2ra-2030/18 — partajarea averii comune in devalmasie

Dosarul nr.2ra-2030/2018

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (V. Holban)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (I. Muruianu, A. Minciuna, N. Budăi)

Î N C H E I E R E

10 octombrie 2018 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Gheorghiștean Nadejda,

Gheorghiștean Andrian, Gheorghiștean Valeria, reprezentați de avocatul Iațiuc

Irina,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghiștean

Nadejda, Gheorghiștean Andrian, Gheorghiștean Valeria împotriva lui

Gheorghiștean Valeriu privind partajarea averii comune în devălmășie,

împotriva deciziei din 24 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La data de 15 februarie 2017, Gheorghiștean Nadejda, Gheorghiștean

Andrian, Gheorghiștean Valeria au depus cerere de chemare în judecată împotriva

lui Gheorghiștean Valeriu solicitînd partajarea averii comune în devălmășie a

ap.xxxxxxxxxx, mun.Chișinău, prin atribuirea a cîte ¼ cotă-parte din apartament

Nadejdei Gheorghiștean, Gheorghiștean Andrian, Gheorghiștean Valeria,

transmiterea ap.xxxxxxx mun.Chișinău în proprietate lui Gheorghiștean Nadejda,

Gheorghiștean Andrian, Gheorghiștean Valeria cu atribuirea din contul acestora în

beneficiul lui Gheorghiștean Valeriu, a sultei bănești proporțional a ¼ cotă-parte

din valoarea apartamentului.

În motivarea acțiunii au invocat că căsătoria încheiată între Gheorghiștean

Nadejda și Gheorghiștean Valeriu, a fost desfăcută la data de 05 iulie 2016. Din

căsătorie s-au născut copiii xxxxxxxxxx.

Au menționat că în timpul căsătoriei, în baza contractului de vînzare-

cumpărare, transmitere-primire în proprietate privată nr.xxxxxxx din 01 iulie 2015,

a fost procurat ap.xxxxxxxx mun.Chișinău.

La data de 01 iulie 2015, dreptul de proprietate asupra apartamentului a fost

înregistrat în Registrul bunurilor imobile cu număr cadastral xxxxxxx.

Conform extrasului din Registrul bunurilor imobile, dreptul de proprietate

asupra ap.xxxxxx mun.Chișinău, număr cadastral xxxxxx, a fost înregistrat după

Gheorghiștean Nadejda, Gheorghiștean Andrian, Gheorghiștean Valeria și

Gheorghiștean Valeriu.

1

Au invocat că pîrîtul periodic aduce în apartament persoane străine folosindu-

se de serviciile comunale fără a contribui la achitarea acestora. La propunerea de a

partaja apartamentul pe cale extrajudiciară, pîrîtul a refuzat, motiv pentru care au

adresat cererea de chemare în judecată.

Prin hotărîrea din 05 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghiștean Nadejda,

Gheorghiștean Andrian, Gheorghiștean Valeria împotriva lui Gheorghiștean

Valeriu, privind partajarea averii comune în devălmășie.

S-a partajat ap.xxxxxxx mun.Chișinău, număr cadastral xxxxxx prin

atribuirea a cîte ¼ cotă-parte ideală lui Gheorghiștean Nadejda, Gheorghiștean

Andrian, Gheorghiștean Valeria și Gheorghiștean Valeriu.

S-a încasat din contul lui Gheorghiștean Valeriu în beneficiul lui

Gheorghiștean Nadejda, Gheorghiștean Andrian, Gheorghiștean Valeria

cheltuielile de judecată formate din taxa de stat în mărime de 9305 lei și

cheltuielile pentru asistență juridică în mărime de 3000 de lei, în total suma de

12 305 lei, în rest cererea de chemare în judecată s-a respins.

Prin decizia din 24 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-au respins apelurile

declarate de Gheorghiștean Nadejda, Gheorghiștean Andrian, Gheorghiștean

Valeria și Gheorghiștean Valeriu și s-a menținut hotărîrea din 05 decembrie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel, cu referire la circumstanțele cauzei, a

constatat că temeinicia cerinței înaintate de reclamanți/apelanți cu privire la

stabilirea dreptului de proprietate la cîte ¼ cotă-parte ideală după Gheorghiștean

Nadejda, Gheorghiștean Andrian, Gheorghiștean Valeria și Gheorghiștean Valeriu

din proprietatea comună în devălmășie asupra apartamentului în litigiu, este

justificată prin materialul probatoriu anexat la dosar, întrucît ap.xxxxxxx

mun.Chișinău, a fost dobîndit în rezultatul privatizării de către Gheorghiștean

Nadejda, Gheorghiștean Andrian, Gheorghiștean Valeria și Gheorghiștean Valeriu.

A stabilit că instanța de fond corect a concluzionat asupra faptului că în cauza

dată, transmiterea în proprietatea reclamanților Gheorghiștean Nadejda,

Gheorghiștean Andrian, Gheorghiștean Valeria a întregului bun imobil cu achitarea

sultei pîrîtului Gheorghiștean Valeriu, proporțional cotei-părți al acestuia, nu poate

avea loc dat fiind faptul că acordul coproprietarului Gheorghiștean Valeriu lipsește,

în vederea atribuirii unei sulte în schimbul a ¼ cotă-parte ce-i aparține, astfel nu

pot fi aplicabile prevederile art.361 alin.(2), lit.a) Cod civil.

La data de 30 iulie 2018, Gheorghiștean Nadejda, Gheorghiștean Andrian,

Gheorghiștean Valeria, reprezentați de avocatul Iațiuc Irina, au declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel și a hotărîrii instanței de fond, solicitând

admiterea recursului, casarea hotărîrii din 05 decembrie 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Central, a deciziei din 24 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău în

partea respingerii cerinței cu privire la partajarea ap.xxxxxxxx, mun.Chișinău și în

partea încasării parțiale a cheltuielilor de asistență juridică cu emiterea unei decizii

noi de partajare în natură a ap.xxxxxxx, mun.Chișinău și transmiterea Nadejdei

Gheorghiștean, Gheorghiștean Andrian, Gheorghiștean Valeria ap.xxxxxx,

mun.Chișinău, în vederea atribuirii unei sulte în schimbul a cîte ¼ cotă-parte în

beneficiul lui Gheorghiștean Valeriu în mărime de 239 725 de lei, în rest s-a

menține deciziile fără modificări.

În motivarea recursului recurenții au indicat dezacordul său cu hotărîrile

2

adoptate de instanțele ierarhic inferioare, și au redat circumstanțele de fapt și de

drept indicate pe parcursul examinării cauzei.

În conformitate cu art.434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului atestă faptul că decizia din 24 mai 2018 a Curții de Apel

Chișinău a fost expediată pentru cunoștință participanților la proces la 15 iunie

2018 (f.d.194), în circumstanțele menționate, recursul declarat la 30 iulie 2018 de

Gheorghiștean Nadejda, Gheorghiștean Andrian, Gheorghiștean Valeria,

reprezentați de avocatul Iațiuc Irina, se consideră a fi depus în termenul prevăzut

de lege.

În conformitate cu art.439 alin.(2), (3) Cod de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,

admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin.(2).

La 14 septembrie 2018, de către Gheorghiștean Valeriu a fost depusă referință

prin care a solicitat declararea recursului depus de Gheorghiștean Nadejda,

Gheorghiștean Andrian, Gheorghiștean Valeria ca fiind inadmisibil.

Examinând admisibilitatea recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Gheorghiștean Nadejda,

Gheorghiștean Andrian, Gheorghiștean Valeria, reprezentați de avocatul Iațiuc

Irina, este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art.432 Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de

drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

3

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art.433 lit.a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Gheorghiștean Nadejda,

Gheorghiștean Andrian, Gheorghiștean Valeria, reprezentați de avocatul Iațiuc

Irina, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod de

procedură civilă.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurenților cu

soluția pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu redă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept

procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a

fi respins.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în

verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei se precizează că, în contextul normelor procedurale

din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art.432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art.130 Cod de procedură

civilă, însă din recursul declarat nu rezultă încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

Cît privește dreptul justițiabilului „de a fi auzit de o instanță”, garantat de art.

6 § 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, instanța notează că obligația

de a motiva o hotărîre judecătorească poate varia în funcție de natura deciziei în

cauză (a se vedea inter alia, Helle v.Finlanda, 19 decembrie 1997, parag.55;

Latourniere v.Franța, 10 decembrie 2002, parag.2; Hansen v.Norvegia, 2

4

octombrie 2014, parag.71-74). De fapt în concepția instanței europene, articolul 6 §

1 nu impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-

se pe dispozițiile legale specificate, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de

succes”, ceea ce s-a constat în cazul de față (a se vedea, mutatis mutandis,

Kukkonen vs Finlanda (nr.2), 13 ianuarie 2009, parag.24; Papaioannou vs Grecia,

2 iunie 2016, parag.45 sau Baydar vs Olanda, 24 aprilie 2018, parag.46).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Gheorghiștean Nadejda, Gheorghiștean

Andrian, Gheorghiștean Valeria reprezentați de avocatul Iațiuc Irina.

În conformitate cu art.art.270, 433 lit.a), 440 alin.(1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Gheorghiștean Nadejda,

Gheorghiștean Andrian, Gheorghiștean Valeria, reprezentați de avocatul Iațiuc

Irina.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

5