2ra-381/15 — Partajul proprietății comune în devălmășie; declararea nulității căsătoriei

prima instanţă: V. Caisîn dosarul nr.2ra-381/15 (Judecătoria Bălți) instanţa de apel: Iu. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi (Curtea de Apel Bălţi) DECIZIE 25 martie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi, Galina Stratulat Iuliana Oprea, Ion Druţă examinând, fără înştiinţarea participanţilor la proces, recursul declarat de către Lander Anna, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Annei Lander împotriva lui Lander Isac cu privire la partajul proprietăţii comune în devălmăşie şi la cererea de chemare în judecată a lui Isac Lander împotriva Annei Lander cu privire la declararea nulităţii căsătoriei, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 27 noiembrie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Lander Anna şi menţinută hotărârea Judecătoriei Bălţi din 27 decembrie 2013, c o n s t a t ă: La 23 mai 2011, Lander Anna a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Lander Isac cu privire la partajul proprietăţii comune în devălmăşie.

În motivarea acţiunii, reclamanta Lander Anna a indicat că, la 29 februarie 2000, a încheiat căsătoria cu Isac Lander, care a fost înregistrată la Oficiul Stării Civile Bălţi sub nr. 90. Susţine că, la începutul vieţii de familie, se înţelegea destul de bine cu Lander Isac, însă, în ultimul timp, relaţiile dintre ei s-au înrăutăţit, pârâtul şi-a schimbat atitudinea faţă de ea, pe diferite chestiuni apar conflicte şi nu pot ajunge la un numitor comun, din care considerente s-a adresat în instanţa de judecată privind partajarea averii comune în devălmăşie. Menţionează Lander Anna că, în timpul căsătoriei, au fost procurate următoarele bunuri mobile şi imobile, şi anume: terenul cu suprafaţa de 0,726 ha, număr cadastral 4839102.058 amplasat pe adresa mun.

Bălţi, s. Sadovoe, str. Alexandru cel Bun, 13, la preţul de 40 000 lei; 90% cotă-parte din capitalul social al SC „Steaua de centru” SRL, cod fiscal 1004602010525, situată pe adresa mun. Bălţi, str. Colesova, 12/7; automobilul de model „Kamaz - 54112” număr de înmatriculare BL-AH-876, la preţul de 35 000 lei; automobilul de model „Fiat Multipla” număr de înmatriculare BL-CZ-278, la preţul de 25 000 lei; automobilul de model „Renault Master” număr de înmatriculare BL-DD-732, la preţul de 25 000 lei şi automobilul de model „Peugeot 407” număr de înmatriculare BL-DE-591, la preţul de 35 000 lei. Afirmă reclamanta că, împreună cu pârâtul, au mai procurat şi alte bunuri pe care nu le-a inclus în acţiune întru partajarea acestora.

Solicită Lander Anna să fie partajată proprietatea comună în devălmăşie între ea şi Lander Isac, atribuindu-i ei: în natură 1/2 cotă-parte din terenul cu suprafaţa de 0,726 ha, număr cadastral 4839102.058 amplasat pe adresa mun. Bălţi, s. Sadovoe, str. Alexandru cel Bun, 13; 1/2 cotă-parte din 90% din capitalul social al SC „Steaua de centru” SRL, cod fiscal 1004602010525, situată pe adresa mun. Bălţi, str. Colesova, 12/7; automobil de model „Renault Master” număr de înmatriculare BL- DD-732 şi automobilul de model „Peugeot 407” număr de înmatriculare BL-DE- 591. Iar, lui Lander Isac să-i fie atribuit: 1/2 din terenul cu suprafaţa de 0,726 ha, număr cadastral 4839102.058 amplasat pe adresa mun.

Bălţi, s. Sadovoe, str. Alexandru cel Bun, 13; 1/2 cotă-parte din 90% din capitalul social al SC „Steaua de centru” SRL, cod fiscal 1004602010525 situată pe adresa mun. Bălţi, str. Colesova, 12/7; automobilul de model „Kamaz - 54112” număr de înmatriculare BL-AH-876, şi automobilul de model „Fiat Multipla” număr de înmatriculare BL-CZ-278. Mai solicită reclamanta să fie încasat din contul pârâtului în beneficiul ei şi cheltuielile de judecată. La 08 iunie 2011, Lander Isac a depus cerere de chemare în judecată împotriva Annei Lander cu privire la declararea nulităţii căsătoriei. În motivarea acţiunii, Lander Isac a indicat că, „de jure”, la 29 februarie 2000, a încheiat căsătoria cu Anna Lander, care a fost înregistrată la Oficiul Stării Civile Bălţi sub nr. 90, însă, de fapt, această căsătorie este fictivă, deoarece atât el, cât şi Lander Anna nu au avut intenţia de crea o familie.

Susţine că Lander Anna a încheiat, la 29 februarie 2000, căsătoria cu scopul de a pleca cu traiul permanent în Germania prin intermediul lui, iar, ulterior, la 25 mai 2000, împreună s-au adresat la Ambasada Germaniei cu demers de a le acorda permis de şedere în Germania în temeiul reunirii emigranților evrei din Germania, la care, la 15 septembrie 2010, au primit refuz. Consideră Lander Isac că, în circumstanţele nominalizate, a decăzut necesitatea de a exista juridic căsătoria încheiată între el şi pârâtă. Afirmă Lander Isac că, pe parcursul existenței acestei căsătorii, nu au fost născuţi copii comuni, nu au agonisit careva bunuri împreună, mai mult decât atât, fiecare trăieşte separat în familiile lor reale, având viză de domiciliu pe diferite adrese.

Ca urmare, nu au locuit împreună cu Anna Lander, nu au întreținut gospodărie comună, nu au procurat vreun bun mobil sau imobil împreună, nu au avut grijă unul de altul, nu au întreținut relații conjugale, iar despre careva suport moral sau păstrarea fidelității între ei nici nu a fost vorba, mai ales că, la momentul încheierii căsătoriei, aceasta locuia cu soțul său Chircorovici Iurie, iar dânsul cu o altă femeie. Mai invocă reclamantul că, de nenumărate ori s-a adresat Annei Lander de a desface căsătoria lor, însă aceasta, pe diferite motive, amână realizarea faptului dat. 2 Solicită Lander Isac să fie declarată nulă căsătoria încheiată între el şi Lander Anna la 29 februarie 2000 la Oficiul Stării Civile Bălţi sub nr. 90 şi să fie încasat din contul acesteia în beneficiul lui cheltuielile de judecată.

Prin încheierea Judecătoriei Bălţi din 13 iunie 2011, au fost conexate într-un singur proces civil pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Annei Lander împotriva lui Lander Isac cu privire la partajul proprietăţii comune în devălmăşie şi pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Isac Lander împotriva Annei Lander cu privire la declararea nulităţii căsătoriei.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălţi din 27 decembrie 2013, acţiunea Annei Lander împotriva lui Lander Isac cu privire la partajul proprietăţii comune în devălmăşie a fost respinsă ca neîntemeiată, iar acţiunea lui Isac Lander împotriva Annei Lander cu privire la declararea nulităţii căsătoriei a fost admisă, fiind declarată nulă căsătoria încheiată între Lander Isac şi Lander Anna la 29 februarie 2000 la Oficiul Stării Civile Bălţi, înregistrată sub nr. 90. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 27 noiembrie 2014, a fost respins apelul declarat de către Lander Anna şi menţinută hotărârea Judecătoriei Bălţi din 27 decembrie 2013. La 29 decembrie 2014, în termenul prevăzut de lege, Lander Anna a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând casarea deciziei Curţii de Apel Bălţi din 27 noiembrie 2014 şi a hotărârii Judecătoriei Bălţi din 27 decembrie 2013 cu emiterea unei noi hotărâri prin care acţiunea înaintată de către ea să fie admisă.

În motivarea recursului, Lander Anna a invocat că atât instanţa de apel, cât şi prima instanţă au apreciat arbitrar probele administrate, fapt ce a adus la încălcarea şi aplicarea eronată a normelor de drept material şi a normelor de drept procedural. În susţinerea cererii de recurs Lander Anna a invocat că instanţa de apel neîntemeiat a respins probele prezentate de către ea, şi anume depozițiile martorilor: Iacovenco Natalia, Slobodzean Evgheni, Stroescu Olga, Cebotari Valentina, Radu Tatiana, care au declarat că ea cu intimatul Lander Isac au locuit împreună, iar relaţiile dintre ei erau ca între soţ şi soţie, se bazau pe stimă şi ajutor reciproc, pe obligaţii comune de întreţinere a familiei.

De asemenea, afirmă recurenta că instanţa de apel nu s-a expus şi asupra probei prezentate de către ea, şi anume ordonanţa de refuz în pornirea urmăririi penale şi clasare a procesului penal din 20 decembrie 2013 emisă de către Procuratura militară Chişinău din conţinutul căreia rezultă că Lander Isac, fiind audiat în cadrul procesului penal, a recunoscut că ea este soţia lui, cu atât mai mult că, acest fapt a fost confirmat şi de către Turceac Alexandru, care de asemenea a fost audiat în cadrul acestui proces penal, fiind un prieten de familie cu Lander Isac. Consideră Lander Anna că instanţa de apel eronat a ajuns la concluzia că, căsătoria a fost încheiată având la bază un scop ilicit, deoarece ea, încă în anul 2009, l-a părăsit pe Lander Isac, iar acesta timp de 10 ani, cât a durat căsătoria lor, nu a înaintat cerere de declarare a nulităţii căsătoriei, depunând-o doar la momentul când ea a depus cererea privind partajul averii comune în devălmăşie.

Mai mult ca atât, susţine Lander Anna, căsătoria încheiată cu Lander Isac nu poate fi considerată fictivă, dat fiind faptul că ea împreună cu fiul ei Chircarovici Anton au locuit împreună în aceeași locuinţă cu Lander Isac, având şi viză de 3 reşedinţă în apartamentul intimatului. Au dobândit bunuri în comun, şi anume terenul cu suprafaţa de 0,726 ha, număr cadastral 4839102.058 amplasat pe adresa mun. Bălţi, s. Sadovoe, str. Alexandru cel Bun, 13, fapt ce se confirmă prin certificatul din Registrul bunurilor imobile din 11 mai 2011 eliberat de Oficiul Cadastral Teritorial Bălţi din conținutul căruia rezultă că ea împreună cu intimatul deţin drept de proprietate asupra lotului de pământ vizat în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 6153 din 22 octombrie 2009. La 27 ianuarie 2015, în adresa intimatului Lander Isac a fost expediată copia recursului declarat de către Lander Anna cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei la recurs.

La 09 februarie 2015, Lander Isac a depus referinţă, prin care a solicitat să fie respins recursul declarat de către Lander Anna cu menţinerea deciziei Curţii de Apel Bălţi din 27 noiembrie 2014 şi hotărârii Judecătoriei Bălţi din 27 decembrie 2013, pe care le consideră legale şi întemeiate. La 09 martie 2015, Lander Isac a depus supliment la referință, prin care a specificat că nu sunt temeiuri prevăzute de art.432 CPC pentru înaintarea de către Lander Anna a cererii de recurs. Suplimentar, invocă intimatul Lander Isac că instanțele ierarhic inferioare corect au stabilit faptul că el nu a locuit niciodată cu Lander Anna, luând în considerație declarațiile mai multor martori : Rusu Olga, Mundriean Alla, Egorov Maria, Sergheev Dumitru, Bobcov Ghenadie, Liubii Ion și Cușnir Ala.

În ceea ce privește argumentele recurentei precum că instanța de apel nu s-a expus asupra probei – Ordonanța de refuz în pornirea urmăririi penale și clasare a procesului penal emisă de Procuratura Militară la 20 decembrie 2013, în care însăși Isac Lander a menționat că Lander Anna este soția sa, intimatul accentuează că niciodată nu a negat faptul că recurenta este soția sa ”de jure”, însă aceasta nu a fost niciodată soția sa ”de facto”. Totodată, susține că această căsătorie fictivă nu a fost înregistrată pentru ca el să poată primi tratament în Germania, după cum susține recurenta, ci pentru ca ultima să se poată stabili cu traiul în Germania în limitele Programului de primire a emigranților evreiești, ea nefiind evreică și neavând altfel acces la acest program.

Referitor la argumentele reclamantei privind deținerea de către ea și fiul său Chircorovici Anton a vizei de reședință în apartamentul intimatului, afirmă acesta că a perfectat viza de reședință recurentei ca urmare a necesității probării faptului traiului comun pentru programul sus-menționat oferit de Germania, iar fiului acesteia i-a fost perfectată viza de reședință în apartamentul său după viza de reședință a mamei sale, fără a i se cere acord intimatului. Afirmă că scopul căsătoriei poate fi probat prin aceea că, de la încheierea căsătoriei cu Lander Anna și până la momentul depunerii actelor la Ambasada Germaniei au trecut mai puțin de 3 luni, astfel, aceasta este una fictivă și doar cu scopul de a beneficia de Programul de primire a emigranților evreiești în Germania.

Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 04 martie 2015 recursul declarat de către Lander Anna a fost considerat admisibil. În conformitate cu art. 444 CPC, prezentul recurs se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

4 Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs și obiecțiile expuse în referință, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că acesta urmează a fi admis cu casarea hotărârii primei instanțe și a deciziei instanţei de apel în partea ce ține de cererea de chemare în judecată a lui Isac Lander împotriva Annei Lander cu privire la declararea nulităţii căsătoriei dispunând scoaterea cererii de pe rol în această parte; și casarea deciziei instanţei de apel în privința cererii de chemare în judecată a Annei Lander împotriva lui Lander Isac cu privire la partajul proprietăţii comune în devălmăşie și remiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți în această parte, din următoarele considerente.

În conformitate cu art.445 alin. (1) lit.d) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, dispunând încetarea procesului ori scoaterea cererii de pe rol dacă există temeiurile prevăzute la art.265 şi 267. Din suportul probator prezent la materialele pricinii, s-a constatat că părțile, Isac Lander și Anna Lander (Prisacari), la 29 februarie 2000, au încheiat căsătoria la OSC Bălți, înregistrată sub nr. 90. La 23 mai 2011, Anna Lander a depus la Judecătoria Bălți o cerere de chemare în judecată împotriva lui Lander Isac cu privire la partajul proprietăţii comune în devălmăşie, pe motiv că nu mai găsește limbă comună cu soțul Isac Lander.

Totodată, constată instanța de recurs că, la 08 iunie 2011, Lander Isac a depus la Judecătoria Bălți o cerere de chemare în judecată împotriva Annei Lander cu privire la declararea nulităţii căsătoriei, pe motiv că această căsătorie este fictivă și niciuna dintre părți nu a avut intenția de a crea o familie, unicul scop al înregistrării căsătoriei fiind intenția Annei Lander de a se stabili cu traiul în Germania, în baza Programului de primire a emigranților evreiești, iar acesta a primit refuz de la Ambasada Germaniei cu privire la acest program la 15 septembrie 2010, astfel, a decăzut necesitatea acestora de mai fi căsătoriți și i-a cerut deja de nenumărate ori Annei Lander de a desface căsătoria, însă aceasta a refuzat, deși știa care a fost motivul real al acestei căsătorii.

Cauzele civile sus-menționate au fost conexate într-un singur proces civil prin încheierea Judecătoriei Bălţi din 13 iunie 2011. Conform art.41 alin. (1) lit.b) din Codul Familiei, instanţa judecătorească va declara nulă căsătoria dacă aceasta a fost încheiată când soţii sau unul dintre ei nu a avut intenţia de a crea o familie (căsătorie fictivă). Potrivit art.42 alin. (1) lit.d) din Codul Familiei, în cazul în care a fost încheiată o căsătorie fictivă, dreptul de a cere declararea nulităţii căsătoriei îl au soţul de bună-credinţă şi procurorul.

Astfel, în condițiile în care însuși intimatul-reclamant Lander Isac recunoaște în cererea de chemare în judecată și în declarațiile și explicațiile sale în cadrul dezbaterilor judiciare, atât în prima instanță, cât și în instanța de apel, precum și în referința depusă la prezentul recurs că nu a avut intenția de a crea o familie cu Anna Lander și cunoștea de la bun început că scopul acestei căsătorii era pentru a putea participa la Programul de primire a emigranților evreiești oferit de Germania, acesta nu poate fi considerat de bună-credință. 5 Urmare, Lander Isac nu este în drept de a depune o astfel de acțiune în instanța de judecată, or, legea expres prevede că în cazul în care se cere declararea nulității căsătoriei ca fiind fictivă, dreptul de a înainta acțiune în judecată îl are doar soțul de bună-credință sau procurorul.

În conformitate cu art.267 lit.c) CPC, instanţa judecătorească scoate cererea de pe rol în cazul în care cererea este semnată sau este depusă în judecată de o persoană neîmputernicită. În circumstanțele expuse mai sus, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că cererea de chemare în judecată a lui Lander Isac împotriva Annei Lander cu privire la declararea nulităţii căsătoriei urmează a fi scoasă de pe rol ca fiind depusă de către o persoană care nu are dreptul de a depune o astfel de cerere, iar decizia Curţii de Apel Bălți din 27 noiembrie 2014 și hotărârea Judecătoriei Bălți din 27 decembrie 2013 în această parte urmează a fi casate ca fiind adoptate cu încălcarea normelor de drept procedural.

Referitor la cererea de chemare în judecată a Annei Lander împotriva lui Lander Isac cu privire la partajul proprietăţii comune în devălmăşie, instanța de recurs reține următoarele. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Potrivit art. 239 al aceluiași Cod, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. Instanţa îşi întemeiază hotărârea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţă de judecată.

În conformitate cu art. 241 alin. (5) CPC, în motivarea hotărârii se indică circumstanţele pricinii, constatate de instanţă, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanţe, argumentele invocate de instanţă la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanţa. Din conținutul hotărârii primei instanțe și deciziei instanței de apel rezultă că acțiunea privind partajarea averii comune în devălmășie a fost respinsă urmare a faptului admiterii acțiunii lui Lander Isac și declarării nulității căsătoriei încheiate între Lander Isac și Lander Anna, la 29 februarie 2000, neexpunându-se în fond asupra argumentelor și probelor invocate de părți.

Astfel, în circumstanțele în care cererea de chemare în judecată a lui Isac Lander privind declarearea nulității căsătoriei se scoate de pe rol, argumentul dat decade, instanța de apel urmând a se expune asupra fondului acțiunii Annei Lander împotriva lui Isac Lander cu privire la partajul proprietăţii comune în devălmăşie, luând în considerație toate circumstanțele de fapt și de drept întru emiterea unei hotărâri legale și întemeiate. Or, contrar standardelor procedurale recunoscute, atât prima instanţă, cât şi instanţa de apel la adoptarea raţionamentului final nu s-au expus asupra tuturor probelor din dosar, nu au furnizat răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru rezultatul procesului şi necesită un răspuns special în hotărâre.

6 Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că circumstanțele enunțate afectează grav dreptul recurentei-reclamante Anna Lander la un proces echitabil. Se reiterează că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, prezumă dreptul la о hotărâre şi decizie motivate. Motivarea este о parte a hotărârii în care instanţa judecătorească în mod obligatoriu îşi expune concluziile formulate în privinţa cauzei deferite spre soluţionare.

Potrivit unei jurisprudenţe constante degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pronunţarea de către instanţele judecătoreşti a unor hotărâri motivate constituie una dintre garanţiile dreptului fundamental la un proces echitabil şi acesta presupune obligaţiunea instanţei judecătoreşti de a se expune în hotărâri asupra tuturor cerinţelor acţiunii, precum şi argumentelor invocate de către părţi întru, respectiv, admiterea sau respingerea acestora (speţa Garcia Ruiz c. Spaniei, hotărârea din 21 ianuarie 1999). Se reţine că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să fie clar, înţeles de părţile implicate în litigiu şi să răspundă în mod sigur şi expres la toate cererile şi obiecţiile formulate de către părţi (principiul nr. 6 al Recomandării nr. R (84)5 privind principiile de procedură civilă menite pentru ameliorarea funcţionării justiţiei, adoptată la 28 februarie 1984 de Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei), ceea ce la cazul prezentei speţe este lipsă.

Ţinând cont de imposibilitatea instanţei de recurs de a corecta respectivele omisiuni de procedură şi reiterând inexistenţa temeiurilor legale pentru a remite pricina spre rejudecare în instanţa de fond (art.432 alin.(3) lit.d) si f) CPC), Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie concluzionează asupra remiterii pricinii spre rejudecare în instanţa de apel.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că hotărârile judecătoreşti pronunţate nu satisfac standardele procedurale ale legalităţii şi temeiniciei unui act judecătoresc, omisiune care nu poate fi corectată de către instanţa de recurs la examinarea pricinii în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către Lander Anna, a casa hotărârea Judecătoriei Bălți din 27 decembrie 2013 și decizia Curţii de Apel Bălți din 27 noiembrie 2014 în partea ce ține de cererea de chemare în judecată a lui Isac Lander împotriva Annei Lander cu privire la declararea nulităţii căsătoriei, dispunând scoaterea cererii de pe rol; iar în privința cererii de chemare în judecată a Annei Lander împotriva lui Lander Isac cu privire la partajul proprietăţii comune în devălmăşie de a admite recursul, a casa decizia Curţii de Apel Bălți din 27 noiembrie 2014 cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată.

La rejudecarea pricinii, instanţa de apel urmează să ţină cont de cele menţionate şi reexaminând pricina, să emită o decizie legală şi întemeiată, respectând dreptul părţilor la un proces echitabil. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) și d) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, 7 d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Lander Anna. Se casează decizia Curţii de Apel Bălţi din 27 noiembrie 2014 și hotărârea Judecătoriei Bălţi din 27 decembrie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Isac Lander împotriva Annei Lander cu privire la declararea nulităţii căsătoriei și se emite o hotărâre nouă sub formă de încheiere prin care: Se scoate de pe rol cererea de chemare în judecată a lui Isac Lander împotriva Annei Lander cu privire la declararea nulităţii căsătoriei.

Se casează decizia Curţii de Apel Bălţi din 27 noiembrie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Annei Lander împotriva lui Lander Isac cu privire la partajul proprietăţii comune în devălmăşie, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi Galina Stratulat Iuliana Oprea Ion Druţă 8