2ra-1210/20 — declararea proprietătii comune în devălmăsie a sotilor, partajarea averii comune si compensarea cheltuielilor de judecată

2ra-1210/20 — declararea proprietătii comune în devălmăsie a sotilor, partajarea averii comune si compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-1210/20

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (jud. S. Slobodzean)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Secrieru, Iu. Cotruță, V. Mihaila)

Î N C H E I E R E

21 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Rita Sahaidac, reprezentată

de avocatul Inna Soțchi,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Sergiu Sahaidac

împotriva Ritei Sahaidac, intervenient accesoriu Lilia Leșco și Mihail Burlacu cu

privire la declararea proprietății comune în devălmășie a soților, partajarea averii

comune și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 3 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de avocatul Inna Soțchi în interesele Ritei Sahaidac și s-a

menținut hotărârea din 19 august 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 3 mai 2019, Sergiu Sahaidac a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Ritei Sahaidac, intervenient accesoriu Lilia Leșco și Mihail Burlacu cu privire la

declararea proprietății comune în devălmășie a soților, partajarea averii comune și

compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la data de 10 noiembrie 1996 a

înregistrat căsătoria cu pârâta Rita Sahaidac (Guzu). Prin hotărârea din anul 2013 a

Judecătoriei Strășeni a fost desfăcută căsătoria.

A menționat că, în timpul căsătoriei, și anume la 19 mai 2009, au procurat terenul

cu nr. cadastral xxxxx cu suprafața de 0,0312 ha, situat în mun. Strășeni, str. xxxxx.

Prețul stabilit între vânzător și cumpărător a fost suma de 20 000 de euro.

Reclamantul a explicat că, inițial a fost achitată suma de 10 200 de euro și 2 000 de

lei, restul sumei urma să o achite după perfectarea tuturor actelor necesare. Cu toate

acestea, contractul a fost înregistrat la serviciul cadastral instituindu-se dreptul de

proprietate asupra imobilului.

1

A relatat că, ulterior au fost acționați în instanța de judecată de către o terță

persoană în vederea anulării contractului de vânzare-cumpărare încheiat la data de 19

mai 2009 sub nr. 12187, conform căruia Mihail Burlacu, a vândut iar soția sa Rita

Sahaidac a cumpărat terenul cu destinație construcție, cu suprafața de 0,0312 ha, cu nr.

cadastral xxxxx, amplasat în mun. xxxxx cât și radierii înregistrării efectuate la

serviciul cadastral. La data de 25 aprilie 2014 acțiunea a fost admisă și s-a anulat

contractul de vânzare-cumpărare prin care a fost procurat de la Mihail Burlacu terenul

cu suprafața de 0,0312 ha cu nr. cadastral xxxxx situat în mun. xxxxx. Astfel, fiind

radiată și înregistrarea de la Oficiul Cadastral Teritorial Strășeni privind dreptul de

proprietate asupra imobilului sus menționat.

A afirmat că după finisarea litigiului de nenumărate ori s-a adresat către Mihail

Burlacu în vederea restituirii sumei de 10 200 de euro și 2 000 de lei, sume pe care în

căsătorie cu Rita Sahaidac le-a achitat.

Reclamantul a notat că Mihail Burlacu tergiversa restituirea sumei de bani, iar în

luna mai 2018 a aflat că acesta a întors suma de bani soției sale Rita Sahaidac prin

intermediul surorii acesteia Lilia Leșco, încă la data de 10 februarie 2018.

Sergiu Sahaidac a relatat că a luat legătura cu soția sa în vederea restituirii a

jumătate din suma încasată de la Mihail Burlacu, aceasta însă a refuzat cu toate că

cunoaște cu certitudine că el a muncit pentru aceste mijloace financiare, timp în care ea

a fost casnică.

Reclamantul a solicitat declararea sumei de 10 200 de euro și 2000 de lei,

proprietate comună în devălmășie a foștilor soți Sergiu Sahaidac și Ritei Sahaidac,

partajarea averii comune în devălmășie cîte 1/2 cotă parte și încasarea din contul Ritei

Sahaidac în beneficiul lui Sergiu Sahaidac a sumei de 5 100 de euro și 1 000 de lei,

precum și compensarea cheltuielilor de judecată ce vor fi suportate în legătură cu

intentarea acțiunii pe rolul instanței de judecată.

Prin hotărârea din 19 august 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central a fost

admisă acțiunea depusă de către Sergiu Sahaidac. S-a recunoscut suma de 10 200 de

euro și 2 000 de lei proprietate comună în devălmășie a foștilor soți Sergiu Sahaidac și

Rita Sahaidac. S-a încasat de la Rita Sahaidac în beneficiul lui Sergiu Sahaidac suma

de 5 100 de euro, în valută națională la data executării hotărârii conform ratei BNM și

1000 de lei, ce constituie 1/2 cotă parte din suma de 10 200 de euro și 2 000 de lei

proprietate comună în devălmășie. S-a încasat de la Rita Sahaidac în folosul lui Sergiu

Sahaidac cheltuielile de judecată sub forma taxei de stat în sumă de 150 de lei și

asistență juridică în sumă de 2000 de lei, iar în total suma de 2 150 de lei. S-a încasat

de la Sahaidac Rita în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 3 000 de lei.

Prin decizia din 3 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de avocatul Inna Soțchi în interesele Ritei Sahaidac și s-a menținut hotărârea

din 19 august 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare au reținut din explicațiile lui

Sergiu Sahaidac și ale intervenientului accesoriu Mihail Burlacu, cât și din recipisa

anexată la materialele cauzei, că la încheierea contractului a fost achitată suma de 10

200 de euro și 2 000 de lei din valoarea bunului imobil procurat, restul sumei urma să

fie achitată după perfectarea tuturor actelor.

2

Instanțele de judecată au notat că conform hotărârii Judecătoriei Strășeni din 25

aprilie 2014 a fost anulat contractul de vânzare-cumpărare a imobilului, nr. 1278,

încheiat la 19 mai 2009, conform căruia Mihail Burlacu a vândut, iar Rita Sahaidac a

cumpărat terenul cu destinație construcție, cu suprafața de 0,0312 ha, cu nr. cadastral

xxxxx, amplasat în xxxxx. S-a dispus radierea din registrul bunurilor imobile ținut de

Oficiul Cadastral Teritorial Strășeni înscrierile privind formarea bunului imobil prin

separare în baza deciziei de formare a bunului imobil din 07.04.2009 și dreptul de

proprietate asupra terenului cu destinație construcție cu suprafața de 0, 0312 ha cu nr.

cadastral xxxxx, înregistrat după Rita Sahaidac în temeiul contractului de vânzare-

cumpărare a imobilului încheiat la 19 mai 2009. S-a dispus încasarea din contul lui

Mihail Burlacu în folosul Ritei Sahaidac și lui Sergiu Sahaidac suma de 41 404 lei. De

asemenea, prin recipisa semnată de către Lilia Leșco la data de 10 februarie 2018, se

confirmă cert că Mihail Burlacu a întors suma de 10 200 de euro și 2 000 de lei Ritei

Sahaidac, prin intermediul Liliei Leșco, care este sora pârâtei/apelante

Instanțele inferioare au punctat că întrucât nu a fost dovedită măsura aportului

fiecăreia din părți la procurarea automobilului, conform art. art. 370, 373 Cod civil,

cotele părților se vor prezuma egale, cu partajarea acestuia în părți egale.

La data de 8 iulie 2020, Rita Sahaidac, reprezentată de avocatul Inna Soțchi a

declarat recurs împotriva deciziei din 3 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârea instanței de

fond cu remiterea cauzei la rejudecare în prima instanță.

În motivarea cererii de recurs a indicat că, ca hotărârile contestate urmează a fi

casate, deoarece cauza a fost examinată în instanța de fond în lipsa recurentei, fără a

avea o citație înmânată în modul corespunzător, avizele de recepție fiind semnate de

alte persoane.

A menționat că recurenta fost informată despre ședința din data de 10 iulie 2019 de

către sora sa Liliana Lesco. După ce a aflat despre cauza respectivă, Rita Sahaidac a

contactat un avocat din Republica Moldova, deoarece se afla peste hotarele țării, iar la

ședința din 10 iulie 2019, avocatul Inna Soțchi a depus cerere, prin care a solicitat

instanței de judecată contramandarea ședinței de judecată pentru a fi acordat termen ca

să poată prezenta mandatul semnat de către clientă, care fusese expediat prin poșta, iar

corespondența prin poșta obișnuită ajunge în țara respectivă în termen de o lună. Prin

urmare pentru ca mandatul să ajungă în Portugalia, recurenta să îl semneze, să îl

expedieze și să fie recepționat de către avocat, ar fi trebuit să treacă cel puțin 2 luni de

zile. Mandatul de reprezentare cu nr. 1295754 a fost semnat de către Rita Sahaidac la

data de 31 august 2019 și a fost expediat prin avion la aceeași dată, iar la 2 septembrie

2019 acesta a fost inclus în registrul de evidentă al Biroului de Avocați din care face

parte avocatul împuternicit. Prin urmare pană pe data de 2 septembrie 2019 Rita

Sahaidac nu a fost reprezentată de către un avocat împuternicit. 10.

Recurenta a specificat că nu a fost informată despre data, ora și locul ședinței de

judecată în modul prevăzut de lege, întrucât nu se afla pe teritoriul țării, iar în avizele

de recepție au semnat alte persoane. Astfel, instanța de judecată, fară a avea o citație

înmânată în modul corespunzător recurentei, fără a se asigura că partea respectivă are

3

posibilitatea reală să se prezinte in instanța de judecată, a examinat cauza în lipsa

acesteia.

A explicat că prin aceste acțiuni, prima instanță a limitat recurenta în drepturile

fundamentale ale acesteia de a se prezenta și a participa la examinarea unei cauze în

care instanța s-a expus direct asupra drepturilor și obligațiilor acesteia. La fel, instanța

de apel a invocat faptul că recurenta nu-și folosește drepturile procedurale cu bună-

credință prin solicitarea amânării cauzei, însă instanța nu a luat în considerare că prin

respingerea cererii de amânare a cauzei i se încalcă dreptul la apărare al recurentei.

A opinat că este nefondat și argumentul instanței de apel că procesul ar fi

tergiversat din moment ce avocatul Inna Soțchi a indicat în cererea de amânare din 10

iulie 2019, pentru ca mandatul să ajungă în Portugalia, recurenta să îl semneze, să îl

expedieze și să fie recepționat de către avocat, ar fi trebuit să treacă cel puțin 2 luni de

zile.

A afirmat că examinarea cauzei în lipsa recurentei și neacordarea termenului

pentru desemnarea un reprezentant constituie o încălcare a dreptului la apărare și a

dreptului la un proces echitabil.

Prin referința depusă la 12 august 2020 Lilia Leșco a solicitat admiterea recursului

declarat de Rita Sahaidac, reprezentată de avocatul Inna Soțchi.

Prin referința depusă la data de 26 august 2020 Sergiu Sahaidac, reprezentat de

avocatul Daniela Hedea a solicitat ca recursul declarat de Rita Sahaidac, reprezentată

de avocatul Inna Soțchi să fie considerat inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Completul reține că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată în

adresa participanților la proces la 26 martie 2020 (f.d.153), însă careva date ce ar

confirma recepționarea acesteia de către recurentă la actele cauzei lipsesc.

Prin urmare, recursul din 8 iulie 2020, este declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Rita Sahaidac, reprezentată de

avocatul Inna Soțchi, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

4

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Rita Sahaidac, reprezentată

de avocatul Inna Soțchi, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) Cod de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor

procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța

de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor

și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile

de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul

declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

Mai cu seamă nu pot fi reținute nici argumentele recurentei referitor la încălcările

de procedură admise de către instanțele de judecată, or, în acest sens instanța de apel

corect a notat că instanța de fond a respectat procedura de citare legală cât și

posibilitatea pârâtei de a beneficia de asistență juridică calificată.

Astfel, just a fost stabilit că încă la data de 10 iulie 2019, când avocatul Inna Soțchi

a depus prima cerere de amânare a invocat că așteaptă să recepționeze mandatul, iar

corelând cu răspunsul la interpelarea reprezentantului intimatului, nr. 329 din 28

februarie 2020, se constată că termenul mediu pentru trimiterile poștale internaționale

constituie circa de 4-5 zile, fapt ce denotă că, instanța a acordat termen suficient,

pentru exercitarea cu bună-credință de către recurentă a drepturilor sale procesuale.

De asemenea, avocatul Inna Soțchi a participat în ședința instanței de apel și a avut

posibilitatea reală de a apăra interesele apelantei Rita Sahaidac, ceea ce a și făcut.

5

Reieșind din faptul că apelul este o continuare a examinării fondului cauzei,

apelantei i s-a asigurat obiectiv dreptul la apărare și expunere asupra tuturor

circumstanțelor cauzei.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa

constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de

o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de

către Rita Sahaidac, reprezentată de avocatul Inna Soțchi, urmează a fi considerat ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Rita Sahaidac, reprezentată de

avocatul Inna Soțchi.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

6