2ra-356/19 — cu privire la partajarea proprietății comune în devălmăsie

Dosarul nr. 2ra-356/19

Instanța de fond: Judecătoria Bălți – V. Caisîn

Instanța de apel: CA Bălți – E. Bejenaru, A. Toderaș. A. Albu

ÎNCHEIERE

06 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Isac Lander, reprezentat

de către avocatul Adrian Crețu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Anna Lander

împotriva lui Isac Lander cu privire la partajarea proprietății comune în devălmășie,

împotriva deciziei din data de 02 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care

s-a admis apelul declarat de către Anna Lander, s-a casat hotărârea din data de

27 decembrie 2013 a Judecătoriei Bălți cu emiterea unei noi hotărâri privind

admiterea acțiunii,

constată:

La 23 mai 2011 Anna Lander a depus cerere de chemare în judecată împotriva

lui Isac Lander, prin care a solicitat partajul proprietății comune în devălmășie, prin

atribuirea în proprietatea Annei Lander a ½cotă-parte din terenul cu suprafața de

XXXXX, amplasat pe adresa XXXXX, a ½ cotă-parte din 90 % din capitalul social al

SC „Steaua de centru” SRL, a automobilului de model „Renault Master”, cu număr de

înmatriculare XXXXX și a automobilului de model „Peugeot 407”, cu număr de

înmatriculare XXXXX, iar în proprietatea lui Isac Lander a ½ cotă-parte din terenul

cu suprafața de XXXXX, amplasat pe adresa XXXXX, a ½ cotă-parte din 90 % din

capitalul social al SC „Steaua de centru” SRL, a automobilului de model „Kamaz -

54112”, cu număr de înmatriculare XXXXX, a automobilului de model „Fiat

Multipla”, cu număr de înmatriculare XXXXX și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 29 februarie 2000 a încheiat

căsătoria cu Isac Lander. La începutul conviețuirii împreună, se înțelegeau destul de

bine, însă, în ultimul timp, relațiile dintre ei s-au înrăutățit, Isac Lander și-a schimbat

1

atitudinea față de ea, între aceștea apar conflicte și nu pot ajunge la un numitor

comun.

Anna Lander menționează că în timpul căsătoriei din banii comuni au fost

procurate următoarele bunuri mobile și imobile: terenul cu suprafața de XXXXX,

amplasat în XXXXX, la preț de 40 000 lei; 90 % cotă-parte din capitalul social de

5 400 lei al SC „Steaua de centru” SRL, automobilul de model „Kamaz - 54112”, cu

număr de înmatriculare XXXXX, la preț de 35 000 lei; automobilul de model „Fiat

Multipla” cu număr de înmatriculare XXXXX, la preț de 25 000 lei; automobilul de

model „Renault Master” cu număr de înmatriculare XXXXX, la preț de 25 000 lei și

automobilul de model „Peugeot 407” cu număr de înmatriculare XXXXX, la preț de

35 000 lei, care urmează să fie partajate în mod egal.

La 08 iunie 2011 în procedură separată Isac Lander a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Annei Lander cu privire la declararea nulității căsătoriei, încheiate

la 29 februarie 2000 la Oficiul Stării Civile Bălți sub nr. 90.

În motivarea acțiunii Isac Lander a menționat că la 29 februarie 2000 a încheiat

căsătoria cu Anna Lander, însă, această căsătorie este fictivă, deoarece atât el, cât și

Anna Lander nu au avut intenția de a crea o familie. Scopul înregistrării căsătoriei a

fost de a pleca cu traiul permanent în Germania. Astfel, la 25 mai 2000 împreună s-au

adresat la Ambasada Germaniei cu demers de a li se acorda permis de ședere în

Germania, în temeiul reunirii cu emigranții evrei din Germania, însă, la 15 septembrie

2010 au primit refuz.

Isac Lander a indicat că în urma refuzului de a li se acorda permis de ședere în

Germania a decăzut necesitatea de a exista juridic căsătoria încheiată fictiv între el și

Anna Lander.

Reclamantul a mai menționat că pe parcursul existenței acestei căsătorii nu au

agonisit careva bunuri împreună, fiecare trăiește separat în familiile lor reale, nu au

locuit împreună cu Anna Lander, nu au întreținut gospodărie comună, nu au procurat

vreun bun mobil sau imobil împreună, nu au avut grijă unul de altul, nu au întreținut

relații conjugale, iar despre careva suport moral sau păstrarea fidelității între ei nici

nu a fost vorbă, mai mult, la momentul încheierii căsătoriei Anna Lander locuia cu

soțul său Chircorovici Iurie, iar dânsul cu o altă femeie.

Prin încheierea din data de 13 iunie 2011 a Judecătoriei Bălți au fost conexate

într-un singur proces civil cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Annei

Lander împotriva lui Isac Lander cu privire la partajul proprietății comune în

devălmășie și cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Isac Lander

împotriva Annei Lander cu privire la declararea nulității căsătoriei. ( f.d. 29-30, vol.I)

Prin hotărârea din data de 27 decembrie 2013 a Judecătoriei Bălți s-a respins ca

fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de către Anna Lander

împotriva lui Isac Lander cu privire la partajul proprietății comune în devălmășie, s-a

admis acțiunea lui Isac Lander împotriva Annei Lander cu privire la declararea

nulității căsătoriei, s-a declarat nulă căsătoria încheiată la 29 februarie 2000 la Oficiul

Stării Civile Bălți, înregistrată sub nr. 90. ( f.d. 200, 205-209, vol.I)

2

Prin decizia Curții de Apel Bălți din data de 27 noiembrie 2014 s-a respins apelul

declarat de către Anna Lander, s-a menținut hotărârea Judecătoriei Bălți din data de

27 decembrie 2013. ( f.d. 19, 20-22, vol.II)

Curtea Supremă de Justiție prin decizia din data de 25 martie 2015 a admis

recursul declarat de către Anna Lander, a casat decizia din data de 27 noiembrie 2014

a Curții de Apel Bălți și hotărârea din data de 27 decembrie 2013 în partea cererii lui

Isac Lander împotriva Annei Lander cu privire la declararea nulității căsătoriei și a

emis o nouă hotărâre sub formă de încheiere, prin care a scos de pe rol cererea de

chemare în judecată depusă de către Isac Lander, a casat decizia din data de 27

noiembrie 2014 în partea cererii de chemare în judecată depusă de Anna Lander

împotriva lui Isac Lader cu privire la partajarea averii comune în devălmășie cu

restituirea cauzei în această parte spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt

complet de judecată. ( f.d. 47-54, vol.II)

Prin încheierea din data de 23 septembrie 2015 a Curții de Apel Bălți s-a admis

demersul lui Isac Lander, s-a suspendat procesul până la rămânerea definitivă a

hotărârii emisă pe cauza civilă la acțiunea Procurorului mun. Bălți în interesele lui

Isac Lander împotriva Annei Lander privind nulitatea căsătoriei. (f.d. 125-126, vol. II)

Prin încheierea din data de 10 noiembrie 2017 a Curții de Apel Bălți s-a reluat

examinarea cauzei la acțiunea Annei Lander împotriva lui Isac Lander cu privire la

partajarea proprietății comune în devălmășie. ( f.d. 145, vol.II)

Curtea de Apel Bălți prin decizia din data de 02 octombrie 2018 a admis apelul

declarat de către Anna Lander, a casat hotărârea din data de 27 decembrie 2013 a

Judecătoriei Bălți, a emis o nouă hotărâre prin care a admis cererea de chemare în

judecată, a partajat în natură terenul cu numărul XXXXX amplasat pe adresa

XXXXX, a atribuit Annei Lander ½ cotă – parte din teren și lui Isac Lander ½ cotă –

parte din teren, a partajat capitalul social de 90 % al SC „ Steaua de centrul” SRL,

prin atribuirea Annei Lander a ½ din 90%, în mărime de 2 430 lei și lui Isac Lander a

½ din 90%, în mărime de 2 430 lei, a partajat bunurile mobile prin atribuirea Annei

Lander automobilul de model „Renault Master” cu număr de înmatriculare XXXXX ,

la preț de 25 000 lei și automobilul de model „Peugeot 407” cu număr de

înmatriculare XXXXX, la preț de 35 000 lei, iar lui Isac Lander automobilul de model

„Kamaz - 54112” cu număr de înmatriculare XXXXX, la preț de 35 000 lei și

automobilul de model „Fiat Multipla” cu număr de înmatriculare XXXXX, la preț de

25 000 lei, s-a încasat din contul lui Isac Lander în beneficiul Annei Lander suma de

11 664,41 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. ( f.d. 231-232, 233-252, vol.II)

Pentru a ajunge la această concluzie instanța de apel a reținut că căsătoria

încheiată la data de 29 februarie 2000 între Isac Lander și Anna Lander nu a fost

declarată nulă de către instanțele de judecată, astfel aceasta este legală și produce

efecte. Anna Lander a demonstrat prin probe concludente și pertinente faptul că

bunurile mobile și imobile au fost procurate în timpul căsătoriei, având statut de

bunuri proprietate comună în devălmășie a soților și prin prisma normelor de drept ce

reglementează raportul juridic litigios s-a dispus partajarea acestora în părți egale între

soți.

3

Împotriva deciziei instanței de apel, la data de 27 decembrie 2018, Isac Lander,

reprezentat de către avocatul Adrian Crețu, a depus recurs, prin care a solicitat

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii

judecătoriei Bălți din data de 27 decembrie 2013. ( f.d. 3-6, vol. III)

În motivarea recursului Isac Lander, reprezentat de către avocatul Adrian Crețu,

a indicat că decizia pronunțată a fost emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept

material.

Isac Lander susține că soții Anna Lander și Isac Lander nu au dus o viață

comună, iar căsătoria înregistrată între aceștea a fost fictivă. De către Anna Lander

n-au fost prezentate probe ce ar demonstra că bunurile supuse partajării au fost

dobândite din venituri comune. Acesta indică că toate bunurile prezumate a fi supuse

partajării sunt înregistrate în exclusivitate pe numele său și sunt proprietatea sa

privată.

La 11 februarie 2019 Anna Lander a depus referință la cererea de recurs înaintată

de către Isac Lander, prin care a solicitat declararea acesteia inadmisibile, indicând că

instanța de apel corect a concluzionat că bunurile supuse partajării au fost dobândite

în timpul căsătoriei, din venituri comune. ( f.d. 12-14, vol.III)

În conformitate cu art. 434, alin. (1) al Codului de procedură civilă recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia la data de 02 octombrie 2018, a

publicat-o pe portalul instanțelor de judecată la data de 01 noiembrie 2018, a

expediat-o participanților la proces la data de 02 noiembrie 2018, potrivit avizului de

recepție Isac Lander a recepționat-o la data de 09 noiembrie 2018 ( f.d. 257, vol.II)

În aceste circumstanțe recursul depus de către Isac Lander, reprezentat de către

avocatul Adrian Crețu, la data de 27 decembrie 2018, se consideră a fi depus în

termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de către Isac

Lander, reprezentat de către avocatul Adrian Crețu, este inadmisibil din următoarele

considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că

recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel a

apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute

ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor,

fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

4

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către Isac Lander, reprezentat de către avocatul Adrian Crețu, asemenea

aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține obiecții

de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel,

primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurent nu pot constitui

temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum

formal invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Isac Lander, reprezentat de către avocatul Adrian

Crețu, inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,

alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

5

dispune:

Recursul, declarat de către Isac Lander, reprezentat de către avocatul Adrian

Crețu, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

6