- Dosarul nr.
- 2ra-756/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 25 martie 2015
- Părțile
- Gudîma Pavel vs Camera de Comerţ şi Industrie filiala Ungheni
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
2ra-756/15 — Restabilirea la serviciu, repararea prejudiciului material și moral
Dosarul nr.2ra-756/15 Instanţa de fond: Judecătoria Ungheni – M. Malanciuc, Instanţa de apel: CA Bălți – T. Dutca, E. Grumeza, S. Procopciuc, ÎNCHEIERE 25 martie 2015 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie În componenţă: Preşedintele completului judecător, Svetlana Filincova, Judecătorii Dumitru Mardari, Maria Ghervas, soluționînd chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului declarat de către Pavel Gudîma în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Pavel Gudîma împotriva Camerei de Comerț și Industrie Ungheni privind restabilirea la serviciu, încasarea restanței la salariu și recuperarea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălți din 11 noiembrie 2014, prin care s-a respins cererea de apel înaintată de către Pavel Gudîma și s-a menținut fără modificări hotărîrea judecătoriei Ungheni din 17 septembrie 2014, prin care acțiunea a fost respinsă, CONSTATĂ: La 08 aprilie 2014 Pavel Gudîma s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Camerei de Comerț și Industrie Ungheni privind repunerea în termen a cererii, restabilirea la serviciu, îîncasarea restanței la salariu și recuperarea prejudiciului material și moral.
În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că în baza ordinului nr. 156 din 06 decembrie 1973 a fost angajat în calitate de expert pentru mărfurile lemnoase a Camerei de Comerț și Industrie Ungheni, unde a activat pînă la pensionare în legătură cu atingerea plafonului de vîrstă. La 31 decembrie 2011 între angajator și salariat a fost încheiat un contract individual de muncă pe un termen de un an, iar în baza acordului adițional din 31 decembrie 2012 termenul contractului individual de muncă a fost prelungit pînă la 31 decembrie 2013. Obligațiunile și le executa conștiincios. Prin ordinul nr. 31 din 23 august 2013 a fost eliberat din funcție pe faptul absenței nemotivate de la serviciu mai mult de patru ore consecutiv în timpul zilei de muncă.
Pavel Gudîma consideră că acțiunile angajatorului sînt ilegale și solicită anularea ordinului de concediere nr. 31 din 23 august 2013, restabilirea în funcția de expert evaluator a bunurilor imobile, încasarea restanței la salariu pentru lunile martie-august 2013 în mărime de 17722 lei, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă pentru luna septembrie 2013 - 3681,50 lei, octombrie 2013 – 1338,54 lei și penalitatea pentru fiecare zi de întîrziere în mărime de 167 lei, încasarea prejudiciului moral în sumă de 3681,50 lei. Totodată a solicitat repunerea cererii de chemare în judecată în termen. Prin hotărîrea judecătoriei Ungheni din 17 septembrie 2014 acțiunea lui Pavel Gudîma s-a respins ca fiind depusă tardiv, instanța considerînd că lipsesc temeiuri de a repune cererea reclamantului în termen.
(f.d.106-109) Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, Pavel Gudîma a declarat apel, solicitînd casarea acesteia cu pronunțarea unei noi soluții, prin care să fie admisă integral cererea de chemare în judecată. (f.d.111-112) Prin decizia Curții de Apel Bălți din 11 noiembrie 2014 cererea de apel depusă de către Pavel Gudîma a fost respinsă și s-a menținut fără modificări hotărîrea judecătoriei Ungheni din 17 septembrie 2014. (f.d.126-129) În motivarea soluției salei instanța de apel a reținut că Pavel Gudîma a făcut cunoștință cu ordinul de concediere la 23 august 2013, acțiunea în instanța de judecată a fost depusă la 08 aprilie 2014, adică după un termen mai mare de trei luni. Scoaterea cererii de pe rol la 28 noiembrie 2013 nu poate servi drept de temei de întrerupere a termenului de prescripție, acesta continuînd după regula generală.
Depunerea cererii de chemare în judecată în lipsa semnăturii justițiabilului reprezintă sancțiunea procesuală aplicată reclamantului, consecințele căreia nu poate fi imputată instanței de judecată și respectiv nu contituie motiv de repunere în termenul de adresare cu acțiune în instanța de judecată. Nefiind de acord cu soluția instanței de apel, Pavel Gudîma a declarat recurs, solicitînd casarea deciziei Curții de Apel Bălți și hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi soluții, prin care să fie admisă acțiunea. (f.d.137-139) În motivarea recursului recurentul a invocat dezacordul cu decizia instanţelor de judecată, menţionând că la examinarea litigiului, instanţele de judecată au încălcat și aplicat eronat prevederile legii materiale şi procesuale, fapt care a generat soluţionarea greşită a prezentului litigiu.
La 20 martie 2015 avocatul Camerei de Comerț și Industrie Ungheni, Ghenadie Bambuleac a depus referință la cererea de recurs, prin care a solicitat de a declara recursul declarat de către Pavel Gudîma ca fiind inadmisibil În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă că copia deciziei instanţei de apel din 11 noiembrie 2014 a fost recepționată de recurent la data de 19 ianuarie 2015 (f.d.135). Recursul declarat la 04 februarie se consideră a fi depus în termen. Verificând materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de către Pavel Gudîma nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel.
Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Astfel, recurentul a invocat că instanţa de apel a emis decizia cu interpretarea și aplicarea eronată a normei materiale, fapt ce a atribuit o soluţie greşită litigiului dedus instanţei spre judecare. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, analizând recursul în raport cu actele cauzei menţionează că recursul conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost studiate şi verificate de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.
Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Astfel, dispoziţiile art. 432 alin. (2), (3) CPC au caracter de concretizare a motivului de recurs, determinând cazurile concrete în prezenţa cărora se consideră că normele de drept material şi procedural au fost încălcate sau eronat aplicate.
Recursul exercitat conform secţiunii a 2-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. Iar alin. (4) al aceluiași articol stipulează că, săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Prin urmare, reieşind din prevederile art. 433 lit. a) CPC cererile de recurs se consideră inadmisibile în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.
Potrivit celor expuse, în temeiul art. 432, 433, 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie DISPUNE : Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Pavel Gudîma împotriva deciziei Curţii de Apel Bălți din 11 noiembrie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Pavel Gudîma împotriva Camerei de Comerț și Industrie Ungheni privind restabilirea la serviciu, încasarea restanței la salariu și recuperarea prejudiciului material și moral. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova Judecători: Dumitru Mardari Maria Ghervas