2ri-111/15 — Intentarea procesului de insolvabilitate

prima instanţă: L. Bulgac dosarul nr. 2ri-111/15 DECIZIE 25 martie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecători Iuliana Oprea, Galina Stratulat Ion Druţă, Ion Corolevschi examinând recursurile declarate de către Nicolai Avramov şi Societatea pe acţiuni „Horus”, în pricina civilă la cererea introductivă a Societăţii comerciale „Avalex-Plus” societate cu răspundere limitată cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de sine, împotriva hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 11 februarie 2015, prin care a fost admisă cererea lichidatorului Societăţii comerciale „Avalex-Plus” societate cu răspundere limitată, Iurie Ispas cu privire la atragerea la răspundere subsidiară a conducătorului întreprinderii în proces de lichidare, Nicolai Avramov, c o n s t a t ă: La 14 ianuarie 2014, SC „Avalex-Plus” SRL a depus o cerere introductivă cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de sine.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 20 ianuarie 2014 a fost admisă spre examinare cererea introductivă depusă de către SC „Avalex-Plus” SRL privind intentarea procesului de insolvabilitate faţă de sine, în scopul prevenirii modificării stării bunurilor SRL „Avalex-Plus” în perioada de pînă la intentarea procesului de insolvabilitate, au fost aplicate următoarele măsuri de asigurare: a fost numit în calitate de administrator provizoriu ÎI „Ispas Iurie”, a fost înlăturată administraţia SRL „Avalex-Plus” de la gestionarea patrimoniului şi întreprinderii, cu transmiterea tuturor ştampilelor, actelor contabile administratorului provizoriu, a fost suspendată executarea silită asupra bunurilor debitorului, a fost pusă sub interdicţie înstrăinarea de către debitor a bunurilor sale şi a fost obligat administratorul provizoriu pe perioada de pînă la intentarea procesului de insolvabilitate să coordoneze orice acţiuni cu instanţa de judecată.

A fost obligat administratorul provizoriu să notifice despre aplicarea măsurilor de asigurare menţionate Registru de stat al întreprinderilor şi organizaţiilor, Registrul bunurilor imobile, în care se înregistrează gajul, băncile, organele cadastrale teritoriale, autorităţile vamale, oficiile poştale, în care debitorul îşi are sediul, pentru a fi sistate orice operaţiuni cu bunurile debitorului şi să prezinte instanţei de judecată în cel mai scurt timp un raport cu privire la executarea măsurilor de asigurare aplicate faţă de SRL „Avalex-Plus”, să asigure păstrarea bunurilor debitorului şi înregistrarea lor, să continue administrarea întreprinderii, să verifice existenţa temeiurilor de intentare a procesului de insolvabilitate a debitorului, mărimea şi componenţa masei debitoare, oportunitatea şi posibilităţile continuării activităţii economice a societăţii în perioada de pînă la adoptarea hotărârii de intentare a procesului de insolvabilitate.

A fost obligată administraţia debitorului să pună la dispoziţia administratorului provizoriu toate documentele activităţii economice şi contabile, titlurile de valoare pentru documentare. A fost obligat administratorul provizoriu să notifice părţile despre faptul că şedinţa a fost numită pentru 24 februarie 2014, ora 12.00, în incinta Curţii de Apel Chişinău, bd. Ştefan cel Mare,73, mun. Chişinău, bir. 117. Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 24 februarie 2014 a fost intentat procesul de insolvabilitate prin iniţierea procedurii simplificate a falimentului faţă de SRL „Avalex-Plus”, a fost dizolvată SRL „Avalex-Plus” şi a fost desemnat în calitate de lichidator al SRL „Avalex-Plus”, ÎI „Ispas Iurie”.

Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 20 iunie 2014 a fost aprobat raportul de lichidare final şi bilanţul contabil de lichidare a SRL „Avalex-Plu” în procedura simplificată a falimentului, a fost încetată procedura simplificată a falimentului în privinţa SRL „Avalex-Plus”, a fost dispusă radierea SRL „Avalex- Plus” din registrul de stat al persoanelor juridice şi au fost considerate stinse creanţele neexecutate de SRL „Avalex-Plus” faţă de creditorii Inspectoratul Fiscal de Stat, creanţa în sumă totală de 140913,41 lei şi SA „Horus”, creanţa în sumă totală de 15933,45 lei. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 05 noiembrie 2014 a fost admis recursul, casată hotărârea primei instanţe şi restituită pricina spre rejudecare în primă instanţă.

Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 17 decembrie 2014 a fost respinsă cererea lichidatorului ÎI „Ispas Iurie” privind aprobarea bilanţului de lichidare şi a raportului de lichidare a SRL „Avalex-Plus” şi a fost obligat lichidatorul ÎI „Ispas Iurie” să convoace, pînă la 15 ianuarie 2015, adunarea creditorilor a căror creanţe au fost validate pentru a decide asupra măsurilor care urmează a fi întreprinse în vederea realizării bunurilor SRL „Avalex-Plus” în proces de faliment, cît şi asupra chestiunii tragerii la răspundere subsidiară a factorilor de decizie ai întreprinderii insolvabile, precum şi să prezinte instanţei de insolvabilitate, pînă la 20 ianuarie 2015, un raport despre măsurile întreprinse în vederea executării prezentei hotărâri, raport care urmează a fi examinat de instanţă la şedinţa de judecată fixată pentru 22 ianuarie 2015, orele 12.00.

La 17 ianuarie 2015, lichidatorul SRL „Avalex-Plus”, Iurie Ispas a depus o cerere, prin care a solicitat atragerea la răspundere subsidiară a conducătorului SRL „Avalex-Plus”, Nicolai Avramov în baza art. 248 alin. (1) lit. h) din Legea insolvabilităţii. Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 11 februarie 2015 a fost admisă cererea lichidatorului SRL „Avalex-Plus”, Iurie Ispas cu privire la tragerea la răspundere subsidiară a conducătorului SRL „Avalex-Plus” în proces de lichidare, Nicolai Avramov şi a fost încasată de la directorul SRL „Avalex-Plus” în proces de lichidare, Nicolai Avramov suma de 140913,41 lei pentru stingerea creanţei creditorului Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Chişinău, creanţă validată conform tabelului creanţelor.

La 24 februarie 2015, în termenul prevăzut de lege, Nicolai Avramov a declarat recurs împotriva hotărârii primei instanţe, solicitând acestuia, casarea integrală a hotărârii primei instanţe şi trimiterea pricinii spre rejudecare în primă instanţă. Recurentul Nicolai Avramov, în motivarea recursului, a indicat că hotărârea primei instanţe este neîntemeiată. Menţionează că la examinarea cererii lichidatorului, instanţa nu a stabilit care este motivul că corespondenţa din anul 2013 (scrisoarea nr. 01-24/13 din 05 iulie 2013 expediată în adresa organului fiscal) se efectua de către lurie Ispas (actualul lichidator) de la adresa juridică a lichidatorului - mun. Chişinău, str.V.Lupu,89, apartamentul nr. 57. Susţine că instanţa nu a stabilit dacă scrisoarea menţionată este semnată de către el sau nu şi de ce în calitate de director semnează scrisoarea un oarecare Nicolae Avdeev.

Afirmă că în cazul că scrisoarea este semnată de el, necesita de a constata dacă el înţelegea ce este specificat în scrisoare, odată ce este vorbitor de limba rusă. Invocă că în scrisoarea menţionată se solicită efectuarea unei revizii documentare pentru a constata prezenţa sau lipsa restanţelor faţă de organul fiscal şi în cazul că lui îi era clar sensul scrisorii reiese că la acel moment (anul 2013), el nu cunoştea de existenţa datoriilor faţă de organul fiscal odată ce solicita efectuarea reviziei, iar necunoscînd acest fapt, era necesar de concretizat care a fost atunci motivul depunerii mai apoi în instanţa judiciară a cererii de renunţare la cererea introductivă de intentare a procesului de insolvabilitate din 25 septembrie 2013. Acest fapt se constatată prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 21 octombrie 2013 de încetare a procesului.

Mai invocă că instanţa nu a clarificat dacă el a făcut cunoştinţă cu rezultatele reviziei efectuate de organul fiscal, cărei persoane, la ce adresă, au fost îndreptate rezultatele pentru cunoştinţă şi dacă inclusiv şi lui sau el a aflat despre rezultate din decizia Inspectoratului Fiscal de Stat nr. 3466/1/3 din 06 decembrie 2013. Menţionează că nu a fost stabilit cărei persoane aparţine semnătura pe ultima filă a decizii Inspectoratului Fiscal de Stat nr. 3466/1/3 din 06 decembrie 2013 cu înscrisul „drepturile, obligaţiile şi responsabilitatea sunt aduse la cunoştinţă şi un exemplar al deciziei am primit, 11 decembrie 2013”. Susţine că prin o simplă examinare vizuală se constată că semnătura de a lua cunoştinţă cu decizia organului fiscal nr. 3466/1/3 din 06 decembrie 2013, cu drepturile şi obligaţiile persoanei responsabile, nu se aseamănă cu a lui.

Afirmă că în urma recepţionării de el la data de 11 decembrie 2013 a documentului constatator de datorii (decizia organului fiscal nr. 3466/1/3 din 06 decembrie 2013), el a înaintat imediat, în prima zi lucrătoare după sărbătorile de iarnă – 14 ianuarie 2014, cererea introductivă privind intentarea procedurii de insolvabilitate faţă de propria întreprindere. Invocă că din încheierea Curţii de Apel Chişinău din 21 octombrie 2013 de admitere a cererii de renunţare la cererea introductivă se constată că alte persoane, care ar putea fi lezate în drepturi prin efectul retragerii unei asemenea cereri, nu s- au alăturat.

Astfel, nici în procesul - verbal al şedinţei Curţii de Apel Chişinău din 11 februarie 2015, nici în hotărârea atacată din 11 februarie 2015 nu este clarificat, analizat şi specificat faptul care este motivul că în acea perioadă de timp (din 25 septembrie 2013, data emiterii încheierii Curţii de Apel Chişinău de admitere spre examinare a cererii introductive şi pînă la 21 octombrie 2013, data emiterea încheierii Curţii de Apel Chişinău de admitere a cererii de renunţare la cererea introductiva ), Inspectoratul Fiscal de Stat nu s-a adresat cu cerere de validare a creanţelor odată ce deţinea date despre existenţa lor. Or, poate aceste date s-au constatat numai după efectuarea reviziei, la emiterea deciziei nr. 3466/1/3 din 06.12.2013, caz în care el nu poartă nici o vină şi nu a încălcat termenul de adresare în instanţă cu cerere introductivă de intentare a procesului de insolvabilitate.

Mai invocă că instanţa nefondat se referă la faptul constatării incontestabile de aflare a debitorului în insolvabilitate din anul 2011. Singur faptul retragerii cererii la acel moment de către creditor probează că pretenţiile unicului creditor au fost epuizate şi altele nu existau. Nu s-a constatat de cine este semnată cererea introductivă a debitorului din 25 septembrie 2013 şi prin ce documente se confirmă faptul datoriilor acestuia în sumă de 226 000 lei la 16 agenţi economici, deoarece acest fapt la data de 11 februarie 2015 în şedinţa Curţii de Apel a fost expus declarativ numai de reprezentantului organului fiscal. Prin lipsa mai multor date neconcretizate instanţa, la emiterea hotărârii din 11 februarie 2015, eronat a aplicat prevederile art. art. 10 şi 14 din Legea insolvabilităţii.

La 09 martie 2015, în termenul prevăzut de lege, SA „Horus” a declarat recurs împotriva hotărârii primei instanţe, solicitând admiterea acestuia şi modificarea hotărârii primei instanţe prin încasarea sumei de 15933,45 lei pentru stingerea şi a creanţei sale, ambele creanţe validate conform tabelului creanţelor. Recurenta SA „Horus”, în motivarea recursului, a indicat că nu este de acord cu hotărârea primei instanţe, deoarece conform tabelului creanţelor, a fost validată atît creanţa Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Chişinău în sumă de 140913,41 lei, cît şi a SA „Horus” în sumă de 15933,45 lei. Menţionează că art. 148 lit. h) din Legea insolvabilităţii acordă drepturi egale creditorilor chirografari de a solicita, prin intermediul administratorului insolvabilităţii, atragerea la răspunderea subsidiară a conducătorului unităţii, cu admiterea cererii în valoarea totală a creanţelor.

Susţine că art. 15 din Legea insolvabilităţii, care prevede că în cazul insolvabilităţii debitorului din culpa membrilor organului executiv, aceştia poartă răspundere subsidiară solidară faţă de creditori în măsura în care bunurile debitorului sunt insuficiente pentru executarea creanţelor creditorilor, face referire la toată masa debitoare a tuturor creditorilor fără a face divizare dintre creditori – instituţii statale sau creditori – agenţi economici din domeniul privat. Afirmă că conform Recomandării Curţii Supreme de Justiţie nr. 58 cu privire la modul de aplicare a unor prevederi legale la soluţionarea pricinilor ce ţin de desfăşurarea procesului de insolvabilitate, din analiza prevederilor art. 15 şi 248 din Legea insolvabilităţii reiese că fondatorul (asociatul) va purta răspundere subsidiară solidară faţă de creditori.

Invocă că la emiterea hotărârii primei instanţe s-a dat prioritate creanţei Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Chişinău, fără a se lua în considerare creanţa validată a creditorului SA „Horus”. În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de către Nicolai Avramov întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea integrală a hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri, iar recursul declarat de către SA „Horus” urmează a fi respins din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, pronunţând o nouă hotărâre. Pe parcursul judecării pricinii s-a constatat că prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 20 ianuarie 2014 a fost admisă spre examinare cererea introductivă depusă de către SC „Avalex-Plus” SRL privind intentarea procesului de insolvabilitate faţă de sine şi în scopul prevenirii modificării stării bunurilor SRL „Avalex-Plus” în perioada de pînă la intentarea procesului de insolvabilitate, au fost aplicate măsuri de asigurare, fiind numit în calitate de administrator provizoriu ÎI „Ispas Iurie”.

Ulterior, prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 24 februarie 2014 a fost intentat procesul de insolvabilitate prin iniţierea procedurii simplificate a falimentului faţă de SRL „Avalex-Plus”, a fost dizolvată SRL „Avalex-Plus” şi a fost desemnat în calitate de lichidator al SRL „Avalex-Plus”, ÎI „Ispas Iurie”. De asemenea, s-a constatat că la 17 ianuarie 2015, lichidatorul SRL „Avalex-Plus”, Iurie Ispas a depus o cerere, prin care a solicitat atragerea la răspundere subsidiară a conducătorului SRL „Avalex-Plus”, Nicolai Avramov în baza art. 248 alin. (1) lit. h) din Legea insolvabilităţii.

Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 11 februarie 2015 a fost admisă cererea lichidatorului SRL „Avalex-Plus”, Iurie Ispas cu privire la tragerea la răspundere subsidiară a conducătorului SRL „Avalex-Plus” în proces de lichidare, Nicolai Avramov şi a fost încasată de la directorul SRL „Avalex-Plus” în proces de lichidare, Nicolai Avramov suma de 140913,41 lei pentru stingerea creanţei creditorului Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Chişinău, creanţă validată conform tabelului creanţelor.

Conform art. 15 alin. (1) din Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, în cazul insolvabilităţii debitorului din culpa fondatorilor (membrilor) lui, a membrilor organului executiv sau a unor alte persoane care au dreptul de a da indicaţii obligatorii pentru debitor ori care pot influenţa în alt mod acţiunile debitorului (insolvabilitate intenţionată), aceştia poartă răspundere subsidiară solidară faţă de creditori în măsura în care bunurile debitorului sunt insuficiente pentru executarea creanţelor creditorilor.

Conform art. 248 alin. (1) din Legea menţionată, dacă în cadrul procesului sunt identificate persoane cărora le-ar fi imputabilă apariţia stării de insolvabilitate a debitorului, la cererea administratorului insolvabilităţii/lichidatorului, instanţa de insolvabilitate poate dispune ca o parte din datoriile debitorului insolvabil să fie suportate de membrii organelor lui de conducere şi/sau de supraveghere, precum şi de orice altă persoană, care i-au cauzat insolvabilitatea prin una dintre următoarele acţiuni: a) folosirea bunurilor sau creditelor debitorului în interes personal; b) desfăşurarea unei activităţi comerciale în interes personal sub acoperirea debitorului; c) majorarea fictivă a pasivelor debitorului şi/sau deturnarea (ascunderea) unei părţi din activul debitorului; d) procurarea de fonduri pentru debitor la preţuri exagerate; e) ţinerea unei contabilităţi fictive sau contrare prevederilor legii, precum şi contribuirea la dispariţia documentelor contabile, a documentelor de constituire şi a ştampilei; f) dispunerea continuării unei activităţi a debitorului care îl duce în mod vădit la incapacitate de plată; g) dispunerea, în luna precedentă încetării plăţilor, de a se plăti cu preferinţă unui creditor în dauna celorlalţi creditori; h) nedepunerea cererii de intentare a procesului de insolvabilitate conform prevederilor art. 14;

i) comiterea altor acţiuni care au adus daune proprietăţii debitorului. Reieşind din prevederile legale enunţate, se reţine că poate fi atras la răspundere subsidiară persoanele care au contribuit la apariţia stării de insolvabilitate a debitorului sau orice altă persoană, care i-au cauzat insolvabilitatea prin una dintre acţiunile enumerate. Din materialele dosarului rezultă că SRL „Avalex-Plus” înregistrează datorii la buget începând cu anul 2011, fără a achita în această perioadă careva sume întru stingerea acestor datorii, fără a contesta actele, în baza cărora a fost calculată datoria, fără a suspenda activitatea sa şi fără a depune cerere privind intentarea procesului de insolvabilitate în privinţa acestei întreprinderi.

La caz, se reţine că actele pricinii denotă faptul că în anul 2012, creditorul SRL „Partiner” a depus o cerere introductivă cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de SRL „Avalex-Plus”, însă ulterior, această cerere a fost retrasă. De asemenea, actele pricinii denotă faptul că în anul 2013, însăşi SRL „Avalex-Plus” a depus o cerere introductivă cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de sine, în care a invocat că are datorii financiare în sumă de peste 226000 lei faţă de 16 agenţi economici. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 25 septembrie 2013 a fost admisă spre examinare cererea introductivă depusă de către SC „Avalex-Plus” SRL privind intentarea procesului de insolvabilitate faţă de sine.

Ulterior, la 17 octombrie 2013, SRL „Avalex-Plus”, neachitând obligaţia fiscală faţă de buget, a depus o cerere, prin care a solicitat retragerea cererii introdcutive, iar prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 21 octombrie 2013 a fost admisă cererea de renunţare la cererea introductivă depusă de SRL „Avalex- Plus” şi încetat procesul. Astfel, este incontestabil faptul că SRL „Avalex-Plus” se află în incapacitate de plată şi supraîndatorare încă din anul 2011, anterior s-a adresat în instanţa de insolvabilitate cu cerere introductivă, însă ulterior a retras cererea, necătând la faptul că situaţia, în care se afla debitorul, nu s-a schimbat. La 14 ianuarie 2014, SRL „Avalex-Plus” s-a adresat din nou în instanţa de insolvabilitate cu cerere introductivă cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de sine.

Conform art. 10 din Legea insolvabilităţii, intentarea unui proces de insolvabilitate presupune existenţa unui temei. Temeiul general de intentare a unui proces de insolvabilitate constă în incapacitatea de plată a debitorului. Temeiul special de intentare a unui proces de insolvabilitate constă în supraîndatorarea debitorului în cazul în care acesta este persoană juridică responsabilă de creanţele creditorilor în limitele patrimoniului său. În acest caz, la baza evaluării patrimoniului debitorului trebuie pusă continuarea activităţii lui dacă acest fapt este posibil. Conform art. 14 din Legea insolvabilităţii, debitorul este obligat să depună cerere introductivă dacă există unul din temeiurile prevăzute la art.10.

Debitorul este obligat să depună cerere introductivă şi în cazul în care: a) executarea integrală a creanţelor scadente ale unui sau ale mai multor creditori poate cauza imposibilitatea satisfacerii integrale la scadenţă a creanţelor celorlalţi creditori; b) în cadrul lichidării, care se efectuează conform altor legi, devine evident că debitorul nu poate satisface integral creanţele creditorilor.

Debitorul este obligat să depună cerere introductivă imediat, dar nu mai tîrziu de expirarea a 30 de zile calendaristice din data survenirii temeiurilor indicate în prezentul articol la alin.(2) şi la art.10 alin.(2). Dacă debitorul nu depune cerere introductivă în cazurile şi în termenul prevăzut în prezentul articol, persoana care, în conformitate cu legislaţia în vigoare, are dreptul de a reprezenta debitorul, asociaţii cu răspundere nelimitată şi lichidatorii debitorului răspund subsidiar în faţa creditorilor pentru obligaţiile apărute după expirarea termenului prevăzut la alin.(3). Aceste persoane sînt trase la răspundere penală în conformitate cu legea. Ţinând cont de prevederile legale enunţate şi de circumstanţele pricinii, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că prima instanţă just a concluzionat că debitorul nu a respectat cerinţele art. 14 din Legea insolvabilităţii.

Prin urmare, prima instanţă corect a admis cererea lichidatorului SRL „Avalex-Plus”, Iurie Ispas cu privire la tragerea la răspundere subsidiară a conducătorului SRL „Avalex-Plus”, Nicolai Avramov, însă greşit a încasat de la directorul SRL „Avalex-Plus”, Nicolai Avramov suma de 140913,41 lei pentru stingerea creanţei creditorului Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Chişinău, creanţă validată conform tabelului creanţelor, deoarece suma enunţată urma a fi încasată de la directorul SRL „Avalex-Plus”, Nicolai Avramov în masa debitoare a SRL „Avalex-Plus”.

Astfel, din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către Nicolai Avramov, de a casa integral hotărârea primei instanţe şi de a emite o nouă hotărâre, prin care cererea lichidatorului SRL „Avalex-Com”, Iurie Ispas cu privire la tragerea la răspundere subsidiară a conducătorului SRL „Avalex-Lux”, Nicolai Avramov de admis, cu încasarea de la directorul SRL „Avalex-Plus”, Nicolai Avramov în masa debitoare a SRL „Avalex-Plus” a sumei de 140913,41 lei.

De asemenea, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către SA „Horus”, deoarece conform art. 248 alin. (6) din Legea insolvabilităţii, în toate cazurile, asupra acţiunii prevăzute la alin.(1), instanţa de insolvabilitate se pronunţă prin hotărâre, care poate fi contestată cu recurs de persoanele vizate în ea, SA „Horus” nefiind vizată în hotărârea contestată. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Societatea pe acţiuni „Horus”. Se admite recursul declarat de către Nicolai Avramov.

Se casează integral hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 11 februarie 2015 în pricina civilă la cererea introductivă a Societăţii comerciale „Avalex-Plus” societate cu răspundere limitată cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de sine şi se emite o nouă hotărâre, prin care: Se admite cererea lichidatorului Societăţii comerciale „Avalex-Com” societate cu răspundere limitată, Iurie Ispas cu privire la tragerea la răspundere subsidiară a conducătorului Societăţii comerciale „Avalex-Lux” societate cu răspundere limitată, Nicolai Avramov. Se încasează de la directorul Societăţii comerciale „Avalex-Plus” societate cu răspundere limitată, Nicolai Avramov în masa debitoare a Societăţii comerciale „Avalex-Plus” societate cu răspundere limitată suma de 140913,41 (o sută patruzeci mii nouă sute treisprezece lei patruzeci şi unu bani) lei.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Iulia Sîrcu judecătorul Judecătorii Iuliana Oprea Galina Stratulat Ion Druţă Ion Corolevschi