2r-637/20 — cu privire la partajarea bunurilor proprietate comuna in devalmasie
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la partajarea bunurilor proprietate comuna in devalmasie
- Temei legal
- Restituirea cererii de apel
2r-637/20 — cu privire la partajarea bunurilor proprietate comuna in devalmasie (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 2r-637/20
Prima instanță: Judecătoria Orhei sediul Rezina (jud. I. Negreanu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Secrieru, V. Mihaila, I. Cotruță)
DECIZIE
16 decembrie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Mariana Pitic
Nicolae Craiu
examinând recursul declarat de Alexandru Vizitiu, reprezentat de avocatul
Elena Rozembac
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Anei Vizitiu împotriva lui
Alexandru Vizitiu cu privire la partajarea bunurilor proprietate comună în
devălmășie
împotriva încheierii din 30 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin
care a fost restituită ca, fiind depusă în afara termenului legal, cererea de apel
înaintată de Alexandru Vizitiu, reprezentat de avocatul Elena Rozembac
constată:
La 23 iulie 2018, Ana Vizitiu, reprezentată de avocatul Daniel Șonta a depus
cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexandru Vizitiu cu privire la partajarea
bunurilor proprietate comună în devălmășie.
Întemeindu-și pretențiile în baza dispozițiilor art. 19-21, 25-26 Codul familiei,
art. 361, 371, 373 Cod civil, art. 166, 167 CPC, a solicitat admiterea acțiunii,
determinarea cotelor-părți ideale din bunul mobil autoturism de model Hyndai
Lantra, n/î XXXXX și din bunul imobil – ½ cotă-parte ideală din bunul imobil cu
nr. cadastral XXXXX din or. XXXXX str. XXXXX apartamentul nr. X, cu suprafața
de 42,3 m2, atribuindu-le câte ½ cotă-parte ideală, partajarea averii comune în
devălmășie a bunurilor prin atribuirea în proprietate exclusivă pârâtului bunul mobil
autoturismul de model Hyndai Lantra, n/î XXXXX, în schimbul unei sulte bănești
achitate ei proprorțional ½ cotă-parte în mărime de 1 000 de euro, atribuirea în
proprietatea ei a ½ cotă-parte ideală din bunul imobil nr. cadastral XXXXX din
or. XXXXX str. XXXXX apartamentul nr. X, cu suprafața de 42,3 m2, în schimbul
unei sulte bănești achitate pârâtului proporțional cotei sale în mărime de 56 500 de
lei.
1
Prin hotărârea din 6 august 2020 a Judecătoriei Orhei sediul Rezina, a fost
admisă acțiunea.
A fost determinată Anei Vizitiu și lui Alexandru Vizitiu câte ½ cotă-parte
ideală din bunul mobil autoturism de model Hyndai Lantra, n/î XXXXX.
Au fost determinate cotele-părți ideale Anei Vizitiu și lui Alexandru Vizitiu
din ½ cotă-parte ideală din bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX din or. XXXXX
str. XXXXX apartamentul nr. X, cu suprafața de 42,3 m2, atribuindu-le fiecăruia a
câte ¼ cotă-parte ideală.
A fost atribuit în proprietate exclusivă lui Alexandri Vizitiu bunul mobil
autoturismul de model Hyndai Lantra, n/î XXXXX, în schimbul unei sulte bănești
achitate Anei Vizitiu proprorțional ½ cotă-parte în mărime de 1 000 de euro.
A fost atribuită în proprietatea exclusivă a Anei Vizitiu ½ cotă-parte ideală
din bunul imobil nr. cadastral XXXXX din or. XXXXX str. XXXXX apartamentul
nr. X, cu suprafața de 42,3 m2, în schimbul unei sulte bănești achitate lui Alexandru
Vizitiu proporțional cotei sale în mărime de 56 500 de lei.
La 7 septembrie 2020, Alexandru Vizitiu, reprezentat de avocatul Elena
Rozembac a declarat apel împotriva hotărârii din 6 august 2020 a Judecătoriei Orhei
sediul Rezina, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii contestate
și încasarea cheltuielilor de judecată.
Prin încheierea din 30 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost
restituită ca, fiind depusă în afara termenului legal, cererea de apel înaintată de
Alexandru Vizitiu, reprezentat de avocatul Elena Rozembac.
La 29 octombrie 2020, prin intermediul Oficiului Poștal, Alexandru Vizitiu,
reprezentat de avocatul Elena Rozembac a declarat recurs împotriva încheierii din
30 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia și
casarea integrală a încheierii instanței de apel.
În motivarea recursului a invocat că cererea de apel a fost depusă prin
intermediul ÎS „Poșta Moldovei” la 5 septembrie 2020 de către reprezentantul lui,
fapt probat prin avizul de recomandare ce a însoțit scrisoarea prin care a fost
expediată cererea de apel și bonul de plată pentru expedierea scrisorii menționate.
A remarcat că instanța de apel eronat a constatat că cererea de apel a fost
depusă la 7 septembrie 2020, deoarece aceasta a fost depusă la 5 septembrie 2020
prin intermediul Oficiului Poștal, iar plicul urma a fi anexat la materialele cauzei.
Prin urmare, instanța de apel urma să se conducă la calcularea termenului de
procedură de data depunerii cererii de apel la Oficiul Poștal – 5 septembrie 2020 și
de plicul însoțitor al acesteia, dar nu de data recepționării de către instanță –
7 septembrie 2020.
La 8 decembrie 2020, Ana Vizitiu, reprezentată de avocatul Daniel Șonta a
depus referință la recursul declarat de Alexandru Vizitiu, solicitând restituirea
recursului ca depus în afara termenului legal.
În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva
încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
Din materialele dosarului rezultă că copia încheierii recurate a fost expediată
în adresa părților la 7 octombrie 2020, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire
2
(f. d. 166), însă careva date care ar indica la recepționarea acesteia de către recurent
la materialele dosarului lipsesc.
Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat
recursul la 29 octombrie 2020 în termenul legal.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră neîntemeiată solicitarea din referința depusă de Ana Vizitiu,
reprezentată de avocatul Daniel Șonta de restituire a recursului declarat de
Alexandru Vizitiu ca depus în afara termenului legal.
Or, conform art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva
încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii, iar publicarea pe site-ul Curții
de Apel Chișinău a încheierii contestate la data de 30 septembrie 2020, nu poate fi
considerat ca temei de restituire a cererii de recurs ca fiind depusă în afara termenului
legal.
Mai cu seamă că din materialele dosarului rezultă că Alexandru Vizitiu nu a
fost înștiințat despre ședința de judecată a instanței de apel numită pentru data de
30 septembrie 2020 și nici pe site-ul Curții de Apel Chișinău nu a fost publicată data
acestei ședințe.
În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se
examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei
certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără
examinarea admisibilității și fără participarea părților.
Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră recursul întemeiat și care urmează a fi admis cu casarea încheierii instanței
de apel și restituirea cauzei spre rejudecare din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC, instanța de recurs, după ce examinează
recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul și să caseze integral
sau parțial încheierea, restituind spre rejudecare problema soluționată prin
încheierea casată.
După cum rezultă din materialele dosarului, prin încheierea din 30 septembrie
2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituită ca, fiind depusă în afara termenului
legal, cererea de apel înaintată de Alexandru Vizitiu, reprezentat de avocatul Elena
Rozembac (f. d. 163-165).
La adoptarea acestei soluții instanța de apel și-a fundamentat concluziile pe
dispozițiile art. 369 alin. (1) lit. b) CPC, care statuează că instanța de apel restituie,
printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar
apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze
repunerea în termen.
Verificând legalitatea și temeinicia încheierii instanței de apel în raport cu
criticele formulate în recurs și materialele cauzei, coroborat cu normele de drept
material și procedural aplicabile raportului juridic litigios, Colegiul civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul
întemeiat.
3
La caz, instanța de recurs constată că soluția instanței de apel cu privire la
restituirea cererii de apel depusă de Alexandru Vizitiu, reprezentat de avocatul Elena
Rozembac ca fiind în afara termenului legal, nu poate fi menținută, acțiunile instanței
de apel urmând a fi apreciate ca o îngrădire a accesului justițiabilului la justiție.
În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs va reține prevederile art. 362
alin. (1) CPC potrivit cărora termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la
data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.
Cu referire la norma legală enunțată, instanța de recurs constată că dispozitivul
hotărârii Judecătoriei Orhei sediul Rezina a fost pronunțat la 6 august 2020, prin
urmare termenul de 30 zile pentru depunerea cererii de apel, prevăzut de art. 362
alin. (1) CPC, a expirat la 5 septembrie 2020 – zi de sâmbătă, care, însă, potrivit
Hotărârii Guvernului nr. 332 din 3 iunie 2020 cu privire la modul de recuperare a
zilelor declarate libere de către Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii
Moldova, a fost stabilită ca zi lucrătoare (f. d. 149).
Instanța de recurs notează că, deși instanța de apel a conchis că cererea de apel
de către Alexandru Vizitiu, reprezentat de avocatul Elena Rozembac a fost depusă
la 7 septembrie 2020, prin urmare, după expirarea termenului de 30 de zile, se
constată cererea de apel a fost expediată de Alexandru Vizitiu în adresa Judecătoriei
Orhei sediul Rezina, prin intermediul ÎS „Poșta Moldovei”, la data de 5 septembrie
2020.
În confirmarea acestui fapt, recurentul Alexandru Vizitiu, reprezentat de
avocatul Elena Rozembac a anexat la cererea de recurs împotriva încheierii din
30 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău copia chitanței poștale, care confirmă
că la 5 septembrie 2020, a fost depusă în circuitul poștal scrisoarea recomandată
nr. DS1212152321AS/1 cu destinația Judecătoria Orhei sediul Rezina (f. d. 175,
176), iar avizul care conține același nr. DS1212152321AS/1, la fel anexat la cererea
de recurs, confirmă recepționarea acesteia de persoana responsabilă pentru primirea
poștei în instituția dată la 7 septembrie 2020, fapt ce indubitabil se evidențiază prin
ștampila aplicată pe cererea de apel, precum și prin avizul de recepție (f. d. 153,
170).
Mai cu seamă că din același aviz rezultă că corespondeța expediată de către
Alexandru Vizitiu și recepționată de Judecătoria Orhei sediul Rezina conține cererea
de apel (f. d. 170).
În conexiunea celor relatate, instanța de recurs reține că concluzia instanței de
apel cu privire la restituirea cererii de apel depusă de Alexandru Vizitiu, reprezentat
de avocatul Elena Rozembac ca fiind în afara termenului legal, este lipsită de
certitudine, în situația în care probele prezentate de recurent demonstrează că
Alexandru Vizitiu, reprezentat de avocatul Elena Rozembac a depus cererea de apel
împotriva hotărârii din 6 august 2020 a Judecătoriei Orhei sediul Rezina, prin
intermediul Oficiului Poștal, la data de 5 septembrie 2020, adică în interiorul
termenului legal de declarare a apelului.
Astfel fiind, instanța de recurs relevă că, deși la materialele dosarului lipsește
plicul corespondenței care conținea cererea de apel împotriva hotărârii primei
instanțe, expediată în adresa Judecătoriei Orhei sediul Rezina de către Alexandru
4
Vizitiu, reprezentat de avocatul Elena Rozembac, această omisiune nu poate fi
imputată părții în proces, în situația în care ține de obligația Judecătoriei Orhei sediul
Rezina de a păstra plicul corespondenței parvenite în adresa instituției prin
intermediul ÎS „Poșta Moldovei”.
Pe cale de consecință, instanța de recurs reiterează că potrivit jurisprudenței
Curții Europene a Drepturilor Omului stabilirea bazei legale a unei acțiuni de către
instanță și termenele – limită pentru introducerea unei acțiuni se numără printre
limitările permise ale dreptului de acces la o instanță, cu condiția ca acestea să nu
restricționeze accesul unei persoane la un tribunal de o manieră care îi afectează
chiar esența dreptului sau când nu urmăresc un scop legitim ori nu există o relație
rezonabilă de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul care trebuie atins.
La fel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului de nenumărate ori s-a expus
că o interpretare deosebit de strictă a regulilor de procedură de instanțele naționale
(formalism excesiv) poate priva reclamanții de dreptul lor de acces la instanță.
Distinct de aceste constatări, se impune admiterea recursului, casarea
încheierii instanței de apel și restituirea cauzei în instanța de apel de la etapa primirii
cererii de apel.
În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
decide:
Se admite recursul declarat de Alexandru Vizitiu, reprezentat de avocatul
Elena Rozembac.
Se casează încheierea din 30 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în
cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Anei Vizitiu împotriva lui Alexandru
Vizitiu cu privire la partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie, cu
restituirea cauzei pentru rejudecare la Curtea de Apel Chișinău de la etapa primirii
cererii de apel.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Mariana Pitic
Nicolae Craiu
5