2ra-356/19 — cu privire la partajarea proprietății comune în devălmăsie

Dosarul nr. 2ra-356/19 Instanța de fond: Judecătoria Bălți – V. Caisîn Instanța de apel: CA Bălți – E. Bejenaru, A. Toderaș. A. Albu ÎNCHEIERE 06 martie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Nina Vascan Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de către Isac Lander, reprezentat de către avocatul Adrian Crețu, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Anna Lander împotriva lui Isac Lander cu privire la partajarea proprietății comune în devălmășie, împotriva deciziei din data de 02 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a admis apelul declarat de către Anna Lander, s-a casat hotărârea din data de 27 decembrie 2013 a Judecătoriei Bălți cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea acțiunii, constată: La 23 mai 2011 Anna Lander a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Isac Lander, prin care a solicitat partajul proprietății comune în devălmășie, prin atribuirea în proprietatea Annei Lander a ½cotă-parte din terenul cu suprafața de XXXXX, amplasat pe adresa XXXXX, a ½ cotă-parte din 90 % din capitalul social al SC „Steaua de centru” SRL, a automobilului de model „Renault Master”, cu număr de înmatriculare XXXXX și a automobilului de model „Peugeot 407”, cu număr de înmatriculare XXXXX, iar în proprietatea lui Isac Lander a ½ cotă-parte din terenul cu suprafața de XXXXX, amplasat pe adresa XXXXX,

a ½ cotă-parte din 90 % din capitalul social al SC „Steaua de centru” SRL, a automobilului de model „Kamaz - 54112”, cu număr de înmatriculare XXXXX, a automobilului de model „Fiat Multipla”, cu număr de înmatriculare XXXXX și încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 29 februarie 2000 a încheiat căsătoria cu Isac Lander. La începutul conviețuirii împreună, se înțelegeau destul de bine, însă, în ultimul timp, relațiile dintre ei s-au înrăutățit, Isac Lander și-a schimbat 1 atitudinea față de ea, între aceștea apar conflicte și nu pot ajunge la un numitor comun.

Anna Lander menționează că în timpul căsătoriei din banii comuni au fost procurate următoarele bunuri mobile și imobile: terenul cu suprafața de XXXXX, amplasat în XXXXX, la preț de 40 000 lei; 90 % cotă-parte din capitalul social de 5 400 lei al SC „Steaua de centru” SRL, automobilul de model „Kamaz - 54112”, cu număr de înmatriculare XXXXX, la preț de 35 000 lei; automobilul de model „Fiat Multipla” cu număr de înmatriculare XXXXX, la preț de 25 000 lei; automobilul de model „Renault Master” cu număr de înmatriculare XXXXX, la preț de 25 000 lei și automobilul de model „Peugeot 407” cu număr de înmatriculare XXXXX, la preț de 35 000 lei, care urmează să fie partajate în mod egal.

La 08 iunie 2011 în procedură separată Isac Lander a depus cerere de chemare în judecată împotriva Annei Lander cu privire la declararea nulității căsătoriei, încheiate la 29 februarie 2000 la Oficiul Stării Civile Bălți sub nr. 90. În motivarea acțiunii Isac Lander a menționat că la 29 februarie 2000 a încheiat căsătoria cu Anna Lander, însă, această căsătorie este fictivă, deoarece atât el, cât și Anna Lander nu au avut intenția de a crea o familie. Scopul înregistrării căsătoriei a fost de a pleca cu traiul permanent în Germania. Astfel, la 25 mai 2000 împreună s-au adresat la Ambasada Germaniei cu demers de a li se acorda permis de ședere în Germania, în temeiul reunirii cu emigranții evrei din Germania, însă, la 15 septembrie 2010 au primit refuz.

Isac Lander a indicat că în urma refuzului de a li se acorda permis de ședere în Germania a decăzut necesitatea de a exista juridic căsătoria încheiată fictiv între el și Anna Lander. Reclamantul a mai menționat că pe parcursul existenței acestei căsătorii nu au agonisit careva bunuri împreună, fiecare trăiește separat în familiile lor reale, nu au locuit împreună cu Anna Lander, nu au întreținut gospodărie comună, nu au procurat vreun bun mobil sau imobil împreună, nu au avut grijă unul de altul, nu au întreținut relații conjugale, iar despre careva suport moral sau păstrarea fidelității între ei nici nu a fost vorbă, mai mult, la momentul încheierii căsătoriei Anna Lander locuia cu soțul său Chircorovici Iurie, iar dânsul cu o altă femeie.

Prin încheierea din data de 13 iunie 2011 a Judecătoriei Bălți au fost conexate într-un singur proces civil cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Annei Lander împotriva lui Isac Lander cu privire la partajul proprietății comune în devălmășie și cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Isac Lander împotriva Annei Lander cu privire la declararea nulității căsătoriei. ( f.d. 29-30, vol.I) Prin hotărârea din data de 27 decembrie 2013 a Judecătoriei Bălți s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de către Anna Lander împotriva lui Isac Lander cu privire la partajul proprietății comune în devălmășie, s-a admis acțiunea lui Isac Lander împotriva Annei Lander cu privire la declararea nulității căsătoriei, s-a declarat nulă căsătoria încheiată la 29 februarie 2000 la Oficiul Stării Civile Bălți, înregistrată sub nr. 90. ( f.d.

200, 205-209, vol.I) 2 Prin decizia Curții de Apel Bălți din data de 27 noiembrie 2014 s-a respins apelul declarat de către Anna Lander, s-a menținut hotărârea Judecătoriei Bălți din data de 27 decembrie 2013. ( f.d.

19, 20-22, vol.II) Curtea Supremă de Justiție prin decizia din data de 25 martie 2015 a admis recursul declarat de către Anna Lander, a casat decizia din data de 27 noiembrie 2014 a Curții de Apel Bălți și hotărârea din data de 27 decembrie 2013 în partea cererii lui Isac Lander împotriva Annei Lander cu privire la declararea nulității căsătoriei și a emis o nouă hotărâre sub formă de încheiere, prin care a scos de pe rol cererea de chemare în judecată depusă de către Isac Lander, a casat decizia din data de 27 noiembrie 2014 în partea cererii de chemare în judecată depusă de Anna Lander împotriva lui Isac Lader cu privire la partajarea averii comune în devălmășie cu restituirea cauzei în această parte spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată.

( f.d. 47-54, vol.II) Prin încheierea din data de 23 septembrie 2015 a Curții de Apel Bălți s-a admis demersul lui Isac Lander, s-a suspendat procesul până la rămânerea definitivă a hotărârii emisă pe cauza civilă la acțiunea Procurorului mun. Bălți în interesele lui Isac Lander împotriva Annei Lander privind nulitatea căsătoriei. (f.d. 125-126, vol. II) Prin încheierea din data de 10 noiembrie 2017 a Curții de Apel Bălți s-a reluat examinarea cauzei la acțiunea Annei Lander împotriva lui Isac Lander cu privire la partajarea proprietății comune în devălmășie. ( f.d.

145, vol.II) Curtea de Apel Bălți prin decizia din data de 02 octombrie 2018 a admis apelul declarat de către Anna Lander, a casat hotărârea din data de 27 decembrie 2013 a Judecătoriei Bălți, a emis o nouă hotărâre prin care a admis cererea de chemare în judecată, a partajat în natură terenul cu numărul XXXXX amplasat pe adresa XXXXX, a atribuit Annei Lander ½ cotă – parte din teren și lui Isac Lander ½ cotă – parte din teren, a partajat capitalul social de 90 % al SC „ Steaua de centrul” SRL, prin atribuirea Annei Lander a ½ din 90%, în mărime de 2 430 lei și lui Isac Lander a ½ din 90%, în mărime de 2 430 lei, a partajat bunurile mobile prin atribuirea Annei Lander automobilul de model „Renault Master” cu număr de înmatriculare XXXXX , la preț de 25 000 lei și automobilul de model „Peugeot 407” cu număr de înmatriculare XXXXX, la preț de 35 000 lei, iar lui Isac Lander automobilul de model „Kamaz - 54112” cu număr de înmatriculare XXXXX, la preț de 35 000 lei și automobilul de model „Fiat Multipla” cu număr de înmatriculare XXXXX, la preț de 25 000 lei, s-a încasat din contul lui Isac Lander în beneficiul Annei Lander suma de 11 664,41 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

( f.d. 231-232, 233-252, vol.II) Pentru a ajunge la această concluzie instanța de apel a reținut că căsătoria încheiată la data de 29 februarie 2000 între Isac Lander și Anna Lander nu a fost declarată nulă de către instanțele de judecată, astfel aceasta este legală și produce efecte. Anna Lander a demonstrat prin probe concludente și pertinente faptul că bunurile mobile și imobile au fost procurate în timpul căsătoriei, având statut de bunuri proprietate comună în devălmășie a soților și prin prisma normelor de drept ce reglementează raportul juridic litigios s-a dispus partajarea acestora în părți egale între soți. 3 Împotriva deciziei instanței de apel, la data de 27 decembrie 2018, Isac Lander, reprezentat de către avocatul Adrian Crețu, a depus recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii judecătoriei Bălți din data de 27 decembrie 2013. ( f.d.

3-6, vol. III) În motivarea recursului Isac Lander, reprezentat de către avocatul Adrian Crețu, a indicat că decizia pronunțată a fost emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material. Isac Lander susține că soții Anna Lander și Isac Lander nu au dus o viață comună, iar căsătoria înregistrată între aceștea a fost fictivă. De către Anna Lander n-au fost prezentate probe ce ar demonstra că bunurile supuse partajării au fost dobândite din venituri comune. Acesta indică că toate bunurile prezumate a fi supuse partajării sunt înregistrate în exclusivitate pe numele său și sunt proprietatea sa privată. La 11 februarie 2019 Anna Lander a depus referință la cererea de recurs înaintată de către Isac Lander, prin care a solicitat declararea acesteia inadmisibile, indicând că instanța de apel corect a concluzionat că bunurile supuse partajării au fost dobândite în timpul căsătoriei, din venituri comune.

( f.d. 12-14, vol.III) În conformitate cu art. 434, alin. (1) al Codului de procedură civilă recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia la data de 02 octombrie 2018, a publicat-o pe portalul instanțelor de judecată la data de 01 noiembrie 2018, a expediat-o participanților la proces la data de 02 noiembrie 2018, potrivit avizului de recepție Isac Lander a recepționat-o la data de 09 noiembrie 2018 ( f.d. 257, vol.II) În aceste circumstanțe recursul depus de către Isac Lander, reprezentat de către avocatul Adrian Crețu, la data de 27 decembrie 2018, se consideră a fi depus în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de către Isac Lander, reprezentat de către avocatul Adrian Crețu, este inadmisibil din următoarele considerente. Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. 4 Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual. Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Isac Lander, reprezentat de către avocatul Adrian Crețu, asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Isac Lander, reprezentat de către avocatul Adrian Crețu, inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție 5 dispune: Recursul, declarat de către Isac Lander, reprezentat de către avocatul Adrian Crețu, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Nina Vascan Maria Ghervas 6