2ra-304/19 — partajarea averii comune prin determinarea cotelor parti vinzarea la licitatie a bunului determinarea modului de folosinta

2ra-304/19 — partajarea averii comune prin determinarea cotelor parti vinzarea la licitatie a bunului determinarea modului de folosinta (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

dosarul nr. 2ra-304/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani ( jud. L. Lupașco)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( jud. M. Guzun, L. Pruteanu, V. Buhnaci)

ÎNCHEIERE

06 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Guzun

Gheorghe,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Nadejda Lupașcu

împotriva lui Gheorghe Guzun cu privire la partajul averii comune prin determinarea

cotelor-părți din bunul imobil, încetarea proprietății comune în devălmășie prin

vânzarea bunului imobil la licitație și distribuirea costului proporțional cotelor-părți

stabilite,

și cererea reconvențională depusă de Gheorghe Guzun împotriva Nadejdei

Lupașcu cu privire la determinarea modului de folosință a bunului imobil,

împotriva deciziei din 06 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de către Gheorghe Guzun și a fost menținută hotărârea din

28 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

constată:

La data de 15 noiembrie 2016 Nadejda Lupașcu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Gheorghe Guzun cu privire la partajarea averii comune în

devălmășie.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 14 martie 1998 a înregistrat

căsătoria cu pârâtul Gheorghe Guzun. În timpul căsătoriei acestora s-a născut un copil

XXXXXX, a.n.XXXXX.

A menționat că prin hotărârea din 08 noiembrie 2007 a Judecătoriei Criuleni a

fost desfăcută căsătoria între Nadejda Lupașcu și Gheorghe Guzun, iar la 28

noiembrie 2007 a fost eliberat certificat de divorț, din motivul că pârâtul făcea abuz

de băuturi spirtoase, maltrata reclamanta și nu participa la educația și întreținerea

copilului, mai menționează că hotărârea în cauză nu a fost contestată de către pârât.

A susținut că, în timpul căsătoriei, la 26 februarie 2003 prin contractul de

vânzare - cumpărare nr.690 a fost procurat apartamentul nr. XXXXX situat pe adresa:

mun. Chișinău, XXXXX.

1

A afirmat că după desfacerea căsătoriei, pârâtul a rămas să locuiască în

apartamentul dat, însă din cauza comportamentului agresiv al acestuia, reclamanta

împreună cu fiica, până în prezent n-au avut posibilitate să se folosească de

apartamentul dat, fiind nevoite să se stabilească cu traiul peste hotarele țării. Mai mult

ca atât susține că, pârâtul a creat o altă familie, din care motiv este imposibilă

conviețuirea lor împreună în același apartament, fiind necesar partajul apartamentului

dat. Apartamentul în litigiu este compus din 3 odăi, este amplasat la bloc din care

motiv nu poate fi partajat în natură între ei. Astfel, prin intermediul reprezentantului

reclamantei au fost propuse pârâtului mai multe variante de partajare a bunului

menționat.

A indicat că la 08 septembrie 2016 a expediat pârâtului o notificare prin care a

solicitat partajarea imobilului pe cale amiabilă prin achitarea a 1/2 cotă-parte în sumă

bănească, însă nu a primit niciun răspuns, iar în nenumăratele discuții avute cu el

pârâtul a refuzat soluționarea litigiului dat pe cale amiabilă.

A solicitat reclamanta partajarea apartamentului nr. XXXXX situat pe adresa

mun. Chișinău, str. XXXXX, ce constituie proprietate comună în devălmășie, între

Nadejda Lupașcu și Gheorghe Guzun în modul corespunzător, a atribui lui Gheorghe

Guzun în proprietate exclusivă apartamentul nr. XXXXX, situat pe adresa, mun.

Chișinău, str. XXXXX, cu suprafața totală de 64,1 m. p., în schimbul unei

compensații bănești, a atribui Nadejdei Lupașcu o compensație bănească în schimbul

la 1/2 cotă-parte din ap. nr. XXXXX situat pe adresa, mun. Chișinău, str. XXXXX,

și a încasa de la pârât în beneficiul reclamantei 1/2 cotă-parte din apartamentul nr.

XXXXX situat pe adresa, mun. Chișinău, str. XXXXX sub formă de compensație în

sumă bănească.

La data de 27 decembrie 2016, Gheorghe Guzun a înaintat cerere

reconvențională, prin care a solicitat, determinarea ordinei de folosință a

apartamentului nr. XXXXX din str. XXXXX mun. Chișinău, atribuindu-le în

folosință lui Gheorghe Guzun, odaia nr.46, cu suprafața de 13,2 m.p. logie cu

suprafața de 3,1 m.p., Nadejdei Lupașcu, odaia nr.39 cu suprafața de 16,3 m.p. și

balconul cu suprafața de 0,8 m.p., iar odaia nr. 42 cu suprafața de 8,7, coridorul nr.40

cu suprafața de 6,6 m.p., coridorul nr.43 cu suprafața de 3,4 m.p., bucătărie nr.41 cu

suprafața de 8,4 m.p.; wc nr.44 cu suprafața de 1.0 m.p.; baie cu nr. 45 cu suprafața

de 2,6 m.p.; a le lăsa în folosință comună (f.d.30-32).

În motivarea cererii reconvenționale a indicat că, în baza contractului de

vânzare-cumpărare nr.690 din 26 februarie 2003 a fost procurat ap. XXXXX situat pe

str. XXXXX, mun. Chișinău de către Gheorghe Guzun și Nadejda Lupașcu.

A menționat că, în prezent aceștia dețin bunul în proprietate, fapt confirmat prin

extrasul din Registru bunurilor imobile, dar Nadejda Lupașcu din 2007 nu mai are

grijă de cota sa parte din apartamentul dat, și nu întreține imobilul ceea ce a dus la

cheltuieli suplimentare efectuate de către Gheorghe Guzun, în mărime de 29914,46

de lei, ceea ce se confirmă prin informația eliberată de IM „Infocom”. Guzun

Gheorghe nu mai are posibilitate să suporte cheltuielile pentru întreținerea cotei părți

pe care o deține Nadejda Lupașcu de aceea consideră rezonabil stabilirea modului de

folosință a ap. XXXXX situat pe str. XXXXX, mun. Chișinău.

A susținut că conform planului geometric eliberat de OCT Chișinău

apartamentul este compus din 3 odăi locative (cu suprafața de: 16,3 m.p.; 8,7 m.p.;

2

13,2m.p.), 2 coridoare (cu suprafața de: 6,6 m.p.; 3,4 m.p.), bucătărie cu suprafața de

8,4 m.p.; wc cu suprafața de 1.0 m.p.; baie cu suprafața de 2,6 m.p.; balcon cu

suprafața de 0,8 m.p.; logie cu suprafața de 3,1 m.p., în total având suprafața de 64,1

m.p.

A solicitat determinarea ordinei de folosință a apartamentului nr. XXXXX din

str. XXXXX mun. Chișinău, atribuindu-le în folosință lui Gheorghe Guzun, odaia

nr.46, cu suprafața de 13,2 mp, logie cu suprafața de 3,1 m.p., Nadejdei Lupașcu,

odaia nr.39 cu suprafața de 16,3 mp și balconul cu suprafața de 0,8 mp, iar odaia

nr.42 cu suprafața de 8,7, coridorul nr.40 cu suprafața de 6,6 m.p., coridorul nr.43 cu

suprafața de 3,4 m.p., bucătărie nr.41 cu suprafața de 8,4 m.p.; wc nr.44 cu suprafața

de 1.0 m.p.; baie cu nr. 45 cu suprafața de 2,6 m.p.; a le lăsa în folosință comună

(f.d.30-32).

Prin încheierea din 27 decembrie 2016 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău a

fost primită în procedură cererea reconvențională depusă de Gheorghe Guzun.

În cadrul examinării cauzei reclamanta Nadejda Lupașcu și-a modificat acțiunea

solicitând admiterea acțiunii, partajarea apartamentului nr. XXXXX situat pe adresa,

mun. Chișinău, str. XXXXX, ce constituie proprietate comună în devălmășie a

foștilor soți Nadejda Lupașcu și Gheorghe Guzun în modul corespunzător:

determinarea cotelor-părți din bunul imobil - ap. nr. XXXXX, cu nr. cadastral

XXXXX, cu suprafața totală de 64.1 m.p., situat pe adresa: or. Chișinău, str.

XXXXX, atribuind reclamantei Lupașcu Nadejda și pârâtului Guzun Gheorghe câte

½ cotă-parte din imobilul menționat; încetarea proprietății comune în devălmășie a

Nadejdei Lupașcu și lui Gheorghe Guzun asupra bunului imobil - ap.nr. XXXXX, cu

nr. cadastral XXXXX cu suprafața totală de 64.1 m.p., situat pe adresa: or. Chișinău,

str. XXXXX, prin vânzarea la licitație, cu distribuirea costului proporțional cotelor –

părți stabilite de către instanța de judecată; a încasa de la pârât toate cheltuielile de

judecată suportate de către reclamanta Nadejda Lupașcu în legătură cu examinarea

cauzei date și anume: cheltuielile pentru asistență juridică - în mărime de 5000 lei;

cheltuielile pentru efectuarea expertizei - în mărime de 1500 lei; cheltuielile pentru

traducerea documentelor - în mărime de 460 lei; taxa de stat - în mărime de 4864 lei,

iar în total suma de 11 824 lei și a respinge cererea reconvențională declarată de

pârâtul Gheorghe Guzun privind determinarea ordinii de folosință a apartamentului

nr. XXXXX din str. XXXXX, or. Chișinău.

Prin hotărârea din 28 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

acțiunea depusă de Nadejda Lupașcu a fost admisă parțial. A fost partajat

apartamentul nr. XXXXX, situat pe adresa, mun. Chișinău, str. XXXXX, cu nr.

cadastral XXXXX, dobândit în timpul căsătoriei și a fost stabilit după Nadejda

Lupașcu 1/2 cotă - parte ideală din apartamentul nr. XXXXX, situat pe adresa, mun.

Chișinău, str. XXXXX, cu nr. cadastral: XXXXX. Partajarea apartamentului nr. 85,

situat pe adresa: mun. Chișinău, str. XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX, dobândit în

timpul căsătoriei, cu stabilirea după Gheorghe Guzun 1/2 cotă - parte ideală din

apartamentul nr. XXXXX, situat pe adresa, mun. Chișinău, str. XXXXX, cu nr.

cadastral: XXXXX. A fost încetată proprietatea comună a Nadejdei Lupașcu și

Gheorghe Guzun asupra apartamentului nr. XXXXX, situat pe adresa, mun. Chișinău,

str. XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX, prin vânzarea la licitație a apartamentului nr.

XXXXX, situat pe adresa, mun. Chișinău, str. XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX, cu

3

distribuirea costului proporțional cotelor – părți stabilite de către instanța de judecată.

A fost încasat din contul lui Gheorghe Guzun în beneficiul Nadejdei Lupașcu a sumei

de 4864 de lei cu titlu de taxa de stat, a sumei de 1500 de lei cu titlu de cheltuieli

pentru efectuarea expertizei, a sumei de 5000 de lei cu titlu de cheltuieli pentru

asistența juridică, iar în total a fost încasată suma de 11364 de lei. În rest cerințele

reclamantei de recuperare a cheltuielilor de judecată au fost respinse ca neîntemeiate.

Cererea reconvențională depusă de Gheorghe Guzun către Nadejda Lupașcu privind

determinarea modului de folosință a bunului imobil, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 06 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de către Gheorghe Guzun și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Instanța de apel a constatat că apartamentul nr. XXXXX din str. XXXXX, mun.

Chișinău a fost dobândit de către Gheorghe Guzun în timpul aflării în relații de

căsătorie cu Nadejda Lupașcu și ca urmare, regimul juridic asupra apartamentului dat

înregistrat în Registrul bunurilor imobile cu nr. cadastral XXXXX la data de 27

martie 2003, urmează a fi determinat ca regim de proprietate comună în devălmășie a

soților.

Totodată, instanța de apel a stabilit că apartamentul în litigiu amplasat la nivelul

patru a blocului locativ nu poate fi partajabil în natură, conform cotelor părți

coproprietarilor cu numere cadastrale separate, deoarece nu sunt respectate condițiile

prevăzute de art. 7 al Legii cu privire la formarea bunurilor imobile nr. 354-XV din

28 octombrie 2004.

La fel, instanța a menționat că întreținerea separată a fiecărei părți din bunul

imobil supus cercetărilor din punct de vedere tehnic nu este posibilă, inclusiv și a

structurilor inginerești de utilizare comună prin stabilirea delimitărilor zonelor de

utilizare.

Instanța de apel a constatat că reieșind din concluzia specialistului indicată în

Raportul de evaluare nr. 382 din 13 octombrie 2007, întocmit de Centru de Expertize

”Centru de Expertize Independente”, Achimov Anatol, din punct de vedere tehnic

există o singură modalitate de exploatare a bunului imobil în litigiu, proporțional

cotelor părți deținute 1/2 și 1/2 cotă-parte și anume partea I – 1/2 cotă parte -

25,00m.p. Partea II – 1/2 cotă parte - 25,50 m.p. Partea III - suprafața comună - 13,60

m.p. Valoarea pe piață a apartamentului cu 3 odăi, cu nr. cadastral XXXXX, din mun.

Chișinău, din str. XXXXX, nr. XXXXX constituie 670864 de lei.

Astfel, instanța de apel a concluzionat drept întemeiată soluția primei instanțe

cu privire la partajarea apartamentului nr. XXXXX, situat pe adresa: mun. Chișinău,

str. XXXXX, cu stabilirea după Nadejda Lupașcu 1/2 cotă - parte ideală din

apartamentul nr. XXXXX, și după Gheorghe Guzun 1/2 cotă - parte ideală din

apartamentul nr. XXXXX, cu încetarea proprietății comune a Nadejdei Lupașcu și lui

Gheorghe Guzun asupra apartamentului nr. XXXXX, situat pe adresa: mun.

Chișinău, str. XXXXX, prin vânzarea la licitație a apartamentului, cu distribuirea

costului proporțional cotelor – părți stabilite de către instanța de judecată, ținând cont

de faptul că împărțirea apartamentului în cauză nu este posibilă și între părți există

neînțelegeri referitor la împărțirea bunului, iar folosința comună a bunului este

imposibilă.

Admițând cerința reclamantei cu privire la încasarea taxei de stat în sumă de

4864 de lei, a cheltuielilor de efectuare a expertizei în sumă de 1500 de lei și a

4

cheltuielilor de asistență juridică instanța de apel făcând referire la art. 94 alin. (1), 96

CPC, a constatat probate suportarea acestor cheltuieli.

Respingând cerința reclamantei cu privire la încasarea cheltuielilor pentru

efectuarea traducerilor unor documente, instanța de apel a considera că aceste

cheltuieli nu se atribuie la fondul cauzei.

Respingând cererea reconvențională depusă de Gheorghe Guzun ianstanța de

apel a reținut că potrivit Planului geometric eliberat de OCT Chișinău, filiala ÎS

”Cadastru” din 16 decembrie 2016, apartamentul nr. XXXXX, situat pe adresa: mun.

Chișinău, str. XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX, este compus din 3 odăi locative (cu

suprafața de: 16,3 m.p.; 8,7 m.p.; 13,2 m.p.), 2 coridoare (cu suprafața de: 6,6 m.p.;

3,4 m.p.), bucătărie cu suprafața de 8,4 m.p.; wc cu suprafața de 1.0 m.p.; baie cu

suprafața de 2,6 m.p.; balcon cu suprafața de 0,8 m.p.; logie cu suprafața de 3,1 m.p.,

în total având suprafața de 64,1 m.p., iar în urma lucrărilor de resistematizare

efectuate de Gheorghe Guzun apartamentul nr. XXXXX, amplasat la nivelul patru a

blocului locativ situat în mun. Chișinău str. XXXXX este compus deja din 2 odăi

locative (odaia nr.42 cu suprafața de 8,7 m.p. și odaia nr.46 cu suprafața - de 13,2

m.p.+ logie cu suprafața - de 3,10 m.p.), fapt ce nu permite determinarea modului de

folosință a bunului comun și face imposibilă conviețuirea comună în același

apartament a reclamantei Nadejda Lupașcu și fiicei acestora XXXXX, a.n. XXXXX,

împreună cu pârâtul Gheorghe Guzun și concubina sa Diana Moroșan, care în prezent

este însărcinată.

Instanța de apel a reținut că modificările în apartamentul litigios au fost

efectuate fără permisiunea reclamantei Nadejda Lupașcu, precum și fără certificat de

urbanism și autorizație de construcție, iar de către Gheorghe Guzun nu au fost

prezentate probe concludente și pertinente referitor la acordul coproprietarilor la

efectuarea îmbunătățirilor aduse apartamentului.

La fel, instanța de apel a apreciat critic afirmațiile lui Gheorghe Guzun că ar fi

împrumutat 10 000 euro pentru efectuarea lucrărilor de reparație, deoarece nu au fost

prezentate probe că banii au fost folosiți anume în scopul invocat.

La data de 29 noiembrie 2018, în termenul prevăzut de lege, Gheorghe Guzun a

declarat recurs împotriva deciziei din 06 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei

instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii inițiale și admitere a

acțiunii reconvenționale.

În motivarea recursului s-a indicat că, consideră hotărârile instanțelor ierarhic

inferioare ilegale, deoarece nu au fost determinate circumstanțele reale, instanțele au

ignorat prevederile legale, iar la adoptarea hotărârilor judecătorești contestate s-au

bazat în exclusivitate pe probele și argumentele invocate de către reclamantă, ca

apărare, și a ignorat probele prezentate de pârât.

A menționat că nu este de acord cu vânzarea la licitație a apartamentului,

deoarece este unicul spațiu locativ pe care îl deține, iar în urma petrecerii licitației și

vânzării apartamentului cu suma de bani ce i se cuvine nu va putea să-și procure alt

spațiu locativ, nici măcar cu o odaie, fiind lipsit astfel de spațiu locativ.

A afirmat recurentul că nu a solicita acord înscris de la intimată cu referire la

efectuarea reparației, deoarece după divorț soții s-au înțeles referitor la folosirea

bunurilor și anume intimata rămâne în casa din s. Măgdăcești, iar Gheorghe Guzun

5

rămâne să locuiască în apartamentul în litigiu. Mai mult, după divorț au trecut deja 11

ani, iar intimata nu a invocat careva pretenții referitor la bunul imobil, nu a participat

la întreținerea bunului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că la data de 14 noiembrie 2018 decizia din

06 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost publicată pe pagina web „Portalul

instanțelor naționale de judecată”.

De asemenea, din materialele dosarului rezultă că, la data de 15 noiembrie

2018 decizia integrală a instanței de apel a fost expediată participanților la proces (f.

d.28, vol. II).

Astfel, se constată că recursul declarat la data de 29 noiembrie 2018 împotriva

deciziei din 06 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

6

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Gheorghe Guzun nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul

declarat de către Gheorghe Guzun, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Gheorghe Guzun ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Gheorghe Guzun se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

7