- Dosarul nr.
- 2rc-14/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 28 ianuarie 2015
- Părțile
- SRL Aviatusplus in proces de insolvabilitate, recurent BC InvestPrivatBank SA
- Pe scurt
- Destituirea şi demisia administratorului lichidatorului. Atribuţiile şi răspunderea membrilor comitetului creditorilor. Modul de funcţionare a comitetului creditorilor şi de adoptare a hotărîrilor
2rc-14/15 — Destituirea lichidatorului
dosarul nr.2rc-14/15 instanţa de insolvabilitate: B. Bîrca DECIZIE 28 ianuarie 2015 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componentă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Corolevschi , Ion Druţă examinînd recursul declarat de Banca Comercială „InvestPrivatBank” Societate pe Acţiuni, în cadrul dosarului de insolvabilitate a Societăţii cu Răspundere Limitată „Aviatusplus”, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 13 octombrie 2014, prin care s-a respins demersul comitetului creditorilor a Societăţii cu Răspundere Limitată „Aviatusplus” din 20.12.2013 privind destituirea lichidatorului Societăţii cu Răspundere Limitată „Aviatusplus” – ÎI „Ispas Iurie”, c o n s t a t ă Prin Hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 22 iulie 2011 s-a intentat procesul de insolvabilitate în privinţa SRL „Aviatusplus”, fiind desemnat în funcţia de administrator al insolvabilităţii ÎI „Ispas Iurie”.
Prin Hotărârea adunării creditorilor din 06 aprilie 2013 s-a decis de a aplica faţă de SRL „Aviatusplus” procedura falimentului, iar prin încheierea Curţii de Apel Chişinău, din 11 aprilie 2013 a fost confirmată legalitatea hotărârii adunării creditorilor şi aplicată procedura falimentului. La data de 20 decembrie 2013 comitetul creditorilor SRL „Aviatusplus” a examinat întrebarea „înaintarea în instanţa de insolvabilitate a cererii de destituire a lichidatorului Iurie Ispas şi propunerea către instanţa de insolvabilitate a unei alte candidaturi la funcţia de lichidator al SRL „Aviatusplus” în procedură de restructurare.
Pa marginea acestei întrebări de la ordinea de zi comitetul creditorilor a hotărât de a solicita instanţa de insolvabilitate: - destituirea lichidatorului SRL „Aviatusplus” - ÎI „Ispas Iurie” în persoana d-lui Ispas Iurie pe motiv că acesta nu îndeplineşte condiţiile privind indicatorii de performanţă şi pe motiv că acesta depăşeşte şi nu respectă atribuţiile ce-i revin prin Legea insolvabilităţii; - desemnarea în calitate de lichidator al SRL „Aviatusplus” - ÎI „Nicolae Bostan”, destinator al certificatului de instruire profesională cu nr. 9699 din 14.12.2007.
Din conţinutul procesului verbal al acestei şedinţe a comitetului creditorilor reiese că cei trei membri ai comitetului creditorilor, prezenţi la şedinţă, au invocat următoare încălcări comise de Ispas Iurie, în îndeplinirea funcţiilor sale de lichidator: - depunerea cererii de sistare a petrecerii adunării creditorilor în instanţa de judecată ce lezează în mod direct procedura de restructurare a debitorului şi paralizează procedura de restructurare a debitorului, ce constituie o depăşire a atribuţiilor de serviciu a lichidatorului; - organizarea concursului investiţional fără acordul adunării creditorilor şi a creditorilor gajişti, ce constituie o depăşire a atribuţiilor de serviciu; - neprezentarea în termen a planul procedurii de restructurare, ce constituie o nerespectare a atribuţiilor lichidatorului; incapacitatea lichidatorului Iurie Ispas de a elabora şi propune un plan valabil; - incapacitatea de a elabora un plan al procedurii de restructurare.
Prin încheierea Curţii de apel Chişinău din 27 martie 2014 a fost respins demersul comitetului creditorilor a Societăţii cu Răspundere Limitată „Aviatusplus” din 20.12.2013, privind destituirea lichidatorului Societăţii cu Răspundere Limitată „Aviatusplus” – ÎI „Ispas Iurie”. Potrivit deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 02 iulie 2014 recursul declarat de creditorul Banca Comercială „InvestPrivatBank” Societate pe Acţiuni a fost admis, încheierea contestată a fost casată cu remiterea pricinii la rejudecare în aceeaşi instanţă. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 13 octombrie 2014, s-a respins demersul comitetului creditorilor a Societăţii cu Răspundere Limitată „Aviatusplus” din 20.12.2013, privind destituirea lichidatorului Societăţii cu Răspundere Limitată „Aviatusplus” – ÎI „Ispas Iurie”.
La 05 noiembrie 2014, Banca Comercială „InvestPrivatBank” Societate pe Acţiuni a declarat recurs nemotivat împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 13 octombrie 2014, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii contestate cu adoptarea unei noi decizii prin care contestaţia lichidatorului să fie respinsă şi confirmată hotărîrea creditorilor cu destituirea lichidatorului. La 02 decembrie 2014, Banca Comercială „InvestPrivatBank” Societate pe Acţiuni a declarat recurs motivat împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 13 octombrie 2014, solicitînd casarea încheierii contestate cu adoptarea unei noi decizii prin care să fie admis demersul comitetului creditorilor SRL „Aviatusplus” în procedura de restructurare privind destituirea lichidatorului SRL „Aviatusplus” - ÎI „Ispas Iurie” în persoana d-lui Ispas Iurie şi desemnarea în calitate de administrator al SRL „Aviatusplus” - ÎI „Nicolae Bostan”.
În motivarea recursului recurentul a invocat că concluziile primei instanţe sunt contradictorii, neîntemeiate şi ilegale cu posibilitatea casării încheierii contestate. Indică recurentul că argumentul instanţei referitor la încălcarea procedurii de desfăşurare a comitetului creditorilor din 20.12.2013 este unul neîntemeiat şi ilegal toate prevederile invocate de către prima instanţă referindu-se la adunarea creditorilor şi nu la comitetul creditorilor, cu atît mai mult instanţa de insolvabilitate nu poate din oficiu să se expună asupra legalităţii sau ilegalităţii convocării şi desfăşurării şedinţei comitetului creditorilor din oficiu, mai mult că acestea nu au fost contestate. La 17 decembrie 2014, lichidatorul SRL „Aviatusplus” - ÎI „Ispas Iurie” în persoana d-lui Ispas Iurie a depus referinţă asupra recursului declarat de Banca Comercială „InvestPrivatBank” Societate pe Acţiuni, prin care a solicitat respingerea acesteia ca neîntemeiată.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat, care urmează a fi respins cu menţinerea încheierii contestate, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept sa respingă recursul şi să menţină încheierea. Din materialele dosarului s-a stabilit că prin Hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 22 iulie 2011 s-a intentat procesul de insolvabilitate în privinţa SRL „Aviatusplus”, fiind desemnat în funcţia de administrator al insolvabilităţii ÎI „Ispas Iurie”. Prin Hotărârea adunării creditorilor din 06 aprilie 2013 s-a decis de a aplica faţă de SRL „Aviatusplus” procedura falimentului, iar prin încheierea Curţii de Apel Chişinău, din 11 aprilie 2013 a fost confirmată legalitatea hotărârii adunării creditorilor şi aplicată procedura falimentului.
La data de 20 decembrie 2013 comitetul creditorilor SRL „Aviatusplus” a examinat chestiunea privind înaintarea în instanţa de insolvabilitate a cererii de destituire a lichidatorului Iurie Ispas şi propunerea către instanţa de insolvabilitate a unei alte candidaturi la funcţia de lichidator al SRL „Aviatusplus” în procedură de restructurare, unde s-a hotărît de a destitui lichidatorul SRL „Aviatusplus” - ÎI „Ispas Iurie” în persoana d-lui Ispas Iurie pe motiv că acesta nu îndeplineşte condiţiile privind indicatorii de performanţă şi pe motiv că acesta depăşeşte şi nu respectă atribuţiile ce-i revin prin Legea insolvabilităţii şi desemnarea în calitate de lichidator al SRL „Aviatusplus” - ÎI „Nicolae Bostan”, destinator al certificatului de instruire profesională cu nr. 9699 din 14.12.2007.
Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 13 octombrie 2014, s-a respins demersul comitetului creditorilor a Societăţii cu Răspundere Limitată „Aviatusplus” din 20.12.2013, privind destituirea lichidatorului Societăţii cu Răspundere Limitată „Aviatusplus” – ÎI „Ispas Iurie”. Instanţa de recurs analizând materialele dosarului în coraport cu normele juridice ce guvernează raportul juridic litigios ajunge la concluzia că instanţa de insolvabilitate întemeiat a dispus respingerea demersului comitetului creditorilor a Societăţii cu Răspundere Limitată „Aviatusplus” din 20.12.2013, privind destituirea lichidatorului Societăţii cu Răspundere Limitată „Aviatusplus” – ÎI „Ispas Iurie”.
Potrivit art. 71 alin. (1) a Legii insolvabilităţii, la cererea comitetului creditorilor, a adunării creditorilor, a administraţiei publice centrale de specialitate sau autorităţilor administraţiei publice locale (în cazul intentării procesului de insolvabilitate în privinţa întreprinderii de stat care a fost fondată de către organul central de specialitate sau a întreprinderii municipale care a fost fondată de autoritatea administraţiei publice locale, sau a întreprinderii în al cărei capital statutar statul deţine mai mult de 35% din pachetul de acţiuni), sau din oficiu, instanţa de insolvabilitate poate destitui administratorul/lichidatorul din motive întemeiate, inclusiv dacă acesta: a) nu îndeplineşte condiţiile privind indicatorii de performanţă; sau b) depăşeşte sau nu respectă atribuţiile ce îi revin prin prezenta lege, încalcă legislaţia; sau c) se află în conflict de interese cu orice parte în proces; sau d) cade sub incidenţa prevederilor de incompatibilitate şi/sau a restricţiilor prevăzute de lege; sau e) se află în procedură de lichidare sau de insolvabilitate.
Instanţa de recurs remarcă că temeiuri pentru destituirea administratorului au fost invocate de creditori ca depunerea cererii de sistare a petrecerii adunării creditorilor în instanţa de judecată ce lezează în mod direct procedura de restructurare a debitorului şi paralizează procedura de restructurare a debitorului, ce constituie o depăşire a atribuţiilor de serviciu a lichidatorului; organizarea concursului investiţional fără acordul adunării creditorilor şi a creditorilor gajişti, ce constituie o depăşire a atribuţiilor de serviciu; neprezentarea în termen a planul procedurii de restructurare, ce constituie o nerespectare a atribuţiilor lichidatorului; incapacitatea lichidatorului Iurie Ispas de a elabora şi propune un plan valabil.
Analizînd temeiurile de destituire invocate în coraport cu materialele anexate la materialele cauzei şi încheierile indicate în cererea de recurs, Colegiul consideră întemeiată soluţia instanţei de insolvabilitate privind respingerea demersului, dat fiind faptul că cele invocate nu au fost justificate prin probe pertinente şi concludente, prin urmare, nu se încadrează în prevederile art. 71 alin. (1) a Legii insolvabilităţii. Conform art. 118 (1) CPC, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu prevede altfel.
Este întemeiată concluzia instanţei de insolvabilitate despre aceea că însuşi faptul solicitării de către lichidator a aplicării măsurilor de asigurare a acţiunii, prin interzicerea petrecerii adunării creditorilor, până la examinarea cererii în fond, nu poate servi drept temei de destituire a lichidatorului, măsurile de asigurare fiind aplicate de către instanţa de judecată care judecă cazul. Or, lichidatorul în cazul invocat a fost ca parte în proces şi a dispus de toate drepturile procedurale prevăzute de lege şi nici într-un caz acestuia nu i se poate incrimina, ca temei pentru o ulterioară destituire, însuşi faptul înaintării unui demers de aplicare a măsurilor de asigurare. În caz contrar, limitarea drepturilor procesuale ale părţilor în proces ar constitui o încălcare gravă a dreptului fundamental la un proces echitabil, ocrotit de legislaţia internă şi Convenţie.
În speţă, măsurile de asigurare, solicitate de lichidator, au fost aplicate de instanţa de judecată şi chiar anularea acestora ulterioară de către instanţa de recurs, nu poate genera limitarea drepturilor părţilor în proces de a înainta diverse demersuri, chiar şi neîntemeiate, soluţionarea acestora prin aplicarea corectă a legislaţiei, revenind instanţelor de judecată. Cu referire la înscrisurile-încheierile anexate la cererea de recurs Colegiul le consideră ca lipsite de suport temeinic pentru admiterea recursului, cu atît mai mult art. 71 alin. (1) a Legii insolvabilităţii, prevede expres temeiurile de destituire a administratorului, care nu au fost regăsite în materialele dosarului din care considerente recursul urmează a fi respins ca neîntemeiat.
În privinţa altor temeiuri invocate privind organizarea concursului investiţional fără acordul adunării creditorilor şi a creditorilor gajişti, , neprezentarea în termen a planul procedurii de restructurare, incapacitatea lichidatorului Iurie Ispas de a elabora şi propune un plan valabil, instanţa de recurs le consideră nefondate, deoarece de fapt materialele cauzei nu demonstrează organizarea de către lichidator a acestui concurs, ci doar publicarea unui anunţ în Monitorul Oficial privind identificarea unui potenţial investitor care va acoperi financiar realizarea procedurii de restructurare.
Din actele cauzei rezultă cu certitudine că Planul de restructurare a fost prezentat de lichidator în termenul prelungit de instanţa de insolvabilitate, iar argumentele din recurs că instanţa, la caz, nu s-a încadrat în temeiurile legale de prelungire a termenului de prelungire a termenului de prezentare a planului, nu pot fi puse în culpa lichidatorului, care, la rîndul său, ar constitui un temei de destituire. Alte temeiuri invocate poartă un caracter declarativ fără careva suport probator. În temeiul alin. (3) art. 61 din legea insolvabilităţii comitetul creditorilor nu reprezintă societatea insolvabilă, dar acordă sprijin administratorului insolvabilităţii/lichidatorului în gestionarea debitorului, limitîndu-şi activitatea la adoptarea de hotărîri pe marginea problemelor care îi sînt atribuite de prezenta lege.
Potrivit art. 62 alin. (1), (5) din Lege comitetul creditorilor se întruneşte în şedinţe lunar, la iniţiativa preşedintelui său ori la cererea administratorului insolvabilităţii/lichidatorului, după caz, ori a cel puţin 2 membri şi ori de cîte ori este necesar. Şedinţa comitetului creditorilor decurge în prezenţa administratorului insolvabilităţii/lichidatorului. Lucrările şedinţei se consemnează într-un proces-verbal, în care sînt redate pe scurt conţinutul dezbaterilor, hotărîrile adoptate. Contrar acestor prevederi, şedinţa comitetului creditorilor, convocată la iniţiativa a trei membri ai săi, s-a desfăşurat în lipsa lichidatorului, iar la materialele dosarului lipsesc date despre citarea legală a lichidatorului.
În afară de aceasta, în ordinea de zi nu a fost inclusă, la momentul iniţierii convocării prin aviz a şedinţei comitetului creditorilor, întrebarea despre destituirea lichidatorului şi desfăşurarea şedinţei fără prezenţa lichidatorului, fără o citare legală, l- a lipsit pe ultimul de drepturile sale de aşi formula opinia, de a se expune pe marginea întrebării respective. Ca rezultat, doi dintre membrii comitetului creditorilor, care nu au fost înştiinţai şi nu au participat la şedinţă, şi-au exprimat dezacordul cu hotărîrea adoptată, considerînd- o contrară legii.
Instanţa de recurs nu poate fi de acord cu alte argumente din recurs cu privire la faptul că toate prevederile invocate de către prima instanţă se referă la adunarea creditorilor şi nu la comitetul creditorilor şi că instanţa de insolvabilitate nu poate din oficiu să se expună asupra legalităţii sau ilegalităţii convocării şi desfăşurării şedinţei comitetului creditorilor, mai mult că acestea nu au fost contestate, acestea fiind neîntemeiate şi contrare legii şi materialelor cauzei. De fapt, din tot conţinutul încheierii din 13 octombrie 2014 contestate, instanţa de insolvabilitate s-a referit atît la circumstanţele de fapt cît şi de drept la şedinţa comitetului creditorilor din 20 decembrie 2013 şi doar omiterea în p.13 al încheierii a cuvîntului „comitetului” nu denotă referirea la o careva adunare a creditorilor şi nu schimbă sensul, obiectul şi esenţa încheierii adoptate.
Cît priveşte argumentul că instanţa de insolvabilitate nu poate din oficiu să se expună asupra legalităţii sau ilegalităţii convocării şi desfăşurării şedinţei comitetului creditorilor, mai mult că acestea nu au fost contestate, acesta contravine prevederilor legale ce ţine de modalitatea de destituire a administratorului/lichidatorului, prevăzute de art. 71 din lege, potrivit cărui anume instanţa de insolvabilitate la cererea comitetului creditorilor, a adunării creditorilor,… poate destitui administratorul/lichidatorul din motive întemeiate, inclusiv dacă acesta nu îndeplineşte condiţiile privind indicatorii de performanţă etc.. Prin urmare, este greşită opinia din recurs cu privire la faptul că hotărîrea comitetului creditorilor, la cazul în speţă, urmează a fi verificată, într-un alt mod decît la cererea respectivă de destituire a lichidatorului.
În temeiul art. 71 alin. (4) din Legea insolvabilităţii încheierea de respingere a propunerii comitetului creditorilor poate fi atacată cu recurs de orice membru al lui ori, în cazul cererii formulate de adunarea creditorilor, de către orice creditor. Astfel, legea în mod cert prevede că încheierea de respingere a propunerii comitetului creditorilor poate fi atacată cu recurs doar de orice membru al comitetului creditorilor şi nu de oricare creditor. Reeşind din modalitatea de constituire a comitetului creditorilor, de componenţa lui numerică, de atribuţiile acestuia date prin lege fiecare membru al comitetului creditorilor nu reprezintă doar şi exclusiv creditorul din partea cui a fost ales.
Astfel, dacă legea prevede în mod expres dreptul oricărui membru al comitetului creditorilor de a contesta cu recurs încheierea instanţei de respingere a propunerii comitetului creditorilor, aceasta nu oferă un drept creditorului, care are un membru ales sau desemnat în comitetul creditorilor, de a subroga dreptul membrului comitetului creditorilor. Recursul, la caz, este declarat de către unul din creditori, Banca Comercială „InvestPrivatBank” Societate pe Acţiuni, însă avînd în vedere că recursul este semnat de către lichidatorul BC „InvestPrivatBank” care, în acelaşi timp, este şi membru al comitetului creditorilor, instanţa de recurs consideră că prevederile art. art. 71 alin. (4) din Legea insolvabilităţii , nu sunt încălcate.
Din cele menţionate şi având în vedere faptul că încheierea contestată este întemeiată şi legală, iar argumentele invocate de către recurent, sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie respinge recursul declarat de Banca Comercială „InvestPrivatBank” Societate pe Acţiuni ca neîntemeiat. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se respinge recursul declarat de Banca Comercială „InvestPrivatBank” Societate pe Acţiuni.
Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 13 octombrie 2014, prin care s- a respins demersul comitetului creditorilor a Societăţii cu Răspundere Limitată „Aviatusplus” din 20.12.2013 privind destituirea lichidatorului Societăţii cu Răspundere Limitată „Aviatusplus” – ÎI „Ispas Iurie”, în cadrul dosarului de insolvabilitate a Societăţii cu Răspundere Limitată „Aviatusplus”, Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Ion Corolevschi Ion Druţă