2ra-472/15 — Constatarea încălcării art. 3 CEDO, repararea prejudiciului moral

Prima instanță: Judecătoria Criuleni Dosarul nr. 2ra-472/15 Judecător: A. Cazacliu Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: N. Craiu, A. Minciuna, M. Guzun DECIZIE 25 martie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Galina Stratulat Judecători Dumitru Mardari, Iurie Bejenaru, Sveatoslav Moldovan, Ion Druţă examinând recursurile declarate de: -Ipate Nichita; -Inspectoratul de poliție Criuleni; -Ministerul Afacerilor Interne Direcția de Poliţie a mun. Chişinău, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Ipate Nichita împotriva Inspectoratului de poliţie raional Criuleni, Direcţiei de poliţie a mun.

Chişinău, Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Finanţelor cu privire la constatarea încălcării art. 3 din Convenţia Europeană privind apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 noiembrie 2014, prin care a fost casată parțial hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 08 iulie 2014, c o n s t a t ă : La 01 decembrie 2008, Ipate Nichita a depus cerere de chemare în judecată împotriva CPR Criuleni, CGP mun. Chişinău, Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova şi Ministerului Finanţelor Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării art. 3 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale (interzicerea torturii) şi repararea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii a indicat că, aflîndu-se în calitate deţinut în Penitenciarul nr. 13 din Chişinău, în perioada anilor 2006-2009 a fost escortat de 7 ori la izolatorul de detenţie provizorie a Comisariatului de poliţie Criuleni şi de 79 ori la Judecătoriile Centru, Rîşcani, Botanica, Buiucani şi Ciocana, mun. Chişinău. Fiind transportat într-un autoturism de model camion în condiţii inumane şi degradante, în lipsă de lumină naturală sau artificială şi aerisire, în condiţii de supraaglomerare (pînă la 22 de persoane), transportații stînd în picioare din motiv de insuficiență de scaune, vara în camion fiind insuportabil de cald din cauza lipsei ventilării şi iarna - foarte frig din motivul insuficienței încălzirii.

Menţionează că, sănătatea sa a fost expusă unui risc sporit, fiind transportat alături de persoane bolnave de tuberculoză, virusul Hiv/Sida şi alte maladii grave, precum şi fiind nevoit să suporte fumul puternic de țigară, astfel provocîndu-i-se tuse, convulsii, dureri în piept, lacrimi în ochi. La fel, invocă că, în incinta instanţelor de judecată a fost deţinut fără alimentație în celule mici şi supraaglomerate, condiţii de transportare şi detenţie pe care le consideră ca fiind inumane şi degradante, contrare standardelor recunoscute în virtutea Convenţiei Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Solicită reclamantul Ipate Nichita constatarea încălcării art. 3 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale (interzicerea torturii) şi repararea prejudiciului moral în mărime de 300 000 lei.

La data de 18 octombrie 2013, reclamantul Ipate Nichita a depus în instanţa de judecată cerere de concretizare a pretenţiilor prin care solicită constatarea faptului că Comisariatul de poliţie Criuleni, CGP Chişinău, Ministerul Afacerilor Inteme și Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova au violat faţă de el dreptul protejat de art. 3 din CEDO, art. 24 alin. (1) si (2) din Constituţia RM (in cea ce priveşte condiţiile de detenţie în care a fost transportat la IDP CPR Criuleni, instanţele de judecata din mun. Chişinău, din Penitenciarul nr. 13 Chişinău si înapoi. Condiţiile de detenţie în celulele instanţelor de judecata din mun. Chişinău, transportarea şi deținerea împreuna cu persoane bolnave de tuberculoza, HIV si SIDA si nealimentarea timp de aproximativ 150 de zile pe perioada anilor 2009- 2013) şi a încasa de la pîrîţi în beneficiul lui suma de 60 000 lei cu titlul de prejudiciu moral si 500 lei cheltuieli de judecata.

Prin hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 06 aprilie 2009, acțiunea a fost admisă parțial. S-a constatat încălcarea art. 3 CEDO în privința lui Ipate Nichita, s-a încasat din contul bugetului de stat în beneficiul lui Ipate Nichita 500 lei cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul moral cauzat. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 decembrie 2009, au fost admise apelurile declarate de Ipate Nichita și Ministerul Finanțelor al RM, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 06 aprilie 2009, cauza fiind restituită spre rejudecare. Prin hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 29 august 2012, acțiunea înaintată de Ipate Nichita a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 11 decembrie 2012, a fost respins apelul declarat de Ipate Nichita și a fost menținută hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 29 august 2012. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 21 august 2013, a fost admis recursul declarat de Ipate Nichita, s-a casat decizia Curții de Apel Chișinău din 11 decembrie 2012 și hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 29 august 2012, cauza fiind restituită spre rejudecare în prima instanță. La 18 octombrie 2013, reclamantul a depus o cerere de concretizare a pretențiilor, solicitînd încasarea din contul pîrîților a despăgubirii pentru prejudiciul moral cauzat în sumă de 60 000 lei și a cheltuielilor de judecată în sumă de 500 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 08 iulie 2014, s-a constatat violarea de către Inspectoratul de poliţie raional Criuleni, Direcţia de poliţie a mun. Chişinău, Ministerului Afacerilor Interne prin faptul transportării lui Ipate Nichita în condiţii inumane şi degradante, a dreptului prevăzut de art. 3 din Convenţia Europeană privind apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi s-a încasat din bugetul de stat al Republicii Moldova, prin intermediul Ministerului Finanţelor, în beneficiul lui Ipate Nichita cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat drept urmare a condiţiilor degradante şi inumane de detenţie în sumă de 8 000 lei şi cheltuieli de judecată în sumă de 500 lei, în total suma de 8500 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 11 noiembrie 2014, a fost admis apelul declarat de Ipate Nichita, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 08 iulie 2014 în partea cuantumului despăgubirii pentru prejudiciul moral cauzat, în această parte fiind pronunțată o nouă hotărîre prin care s-a încasat din contul bugetului de stat al RM, prin intermediul Ministerului Finanţelor, în beneficiul lui Ipate Nichita 30 000 lei cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul moral cauzat. În rest hotărîrea a fost menținută.

Nefiind de acord cu decizia menționată, la 06 ianuarie 2015, în termenul prevăzut de lege, Ipate Nichita a declarat recurs, solicitînd casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 noiembrie 2014 și hotărîrii Judecătoriei Criuleni din 08 iulie 2014 în partea cuantumului prejudiciului moral cauzat, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie admisă integral, în sensul formulat în cererea de concretizare a pretențiilor din 18 octombrie 2013. În motivarea recursului a invocat că actele judecătorești contestate sunt ilegale și neîntemeiate. Consideră recurentul că instanțele inferioare la aprecierea prejudiciului moral cauzat, au aplicat eronat prevederile Convenției și jurisprudența CtEDO.

La 13 ianuarie 2015, Inspectoratul de Poliție Criuleni a declarat recurs, solicitînd casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 noiembrie 2014 și a hotărîrii Judecătoriei Criuleni din 08 iulie 2014, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care acțiunea înaintată de Ipate Nichita să fie respinsă ca neîntemeiată. În motivarea recursului a indicat că actele judecătorești contestate, sunt ilegale și neîntemeiate, fiind bazate pe interpretarea eronată a normelor de drept material. Consideră recurentul că instanțele inferioare nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru justa soluționare a pricinii. La 14 ianuarie 2015, Ministerul Afacerilor Interne al RM Direcția de Poliție mun.

Chișinău au declarat recurs, solicitând casarea parţială a deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 noiembrie 2014 și hotărîrii judecătoriei Criuleni din 08 iulie 2014 în partea încasării despăgubirii pentru prejudiciul moral cauzat și pronunțarea în această parte a unei noi hotărîri prin care capătul de cerere privind repararea prejudiciului moral să fie respins ca neîntemeiat. La 11 februarie 2015, Ipate Nichita a depus referință prin care a solicitat declararea recursurilor Inspectoratului de Poliție Criuleni şi Ministerului Afacerilor Interne ca fiind inadmisibile. La 16 februarie 2015, Inspectoratul de Poliție Criuleni a depus referință prin care a solicitat respingerea integrală a acțiunii înaintate de Ipate Nichita către Inspectoratul de Poliţie Criuleni ca fiind neîntemeiată.

La 20 februarie 2015, Ministerul Afacerilor Interne a depus referință prin care a solicitat respingerea cererii de recurs depusă de Ipate Nichita ca fiind neîntemeiată. La 25 februarie 2015, Ministerului Finanțelor a depus referință pe marginea recursurilor declarate de Inspectoratul de Poliţie Criuleni şi Ministerul Afacerilor Interne, invocînd că susţine recursurile declarate de aceştea deoarece actele judecătoreşti a instanţelor inferioare sunt ilegale şi neîntemeiate, a solicitat admiterea recursurilor Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratului de Poliție Criuleni și respingerea cererii de recurs depusă de Ipate Nichita ca fiind neîntemeiată. Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Avînd în vedere că la materialele cauzei nu sunt anexate careva probe ce ar demonstra momentul comunicării deciziei integrale recurenților Inspectoratul de Poliție Criuleni şi Ministerul Afacerilor Interne al RM Direcția de Poliție mun. Chișinău, recursurile acestora se consideră declarate în termen. În conformitate cu art. 440 alin. (2) CPC, prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 19 martie 2015, recursurile au fost declarate admisibile. Conform art. 445 alin. (1) lit. e), instanța de recurs după ce examinează recursul este în drept să admită recursul şi să modifice decizia instanţei de apel şi/sau hotărârea primei instanțe.

Examinând argumentele invocate în cererile de recurs în raport cu materialele cauzei şi referințele prezentate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile declarate de către Ipate Nichita și Inspectoratul de Poliție Criuleni ca fiind neîntemeiate, urmând a fi respinse, iar recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al RM Direcția de Poliție mun.

Chișinău ca fiind întemeiat, urmând a fi admis, din considerentele ce urmează: Conform art. 442 alin. (1) CPC „Judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi.” Cu referite la temeiurile care au stat la baza respingerii recursului declarat de Inspectoratul de Poliție Criuleni, Colegiul reține următoarele: În conformitate cu art. 27 alin. (1) CPC, „Disponibilitatea în drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces, în primul rând a părților, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecății, precum şi de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea şi mijloacele procedurale de apărare”.

Principiul enunțat, reprezintă o regulă esențială, specifică procesului civil, legată de principiul contradictorialității, care constă în facultatea părților de a dispune de obiectul procesului întotdeauna concretizat într-un drept subiectiv, material, precum şi de mijloacele procesuale de apărare a acestui drept. Având în vedere principiul menționat, Colegiul reține că Inspectoratul de Poliție Criuleni, nu a contestat cu apel hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 08 iulie 2014, conform căreia s-a constatat violarea de către Inspectoratul de poliție raional Criuleni, Direcția de poliție a mun.

Chişinău, Ministerului Afacerilor Interne prin faptul transportării lui Ipate Nichita în condiții inumane şi degradante, a dreptului prevăzut de art. 3 din Convenția Europeană privind apărarea drepturilor omului şi a libertăților fundamentale şi s-a încasat din bugetul de stat al Republicii Moldova, prin intermediul Ministerului Finanțelor, în beneficiul lui Ipate Nichita cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat drept urmare a condițiilor degradante şi inumane de detenție în sumă de 8 000 lei, iar conform cererii de recurs Inspectoratul de Poliție Criuleni a solicitat casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 noiembrie 2014 și a hotărârii Judecătoriei Călărași din 08 iulie 2014, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea înaintată de Ipate Nichita către Inspectoratul de Poliție Criuleni să fie respinsă ca neîntemeiată.

Astfel, Colegiul conchide că controlul judiciar al instanței de recurs, cu referire la recursul Inspectoratului de Poliție Criuleni, se poate realiza doar în partea majorării sumei încasate cu titlu de prejudiciu moral de către instanța de apel, iar având în vedere că recurentul respectiv a solicitat respingerea în totalitatea solicitărilor a acțiunii înaintată de Ipate Nichita către Inspectoratul de Poliție Criuleni, recursul respectiv urmează a fi respins, or instanța de recurs, nu poate interveni în soluțiile instanțelor inferioare, sub minimul stabilit prin hotărârea Judecătoriei Călărași din 08 iulie 2014. Prin prisma prevederilor art. 442 alin. (1) CPC, Colegiul menționează că urmează să judece recursul declarat împotriva deciziei date în apel, în limitele invocate în recurs, și anume în partea ce ține de încasarea despăgubirii pentru prejudiciul moral cauzat recurentului Ipate Nichita.

În acest sens, Colegiul reține că recursurile declarate de către Ipate Nichita și Inspectoratul de Poliție Criuleni ca fiind neîntemeiate, urmând a fi respinse, iar recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al RM Direcția de Poliție mun.

Chișinău ca fiind întemeiat, urmând a fi admis, şi de a modifica decizia instanţei de apel în partea prejudiciului moral încasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor în beneficiul lui Ipate Nichita, cu micșorarea cuantumului prejudiciului moral de la 30 000 lei până la 15 000 lei, în rest de a menține decizia instanţei de apel, din considerentele ce urmează: Conform art. 1423 alin. (1) Cod Civil, „Mărimea compensației pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul şi gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, şi de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate”.

Având în vedere specificul obiectului litigiului în cauză, și anume, constatarea încălcării art. 3 din Convenția Europeană privind apărarea drepturilor omului şi a libertăților fundamentale, Colegiul menționează că cuantumul prejudiciului moral se determină în baza criteriilor prevăzute la norma legală citată. Aprecierea prejudiciului moral se face în raport cu miza pentru reclamant, comportamentul părților, buna/reaua credință, etc. Se ia în considerare în mod obligatoriu principiul general al echității. Prejudiciul moral se apreciază individual pentru fiecare caz, luând-se în considerație argumentele ambelor părți în proces şi excluzând-se pretenții excesive şi vădit exagerate.

Colegiul reține că de către instanțele inferioare a fost constatat justificat violarea art. 3 CEDO, care a avut loc din cauza unor condiții obiective în care se află statul Republica Moldova, fiind în imposibilitate de a asigura condiții necesare de detenție, şi de transportare a deținuților. În acest sens, Colegiul menționează, având în vedere caracterul şi gravitatea suferințelor cauzate recurentului Ipate Nichita, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, de posibilitățile actuale ale Statului, cât şi de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție recurentului, ţinîndu-se cont şi de personalitatea acestuia, care s-a aflat în perioada invocată, în calitate de condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni excepțional de gravă, consideră necesar ca mărimea prejudiciului moral să fie micșorată până la suma de 15 000 lei.

Totodată, instanţa de recurs consideră că suma acordată de către instanţa de apel cu titlu de prejudiciu moral în mărime de 30 000 lei este excesivă. Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursurile declarate de către Ipate Nichita și Inspectoratul de Poliție Criuleni ca fiind neîntemeiate, urmând a fi respinse, iar recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al RM Direcția de Poliție mun.

Chișinău ca fiind întemeiat, urmând a fi admis, şi de a modifica decizia instanţei de apel în partea prejudiciului moral încasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor în beneficiul lui Ipate Nichita, cu micșorarea cuantumului prejudiciului moral de la 30 000 lei până la 15 000 lei, în rest de a menține decizia instanţei de apel În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. e) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : Se respinge recursul declarat de Ipate Nichita. Se respinge recursul declarat de Inspectoratul de Poliție Criuleni. Se admite recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne Direcția de Poliţie a mun.

Chişinău. Se modifică decizia Curții de Apel Chișinău din 11 noiembrie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Ipate Nichita împotriva Inspectoratului de poliție raional Criuleni, Direcției de poliție a mun. Chişinău, Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Finanţelor cu privire la constatarea încălcării art. 3 din Convenţia Europeană privind apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi repararea prejudiciului moral, în partea prin care s-a încasat din contul bugetului de stat al RM prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Ipate Nichita cu titlu de compensare a prejudiciului moral suma de 30 000 lei, după cum urmează: -se încasează din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova în beneficiul lui Ipate Nichita prejudiciul moral în mărime de 15 000 (cincisprezece mii) lei.

În rest decizia Curții de Apel Chişinău din 11 noiembrie 2014 se menține. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Galina Stratulat Judecătorii: Dumitru Mardari Iurie Bejenaru Sveatoslav Moldovan Ion Druţă