indică în cererea de revizuire drept temei art. 449 lit. b) CPC, în argumentarea cererii nu invocă careva circumstanţe sau probe care a-r putea fi raportate la temeiurile stabilite de norma procedurală. Mai mult ca atît, în esenţa sa, argumentele cererii de revizuire se rezumă la examinarea incorectă a fondului cauzei. Pornind de la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere printre altele, că atunci cînd instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie (cazul Brumărescu contra României).

De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorităţii lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea 3 unei hotărâri definitive şi obligatorii întru obţinerea unei reexaminări şi unei noi soluţii în cauză. Competenţa de revizuire a instanţelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanţe cu caracterele substanţiale şi obligatorii (cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei).

Deci, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice şi ar constitui o violare a art. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că temeiul invocat în cererea de revizuire este în contradicţie cu prevederile art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 al.

(1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie dispune Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Ludmila Caraman, împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 10 septembrie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Ludmilei Caraman împotriva Întreprinderii de Stat „Poşta Moldovei” cu privire la anularea ordinului, restabilirea la lucru, încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru şi repararea prejudiciului moral. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari 4